Wolters Kluwer, Judecata arbitrala

Judecata arbitrală este procedura prin care tribunalul arbitral soluţionează litigiul în temeiul contractului principal şi al normelor de drept aplicabile.

Sesizarea tribunalului arbitral se face de către reclamant printr-o cerere scrisă sau printr-un proces-verbal încheiat în faţa tribunalului arbitral şi semnat de părţi sau numai de reclamant, precum şi de arbitri.

Comunicarea cererii de arbitrare şi a înscrisurilor anexate se face direct de către reclamant. Comunicarea între părţi sau către părţi a înscrisurilor litigiului, a citaţiilor, hotărârilor arbitrale şi încheierilor de şedinţă se face prin scrisoare recomandată, cu recipisă de predare sau cu confirmare de primire.

În termen de 30 de zile de la primirea copiei de pe cererea de arbitrare, pârâtul va face întâmpinare, cuprinzând excepţiile privind cererea reclamantului, răspunsul în fapt şi în drept la această cerere, probele propuse în apărare, precum şi, în mod corespunzător, celelalte menţiuni prevăzute de lege pentru cererea de arbitrare.

Pârâtul va comunica reclamantului, precum şi fiecărui arbitru, copie de pe întâmpinare şi de pe înscrisurile anexate.

Pârâtul va putea face, de asemenea, cerere reconvenţională, dacă el însuşi are pretenţii împotriva reclamantului, derivând din acelaşi raport juridic.

Cererea reconvenţională va fi introdusă în cadrul termenului pentru depunerea întâmpinării sau cel mai târziu până la primul termen de judecată la care pârâtul a fost legal citat şi ea trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi cererea principală.

Sursa convenţională a învestirii tribunalului arbitral explică şi justifică atât conţinutul, cât şi limitele competenţei arbitrale în raport cu materia litigioasă (a se vedea comentariul la art. 571 C. pr. civ.).

Înregistrarea cererii arbitrale are drept consecinţă întreruperea termenului de prescripţie.