Wolters Kluwer, Intocmirea cererii catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Sesizarea poate fi făcută de o persoană fizică, un grup de persoane sau o organizaţie neguvernamentală (NGO) (Articolul 34 al Convenţiei europene a drepturilor omului). Petentul nu poate fi o autoritate publică, de exemplu o primărie. Cererea nu poate fi anonimă, ci trebuie să identifice petentul aşa cum reiese din cauza Blondje vs Olanda, sesizarea nr. 7245/09, decizia din 15 septembrie 2009, în care petentul semnaseră cu "Blondje" şi Curtea a respins cererea ca inadmisibilă.

Acţiunea poate fi introdusă contra unui stat parte la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind drepturile acoperite în Convenţie ori în Protocolul la Convenţie, după ce toate mijloacele naţionale au fost epuizate sau după ce toate mijloacele efective au fost epuizate, după caz, cel tărziu în 6 luni de la data hotărârii finale (calculate de la data primirii, dacă sistemul naţional prevede astfel: Worm v. Austria, cererea nr. 22714/93, decizia din 29 august 1997, punctul 33).

Cererea nu poate fi identică cu o cauză asupra căreia Curtea s-a pronunţat anterior sau cu o cauză care a fost introdusă spre soluţionare la un alt organ internaţional/căreia i se aplică o altă procedură internaţională, decât dacă ea conţine informaţii noi, relevante, "fapte noi" (Articolul 35 al. (2), sub (b) al Convenţiei.

Grefa Curţii a publicat un rezumat al condiţiilor preliminare pentru admisibilitatea cererilor, în felul următor (http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Notes_RON.pdf):

Curtea va putea examina cererea dumneavoastră doar în condiţiile următoare:

- plângerea dumneavoastră se referă la atingerile aduse unuia sau mai multor drepturi prevăzute în Convenţie şi Protocoalele sale;

- plângerea este îndreptată împotriva unui stat care a ratificat Convenţia şi, dacă este cazul, Protocolul care garantează dreptul a cărui încălcare este invocată (Protocoalele nu au fost ratificate de către toate statele; verificaţi lista ratificărilor disponibilă pe pagina de Internet a Curţii: www.echr.coe.int/applicants);

- plângerea se referă la aspecte care antrenează responsabilitatea unei autorităţi publice (legislativă, administrativă, judecătorească etc.), Curtea nefiind competentă să examineze plângeri împotriva persoanelor fizice sau organismelor private;

- plângerea se referă la acte sau fapte survenite după data ratificării Convenţiei sau a Protocolului respectiv de către statul pârât (datele ratificării pentru fiecare stat figurează în lista disponibilă pe pagina de Internet a Curţii: www.echr.coe.int/applicants);

- sunteţi afectat personal şi direct de încălcarea unui drept fundamental (aveţi "calitatea de victimă");

- aţi dat ocazia instanţelor interne să remedieze încălcarea drepturilor dumneavoastră ("epuizarea căilor de recurs interne") – ceea ce înseamnă în general că, înainte de a sesiza Curtea, trebuie să vă fi adresat cu aceleaşi capete de cerere instanţelor naţionale, inclusiv celei mai înalte dintre ele, şi că, în acest cadru, aţi respectat toate regulile naţionale de procedură, mai ales termenele. Nu aveţi în schimb obligaţia de a exercita căile de recurs care nu sunt eficiente, nici căile de recurs discreţionare sau extraordinare care nu fac parte din procedurile de recurs normale;

- aţi sesizat Curtea cu o cerere completă într-un termen de şase luni de la data pronunţării/redactării deciziei interne definitive/irevocabile. Termenul de şase luni începe în mod normal să curgă de la data la care cea mai înaltă instanţă naţională competentă şi-a pronunţat decizia sau de la data la care a existat posibilitatea efectivă, pentru dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră, de a lua cunoştinţă de textul integral al acestei decizii. În cazul în care nu există o cale de recurs efectivă cu privire la un capăt de cerere, termenul de şase luni începe să curgă de la data actului, faptului sau deciziei de care vă plângeţi. Termenul de şase luni este întrerupt doar de trimiterea către Curte a unei cereri complete care răspunde cerinţelor articolului 47 din Regulamentul Curţii (a se vedea textul acestuia în setul de documente în atenţia reclamanţilor). Termenul de şase luni ia sfârşit în ultima zi a celor şase luni, chiar dacă această zi este o duminică sau o zi de sărbătoare. Deci, formularul de cerere însoţit de toate informaţiile şi documentele necesare trebuie trimise Curţii cel mai târziu în ultima zi a termenului de şase luni: asiguraţi-vă, aşadar, că le trimiteţi prin poştă în timp util;

- capetele dumneavoastră de cerere se bazează pe dovezi solide: trebuie să expuneţi clar ce vi s-a întâmplat şi să aduceţi în sprijinul afirmaţiilor dumneavoastră documente, decizii, rapoarte medicale, declaraţii de martori şi orice alte înscrisuri doveditoare;

- sunteţi în măsură să demonstraţi că faptele în legătură cu care vă plângeţi au adus o atingere nejustificată unui drept fundamental. Nu vă puteţi plânge pur şi simplu de o decizie pe care o consideraţi nedreaptă sau greşită. Curtea nu este o instanţă de apel împotriva deciziilor instanţelor naţionale şi deci nu le poate nici anula, nici modifica;

- capetele dumneavoastră de cerere nu au fost deja examinate de către Curte sau o altă instanţă internaţională.

Începând cu 1 ianuarie 2014, procedura pentru depunerea unei cereri a devenit mai riguroasă. Trebuie completat formularul oficial (cu excepţia cazului în care Curtea decidă altfel), disponibil în limbile tuturor statelor care sunt parte la Convenţie. Formularul poate fi găsit pe site-ul Curţii (echr.coe.int). Toate câmpurile cererii trebuie completate. Dacă condiţiile formale cu privire la cerere nu sunt îndeplinite, cererea va fi respinsă ca inadmisibilă.

Noile cerinţe privind cererile au fost incluse în articolul 47 din Regulamentul Curţii (începând cu 1 ianuarie 2016, acest articol a fost modificat în mod minor). Nerespectarea acestor cerinţe este tratată cu rigurozitate şi poate duce la respingerea cererii pe motive de formă.

Articolul 47 din Regulament prevede acum astfel:

"1. Fiecare cerere introdusă în baza articolului 34 din Convenţie trebuie prezentată pe formularul pus la dispoziţie de grefă, cu excepţia cazului în care Curtea decide altfel. Cererea trebuie să conţină toate informaţiile cerute în părţile pertinente ale formularului şi trebuie să indice:

(a) numele, data naşterii, naţionalitatea şi adresa reclamantului; în cazul în care reclamantul este o persoană juridică: numele complet, data constituirii sau a înregistrării, numărul oficial de înregistrare (dacă există) şi adresa oficială;

(b) dacă este cazul, numele, adresa, numerele de telefon şi fax şi adresa electronică a reprezentantului său;

(c) dacă reclamantul este reprezentat, data şi semnătura originală a reclamantului în chenarul prevăzut pe pagina rezervată procurii; semnătura originală a reprezentantului trebuie să figureze, de asemenea, ca dovadă de acceptare a reprezentării;

(d) Partea sau părţile contractante împotriva căreia sau cărora este îndreptată cererea;

(e) o expunere concisă şi lizibilă a faptelor;

(f) o expunere concisă şi lizibilă a încălcării sau a încălcărilor pretinse ale Convenţiei precum şi a argumentelor pertinente; şi

(g) o expunere concisă şi lizibilă referitoare la respectarea de către reclamant a criteriilor de admisibilitate prevăzute de art. 35 paragraful 1 din Convenţie.

2. (a) Toate informaţiile menţionate la alineatele de la e) la g) ale paragrafului 1 de mai sus trebuie expuse în părţile corespunzătoare ale formularului de cerere şi trebuie să fie suficiente pentru a permite Curţii să identifice, fără ca aceasta să consulte alte documente, natura şi obiectul cererii.

(b) Reclamantul poate însă completa aceste informaţii anexând la formularul de cerere un document separat de maxim 20 de pagini care să conţină o expunere detaliată a faptelor, a pretinselor încălcări ale Convenţiei şi a argumentelor pertinente.

3.1. Formularul de cerere trebuie semnat de către reclamant sau de către reprezentantul său şi trebuie însoţit de:

a) copii ale documentelor aferente deciziilor sau măsurilor contestate, fie ele de natură judiciară sau de altă natură;

b) copii ale documentelor şi deciziilor care demonstrează că reclamantul a epuizat căile de recurs interne şi că a respectat termenul stabilit de art. 35 paragraful 1 din Convenţie;

c) dacă este cazul, copii ale documentelor referitoare la alte proceduri internaţionale de anchetă sau de reglementare;

d) dacă reclamantul este o persoană juridică, după cum prevede paragraful 1 a) din prezentul articol, documentul sau documentele care să ateste că persoana care introduce cererea are calitatea de reprezentant al reclamantului sau deţine o procură în acest sens.

3.2. Documentele prezentate în sprijinul cererii trebuie să figureze pe o listă în ordine cronologică, să fie numerotate consecutiv şi să fie clar identificate.

4. Reclamantul care nu doreşte ca identitatea sa să fie făcută publică trebuie să precizeze aceasta şi să prezinte o expunere a motivelor care justifică derogarea de la regula publicităţii procedurii în faţa Curţii. Aceasta din urmă poate autoriza anonimatul sau poate decide să-l acorde din oficiu.

5.1. În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la paragrafele 1 şi 3 ale prezentului articol, cererea nu va fi examinată de către Curte, cu excepţia cazurilor în care:

a) reclamantul a furnizat o explicaţie satisfăcătoare cu privire la nerespectarea respectivei obligaţii;

b) cererea priveşte solicitarea unei măsuri provizorii;

c) Curtea decide altfel, la cererea reclamantului sau din oficiu.

5.2. Curtea poate în orice moment să solicite unui reclamant să transmită în termenul care îi va fi special acordat orice informaţie sau document utile în forma sau maniera considerate adecvate.

6. a) În sensul articolului 35 paragraful 1 din Convenţie, cererea este considerată introdusă la data la care formularul de cerere care satisface exigenţele impuse de prezentul articol de faţă este expediat Curţii. Data expedierii este considerată data ştampilei poştei.

b) Dacă consideră justificat, Curtea poate decide să reţină o altă dată ca dată a introducerii cererii.

7. Reclamantul trebuie să informeze Curtea cu privire la schimbarea adresei sale şi în legătură cu orice fapt pertinent în examinarea cererii sale."

Evenimentele descrise (faptele cauzei) şi procedurile parcurse în faţa instanţelor naţionale trebuie redate în ordine cronologică, începând cu cel mai vechi.

Toată corespondenţa adresată CEDO are caracter public. Petentul care vrea să restrângă accesul la anumite informaţii sau documente trebuie să ceară acest lucru în mod explicit. (Cerere privind limitarea caracterului public al documentelor). Petentul poate cere de asemenea nedezvăluirea identităţii sale (Cerere de anonimitate).

Cererea poate fi formulată în una dintre limbile oficiale ale statele care sunt parte la Convenţie, deci şi în limba română. Într-o fază ulterioară a procedurii apare necesitatea de a folosi una dintre limbile oficiale ale CEDO (engleză sau franceză). Petentul va fi informat despre acest aspect de către grefa de la CEDO.

Grefa Curţii a pregătit un document cu sfaturi practice cu privire la completarea formularul cererii, în limbile naţionale ale statelor contractante. Documentul în limba română este intitulat Cum se completează formularul de cerere, disponibil la http://www.echr.coe.int/Documents/Application_Notes_RON.pdf.

Formularul de cerere trebuie să fie semnat de către petent sau reprezentantul său. În această fază a procedurii, nu este necesar ca petentul să fie reprezentat de un avocat. Petentul poate să facă demersurile personal sau să împuternicească o altă persoană, cu sau fără pregătire juridică (de obicei, un membru al familiei). În cazuri speciale, un membru apropiat al familiei poate depune o cerere în numele unei persoane care a căzut victimă a unei violări a Convenţiei. De exemplu: incapacitate sau boală gravă.

Dacă petentul este reprezentat de un avocat, completarea următoarelor rubrici este cerută în partea relevantă a formularului de cerere: semnătura originală a petentului şi data angajării avocatului, precum şi semnătura în original a avocatului împuternicit.

Curtea îl informează în timp util pe petentul care nu este reprezentat de avocat, când angajarea unui avocat care să reprezinte petentul va fi necesară (de obicei, în momentul în care se comunică cererea statului respondent).

În cazul în care cererea este introdusă de o persoană juridică, ea trebuie să fie semnată de o persoană autorizată pentru a reprezenta persoana juridică cu pricina. Cererea trebuie însoţită de o copie a documentului sau a documentelor care dovedesc faptul că petentul este autorizat pentru a reprezenta persoana juridică.