Wolters Kluwer, Conflictul de competenta

Partea poate declanș a un conflict de competenț ă doar în situaț ia în care aceasta invocă o excepț ie de necompetenț a, care este admisă ș i care determină declinarea competenț ei instanț ei iniț ial investite, urmată de o nouă declinare de competenț ă către instanț a iniț ială. O a doua ipoteză vizează situaț ia în care reclamantul investeș te două instanț e ș i ambele se declară competente în a soluț iona cauza.

Există conflict de competenț ă ș i în cazul în care secț iile specializate ale aceleiaș i instanț e judecătoreș ti îș i trimit reciproc dosarul sau se declară deopotrivă competente să judece cauza.

Suspendarea obligatorie a soluţionării cauzei până la rezolvarea conflictului de competenţă este o măsură de la sine înţeleasă: o instanţă cu privire la care s-a invocat necompetenţa nu poate proceda, în condiţii de incertitudine creată, la soluţionarea litigiului sau a oricărui alt incident procedural. Oricum, dacă, ulterior, se va constata necompetenţa instanţei, toate actele de procedură ale acelei instanţe sunt lovite de nulitate, aşa încât o soluţie preventivă este de preferat faţă de una post factum, care, implacabil, ar compromite toată activitatea instanţei şi interesul părţilor de a avea o judecată "legală" şi într-un termen "rezonabil şi previzibil".

Pentru soluț ionarea conflictelor de competenț ă codul reglementează competenț a instanț ei superioare comune. Astfel, conflictul dintre două judecătorii se va soluț iona de către tribunalul din circumscripț ia căruia se găsesc cele două instanț e. Dacă însă cele două judecătorii nu ț in de acelaș i tribunal județ ean sau dacă conflictul se naș te între o judecătorie ș i un tribunal sau între două tribunale, competentă în soluț ionarea conflictului este curtea de apel. Când instanț ele în conflict nu se găsesc în raza teritorială a aceleiaș i curț i de apel, sau dacă conflictul se naș te între două curț i de apel, competenț a în soluț ionarea conflictului aparț ine Înaltei Curț i de Casaț ie ș i Justiț ie. Dacă conflictul de competenț ă se naș te între o instanț ă de judecată ș i un alt organ cu activitate jurisdicț ională, soluț ionarea acestuia este de competenț a instanț ei judecătoreș ti ierarhic superioare instanț ei judecătoreș ti aflate în conflict. Nu există conflict de competenț ă între o instanț ă ș i Înalta Curte de Casaț ie ș i Justiț ie întrucât declinarea competenț ei sau stabilirea competenț ei pronunț ată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este obligatorie pentru instanț a de trimitere. Hotărârea asupra soluț ionării conflictului de competenț ă se dă în camera de consiliu, fără citarea părț ilor, prin hotărâre definitivă.