Wolters Kluwer, Ascultarea martorilor

Ascultarea martorilor este procedura de citare şi luare a depoziţiei acestora pentru a fi valorificată la soluţionarea litigiului.

Probele, inclusiv cea cu martori, trebuie propuse potrivit art. 254 C. pr. civ. În caz contrar, partea decade din dreptul de a mai propune proba, dacă ea nu se află în niciunul dintre cazurile prevăzute de acelaşi articol.

Instanţa va putea totuşi admite proba cu martori, chiar dacă partea se împotriveşte, când ea consideră că aceasta este necesară pentru dezlegarea pricinii [art. 22 alin. (2) C. pr. civ.].

Cererea părţii de admitere a probei cu martori presupune: arătarea faptelor care urmează a fi probate; indicarea martorilor, pentru a asigura citarea acestora.

Cererea trebuie făcută în primă instanţă şi, bineînţeles, înainte de închiderea cercetării procesului.

Ea poate fi făcută şi în apel, indiferent dacă se referă la fapte anterioare sau posterioare hotărârii, în limitele însă ale efectului devolutiv al apelului.

Când instanţa a încuviinţat dovada cu martori, ea va dispune citarea şi ascultarea acestora (art. 311 alin. 1 C. pr. civ.).