MARIE LEONTE, L’INSTITUTIONNALISATION DU LOBBYING: ETATS-UNIS ET UNION EUROPEENNE. ETUDE COMPARATIVE, EDITURA C.H. BECK, BUCUREŞTI, 2022, 544 PAGINI

Problema activităţilor de lobby şi cum acestea ar trebui reglementate a preocupat de mai multă vreme doctrina românească de drept public. Lucrările pe această temă au fost însă mai mult de informare, fiind axate pe prezentarea descriptivă a problemei, mai ales din perspectiva reglementărilor existente la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre ale UE.

Au existat de asemenea câteva articole ştiinţifice despre această activitate, dar şi acestea au repetat schema de prezentare expusă mai sus. Motivul este acela că, deşi au existat câteva încercări de reglementare legislativă a activităţii de lobby, niciuna dintre ele nu s-a transformat într-un act normativ. Cauza acestei lipse este dată de reticenţa de a inova, pentru a evita asimilarea activităţii de lobby cu faptele de corupţie. Această concepţie a fost demult depăşită în statele...