Bilet la ordin. Mandat tacit. Prepus care are un mandat conceput în termeni generali în ceea ce priveşte dreptul de a emite sau a semna biletul la ordin. Inaplicabilitatea art. 10 din Legea nr. 58/1934. Necesitatea unei hotărâri A. G. A. pentru împuternicirea managerului să emită biletul la ordin. Respingere

1. Potrivit clauzelor statutare, managerul societăţii nu avea dreptul să emită, respectiv să semneze biletul la ordin din 28 mai 1998, fără mandat din partea adunării generale a acţionarilor.

În raport cu cele două texte, care prevedeau în mod expres necesitatea unui mandat prealabil, în speţă nu se aplică dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 58/1934 care reglementează mandatul tacit în cazul prepusului care are un mandat general.

2. Acţiunea prin care se solicită anularea biletului la ordin fiind o acţiune prin care se urmăreşte conservarea unor drepturi şi repunând în discuţie o hotărâre A.G.A. cu privire la emiterea lor, nu este necesară o aprobare prealabilă pentru introducerea...