STEFAN Cristian-Valentin, 1. Principiul liberei aprecieri a probelor. Imposibilitatea de a crea o ordine de preferinţă a declaraţiilor, pe criteriul fazei procesuale în care acestea au fost obţinute. 2. Autorizarea de către procuror, în mod provizoriu, a interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor. Condiţia urgenţei. 3. Posibilitatea utilizării într-o cauză penală a convorbirilor şi comunicărilor interceptate şi înregistrate într-o altă cauză penală

Articole
Publicare: Revista Dreptul 1 din 2017
Autor:
Tip: Jurisprudenta

1. Principiul liberei aprecieri a probelor. Imposibilitatea de a crea o ordine de preferinţă a declaraţiilor, pe criteriul fazei procesuale în care acestea au fost obţinute. 2. Autorizarea de către procuror, în mod provizoriu, a interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor. Condiţia urgenţei. 3. Posibilitatea utilizării într-o cauză penală a convorbirilor şi comunicărilor interceptate şi înregistrate într-o altă cauză penală

1. Principiul liberei aprecieri a probelor. Imposibilitatea de a crea o ordine de preferinţă a declaraţiilor, pe criteriul fazei procesuale în care acestea au fost obţinute. 2. Autorizarea de către procuror, în mod provizoriu, a interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor. Condiţia urgenţei. 3. Posibilitatea utilizării într-o cauză penală a convorbirilor şi comunicărilor interceptate şi înregistrate într-o altă cauză penală

1. Nu există vreun temei pentru a crea o ordine de preferinţă a declaraţiilor, în sensul reţinerii celor date în faza de judecată, în detrimentul celor date în faza de urmărire.

Principiul liberei aprecieri a probelor nu permite distincţia dintre probele administrate în faza de urmărire şi cele administrate în faza de judecată şi se opune ca cele din urmă să fie luate în considerare în detrimentul celor dintâi, numai pe criteriul fazei procesuale în care au fost obţinute.

Singurul criteriu care trebuie avut în vedere atunci când o probă este fie...

Conținut complet disponibil după conectare pe Sintact