Secţiunea 3 - Principiile generale şi condiţiile ce stau la baza activităţii consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată - Regulament din 2013 DISCIPLINEI MILITARE

M.Of. 399 bis

În vigoare

Versiune de la: 3 Iulie 2013

SECŢIUNEA 3:Principiile generale şi condiţiile ce stau la baza activităţii consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată

Art. 20

(1)Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, se constituie consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin, având competenţa de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militară şi de a individualiza sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate.

(2)Pentru cercetarea şi judecarea abaterilor grave de la disciplina militară sau altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de către cadrele militare în activitate, se constituie consilii de judecată, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin.

Art. 21

Prin abatere gravă, în sensul prezentului regulament, se înţelege abaterea care are ca efect producerea unor disfuncţii majore în activitatea structurii militare, afectarea în mod esenţial a imaginii instituţiei militare, a ordinii şi disciplinei militare sau lezarea semnificativă a demnităţii şi onoarei militare.

Art. 22

(1)Cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare sau în faţa consiliilor de judecată numai în situaţia în care faptele comise, potrivit legii, nu constituie infracţiuni; dacă pe timpul cercetării faptelor se constată că acestea au caracter infracţional, procedura se suspendă şi se sesizează organul de urmărire penală competent.

(2)În cazul în care se dispune scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, procedura de trimitere în faţa consiliului de onoare sau în faţa consiliului de judecată se reia; pe perioada în care dosarul cauzei se află la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată, se suspendă termenul de prescripţie prevăzut de art. 24 alin. (1) lit. c).

(3)Pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea, cadrele militare care se consideră lezate în urma unor afirmaţii sau acţiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare, potrivit prevederilor art. 99 alin. (2).

Art. 23

Dreptul de a propune sau aplica sancţiuni disciplinare îl au comandanţii/şefii cadrelor militare ale căror fapte sunt cercetate şi judecate în consiliile de onoare sau în consiliile de judecată, conform competenţelor prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 24

(1)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de onoare numai dacă fapta săvârşită îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a)constituie abatere de la disciplina militară, potrivit prevederilor art. 47 - 49, sau reprezintă o încălcare a prevederilor art. 8, art. 29 lit. a) - c), lit. e) şi lit. h) şi art. 30 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare;

b)nu a constituit temeiul aplicării unei alte sancţiuni disciplinare prevăzut de art. 60 alin. (3);

c)a fost săvârşită în urmă cu cel mult 6 luni;

d)nu constituie cauză de trimitere în faţa consiliilor de judecată.

(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor continue sau continuate şi al pluralităţii de fapte, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 63.

Art. 25

(1)Faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de judecată sunt următoarele:

a)aducerea unor grave prejudicii onoarei şi demnităţii militare, constatate de către consiliile de onoare;

b)cauzarea sau favorizarea producerii unui eveniment ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu;

c)participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii şi liniştii publice;

d)participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical;

e)comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau ale altor dispoziţiile legale;

f)aderarea la culte religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

g)dezinteresul în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu care se materializează prin acordarea calificativului "necorespunzător" în două aprecieri de serviciu anuale consecutive;

h)aderarea la partide, formaţiuni sau organizaţii politice, precum şi desfăşurarea propagandei, prin orice mijloace, în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

i)depunerea candidaturii pentru a fi alese în administraţia publică locală, Parlament ori în funcţia de Preşedinte al României;

j)declararea sau participarea la grevă;

k)încălcarea reglementărilor privind cumulul de funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

l)încălcarea prevederilor art. 30 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de judecată numai dacă fapta sau faptele săvârşite, dintre cele prevăzute la alin. (1), îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a)nu a/au constituit anterior temeiul aplicării unei alte sancţiuni disciplinare;

b)nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare prevăzut de art. 60 alin. (3).

(3)Prevederile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor continue sau continuate şi al pluralităţii de fapte.

Art. 26

Activitatea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată are la bază următoarele principii:

a)prezumţia de nevinovăţie, conform căreia se prezumă că orice cadru militar trimis în faţa consiliului de onoare sau de judecată este nevinovat până la rămânerea definitivă a hotărârii consiliului;

b)garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul cadrului militar de a fi audiat şi de a propune dovezi în apărarea sa; în tot cursul procedurilor cadrul militar are dreptul de a da explicaţii când socoteşte că este necesar, precum şi de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice şi să deţină certificat/autorizaţie de acces la informaţiile clasificate vehiculate în cauză;

c)celeritatea procedurilor, care presupune obligaţia consiliului de onoare sau de judecată de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;

d)contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea de la disciplina militară ce face obiectul sesizării;

e)proporţionalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii de la disciplina militară, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi aplicată;

f)legalitatea, conform căreia întreaga procedură în faţa consiliului de onoare sau de judecată se desfăşoară potrivit normelor legale;

g)unicitatea, conform căreia pentru o abatere de la disciplina militară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

Art. 27

(1)Consiliile de judecată au şi competenţa de a face propuneri privind punerea la dispoziţie sau menţinerea în funcţie a cadrelor militare care sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate, în conformitate cu prevederile art. 89 alin. 5 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Procedura de analiză pentru formularea propunerii prevăzute la alin. (1) este reglementată prin ordin al ministrului apărării naţionale.