Capitolul i - Dispoziţii generale - Regulament din 2013 DISCIPLINEI MILITARE

M.Of. 399 bis

În vigoare
Versiune de la: 3 Iulie 2013
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezentul regulament stabileşte modalităţile de implementare a disciplinei militare la toate structurile din Ministerul Apărării Naţionale şi competenţele comandanţilor/şefilor de acordare a recompenselor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare tuturor militarilor ce săvârşesc abateri disciplinare, precum şi modul de organizare şi funcţionare al consiliilor de onoare şi al consiliilor de judecată.
(2)Sub incidenţa prevederilor prezentului regulament intră cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii profesionişti, rezerviştii pe timpul concentrării sau mobilizării, elevii şi studenţii din instituţiile militare de învăţământ de formare a cadrelor militare în activitate, denumiţi în continuare militari.
(3)Sensurile unor termeni şi expresii utilizate în prezentul regulament sunt prevăzute în anexa nr. 1.
SECŢIUNEA 1:Disciplina militară
Art. 2
(1)Disciplina militară constă în respectarea de către militari a prevederilor legale, a normelor de ordine şi de comportament obligatorii pentru menţinerea stării funcţionale, îndeplinirea misiunilor specifice şi buna desfăşurare a activităţilor din armată.
(2)Îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu stricteţe a regulilor de disciplină militară specifice Armatei României.
(3)Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanţi ai capacităţii operaţionale a armatei şi se bazează atât pe acceptarea conştientă a normelor de comportament stabilite, cât şi pe acordarea recompenselor şi aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul regulament.
Art. 3
(1)Disciplina militară se realizează prin:
a)respectarea strictă a actelor normative în vigoare şi a jurământului militar;
b)întărirea coeziunii în cadrul structurilor militare şi afirmarea spiritului camaraderesc;
c)exigenţa faţă de sine şi faţă de subordonaţi;
d)aplicarea cu corectitudine şi obiectivitate a măsurilor stimulative şi a celor coercitive;
e)desfăşurarea activităţilor cu caracter preventiv şi educativ, pe categorii de militari şi individual;
f)exemplul personal în relaţiile de serviciu şi în societate.
(2)Disciplina militară implică următoarele măsuri preventive:
a)exercitarea actului de comandă de către comandanţi/şefi;
b)îndeplinirea întocmai şi la timp a ordinelor, îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale de către subordonaţi;
c)respectarea normelor de ordine interioară, de comportare ostăşească şi civică de către militari;
d)asumarea răspunderii pentru faptele proprii de către tot personalul.
(3)Direcţiile principale de acţiune pentru implementarea disciplinei militare sunt:
a)fundamentarea relaţiilor funcţionale din cadrul tuturor structurilor militare pe baza autorităţii legii şi a regulamentelor militare, a ordinelor şi dispoziţiilor emise de autorităţile competente;
b)adoptarea unor măsuri preventive pentru implementarea disciplinei militare conform prevederilor alin. (2);
c)formarea convingerilor, la toate categoriile de personal, privind necesitatea şi corectitudinea actului de comandă;
d)promovarea unor atitudini corecte şi ferme de către comandanţii/şefii de la toate nivelurile ierarhice împotriva lipsei de profesionalism în planificarea, organizarea, desfăşurarea, conducerea, evaluarea şi controlul oricărei activităţi în cadrul structurilor militare;
e)asigurarea cadrului organizatoric pentru instruirea şi educarea întregului personal;
f)promovarea exemplului personal pozitiv;
g)informarea oportună a întregului personal cu privire la conţinutul actelor normative nou- apărute, precum şi la completările survenite în cele existente din domeniul disciplinei militare;
h)aplicarea întocmai a prevederilor actelor normative.
Art. 4
Factorii care diminuează disciplina militară sunt:
a)neîndeplinirea de către comandanţi/şefi a tuturor responsabilităţilor şi atribuţiilor pe linia prevenirii şi sancţionării faptelor incompatibile cu calitatea de militar, încercarea de a ascunde abaterile disciplinare săvârşite de către subordonaţi sau de a diminua gravitatea acestora;
b)subminarea coeziunii structurilor militare şi/sau a coeziunii dintre diferitele categorii de personal;
c)tolerarea unor manifestări, atitudini, acţiuni denigratoare sau discriminatorii în rândul personalului;
d)lipsa de fermitate, ineficienţa aplicării sancţiunilor disciplinare, precum şi inconsecvenţa acţiunilor educativ-preventive;
e)nivelul de trai al personalului subordonat;
f)cunoaşterea insuficientă a subordonaţilor;
g)lipsa de profesionalism.
Art. 5
Îndatoririle principale ale cadrelor militare şi ale soldaţilor şi gradaţilor profesionişti sunt prevăzute în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, în Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 6
(1)Comandanţii/şefii structurilor militare sunt răspunzători de aducerea la cunoştinţa personalului din subordine, în părţile ce îl privesc, a ordinelor şi dispoziţiilor, precum şi de asigurarea înţelegerii corecte a acestora şi de implementarea disciplinei militare de către personalul militar.
(2)Comandantul/şeful răspunde de aplicarea normelor de disciplină militară în structura pe care o comandă.
(3)Potrivit funcţiei pe care este încadrat şi autorităţii date de aceasta, comandantul/şeful este
obligat:
a)să cunoască şi să aplice, în toate împrejurările, îndatoririle ce îi revin conform actelor normative privind disciplina militară;
b)să ia decizii, să le exprime prin ordine scurte, clare şi precise, să asigure condiţiile necesare îndeplinirii acestora şi să urmărească executarea lor, asumându-şi întreaga răspundere privind disciplina militară;
c)să cultive şi să dezvolte la subordonaţi sentimentul demnităţii şi onoarei militare, răspunderea personală faţă de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale şi a ordinelor primite, respectarea prevederilor actelor normative;
d)să ordone executarea unor acţiuni numai în temeiul dispoziţiilor legale;
e)să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale subordonaţilor, precum şi personalitatea şi demnitatea acestora;
f)să rezolve cererile subordonaţilor în limitele competenţelor pe care le are sau să raporteze ierarhic când acestea depăşesc posibilităţile sale de soluţionare;
g)să fie principial, drept şi exigent în relaţiile de serviciu cu subordonaţii şi în aprecierea activităţii lor;
h)să fie exemplu pozitiv pentru subordonaţi în toate împrejurările;
i)să aplice măsuri ferme pentru prevenirea şi combaterea faptelor care afectează disciplina militară;
j)sa acorde recompense şi să aplice sancţiuni disciplinare în concordanţă cu competenţele conferite de prezentul regulament;
k)să analizeze starea disciplinei militare la termenele prevăzute prin reglementările în vigoare sau ori de câte ori este nevoie şi să ia măsurile ce se impun;
l)să permită subordonaţilor să îşi justifice faptele ce le sunt imputate.
Art. 7
(1)Militarii sunt obligaţi să cunoască toate drepturile şi îndatoririle ce le revin conform prezentului regulament şi să execute ordinele, misiunile încredinţate şi atribuţiile ce le revin potrivit reglementărilor în vigoare şi fişei postului, fiind răspunzători de îndeplinirea acestora.
(2)Neîndeplinirea unui ordin dat de comandant/şef sau altă autoritate legală nu constituie abatere de la disciplina militară dacă ordinul nu este dat în forma prevăzută de lege şi nu este în concordanţă cu actele normative în vigoare, obiceiurile războiului şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(3)În cazul prevăzut la alin. (2), militarii sunt obligaţi să raporteze despre neexecutarea ordinului comandantului/şefului nemijlocit al celui care a dat ordinul.
Art. 8
(1)Militarii sunt răspunzători pentru ordinele date şi legalitatea acestora, pentru modul de executare a ordinelor primite şi pentru faptele care încalcă ordinea de drept sau onoarea şi demnitatea militară.
(2)Militarii sunt răspunzători de aplicarea permanentă a prevederilor actelor normative specifice în vigoare ce reglementează disciplina militară, în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.
(3)Personalul militar care constată săvârşirea unor fapte ce constituie abateri disciplinare, precum şi autorul acestor fapte sunt obligaţi să raporteze imediat comandantului/şefului său nemijlocit despre săvârşirea acestora.
SECŢIUNEA 2:Autoritatea militară
Art. 9
Autoritatea, competenţele disciplinare şi răspunderea disciplinară ale fiecărui militar sunt determinate de nivelul funcţiei încadrate şi gradului deţinut de acesta în ierarhia militară.
Art. 10
Comandantul/şeful organizează şi conduce activităţile de pregătire şi educare a personalului în scopul prevenirii şi eliminării abaterilor de la disciplina militară, iar în cazul săvârşirii acestora ia măsuri ferme de sancţionare a celor vinovaţi şi de eliminare a cauzelor care le-au provocat.
Art. 11
(1)Comandantul/şeful reprezintă autoritatea militară învestită legal cu responsabilităţi şi drepturi pentru exercitarea actului de comandă în cadrul unei structuri militare.
(2)Prin structură militară, în sensul prezentului regulament se înţeleg compartimentele, birourile, secţiile, serviciile, oficiile, direcţiile din compunerea structurilor centrale şi celor care funcţionează în subordinea nemijlocită a ministrului apărării naţionale, statelor majore ale categoriilor de forţe ale armatei şi comandamentelor de armă, subunităţile, unităţile şi marile unităţi, constituite şi care funcţionează conform prevederilor statelor de organizare.
Art. 12
Recompensele şi sancţiunile disciplinare se acordă şi, respectiv, se aplică numai pe linie directă de autoritate ierarhică.
Art. 13
(1)Competenţele militarilor cu funcţii de conducere cu grade superioare/inferioare funcţiilor prevăzute în statul de organizare de a acorda recompense şi, respectiv, aplica sancţiuni disciplinare sunt cele corespunzătoare funcţiei pe care aceştia sunt încadraţi.
(2)Au aceleaşi competenţe de a acorda recompense şi, respectiv, aplica sancţiuni disciplinare ca şi titularii funcţiilor respective următoarele persoane:
a)militarii, pe timpul detaşării sau delegării;
b)cadrele militare împuternicite sau numite prin cumul de funcţii să asigure îndeplinirea atribuţiilor unor funcţii pentru care se acordă soldă/indemnizaţie de comandă.
Art. 14
Când mai mulţi militari îndeplinesc o activitate/misiune în comun, iar situaţia lor de subordonare nu a fost stabilită, comandant/şef este cel mai mare în grad, iar la grade egale comandant/şef este cel mai mare în funcţie; acesta poate propune acordarea recompenselor şi, respectiv, aplicarea sancţiunilor disciplinare corespunzătoare nivelului funcţiei pe care o deţine în unitatea militară din care face parte.
Art. 15
(1)Şeful comisiei care conduce activitatea de control are competenţe de a propune aplicarea de sancţiuni disciplinare.
(2)Sancţiunile disciplinare se propun prin raportul asupra controlului înaintat comandantului/şefului care a organizat controlul.
Art. 16
(1)Comandanţii garnizoanelor, şefii cursurilor din instituţiile militare de învăţământ prin comandanţii/şefii acestora, şefii comenduirilor de garnizoană, şefii organelor de transporturi militare, precum şi comandanţii/şefii spitalelor, complexelor de prestări servicii, refacere şi cazare au dreptul să propună sancţionarea disciplinară a militarilor cu grade şi funcţii egale sau inferioare, care au săvârşit abateri de la disciplina militară pe timpul:
a)executării serviciului interior şi a celui de control în garnizoană;
b)detaşării/delegării, în interesul serviciului sau la cursuri;
c)transportului pe căi de comunicaţie feroviare, rutiere, aeriene sau navale;
d)concediului, permisiei sau învoirii;
e)internării în spital sau efectuării unui tratament.
(2)Propunerile de sancţionare prevăzute la alin. (1) sunt transmise comandanţilor/şefilor nemijlociţi ai militarilor ce au săvârşit abateri disciplinare şi care se află într-una din situaţiile prevăzute la alin. (1) în unităţile militare pe care aceştia le conduc, în aşa fel încât sancţiunea disciplinară să poată fi aplicată în maximum 6 luni de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
(3)În cazul mutării militarului într-o altă unitate, ulterior emiterii ordinului de trimitere în faţa consiliului de onoare sau a consiliului de judecată, procedurile prevăzute în prezentul ordin se finalizează în unitatea în care au fost iniţiate; aplicarea sancţiunii disciplinare se face de către comandantul/şeful care a dispus trimiterea în faţa consiliului de onoare sau a consiliului de judecată, informându-se de îndată comandantul/şeful unităţii unde îşi desfăşoară activitatea militarul.
Art. 17
Soldaţii şi gradaţii profesionişti numiţi să conducă misiuni independente au dreptul de a propune acordarea recompenselor şi, respectiv, aplicarea sancţiunilor disciplinare similar comandantului de pluton.
Art. 18
Persoanele civile cu funcţii de conducere au dreptul de a acorda recompense sau de a aplica sancţiuni disciplinare personalului aflat în subordine, potrivit funcţiilor similare încadrate de militari.
Art. 19
Ministrul apărării naţionale poate să acorde oricare dintre recompensele, respectiv să aplice oricare dintre sancţiunile disciplinare prevăzute în prezentul regulament, pentru tot personalul militar.
SECŢIUNEA 3:Principiile generale şi condiţiile ce stau la baza activităţii consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată
Art. 20
(1)Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, se constituie consilii de onoare, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin, având competenţa de a analiza faptele cadrelor militare sesizate ca abateri de la disciplina militară şi de a individualiza sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate.
(2)Pentru cercetarea şi judecarea abaterilor grave de la disciplina militară sau altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de către cadrele militare în activitate, se constituie consilii de judecată, care reprezintă organe deliberative, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin.
Art. 21
Prin abatere gravă, în sensul prezentului regulament, se înţelege abaterea care are ca efect producerea unor disfuncţii majore în activitatea structurii militare, afectarea în mod esenţial a imaginii instituţiei militare, a ordinii şi disciplinei militare sau lezarea semnificativă a demnităţii şi onoarei militare.
Art. 22
(1)Cadrele militare sunt trimise în faţa consiliului de onoare sau în faţa consiliilor de judecată numai în situaţia în care faptele comise, potrivit legii, nu constituie infracţiuni; dacă pe timpul cercetării faptelor se constată că acestea au caracter infracţional, procedura se suspendă şi se sesizează organul de urmărire penală competent.
(2)În cazul în care se dispune scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, procedura de trimitere în faţa consiliului de onoare sau în faţa consiliului de judecată se reia; pe perioada în care dosarul cauzei se află la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată, se suspendă termenul de prescripţie prevăzut de art. 24 alin. (1) lit. c).
(3)Pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea, cadrele militare care se consideră lezate în urma unor afirmaţii sau acţiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare, potrivit prevederilor art. 99 alin. (2).
Art. 23
Dreptul de a propune sau aplica sancţiuni disciplinare îl au comandanţii/şefii cadrelor militare ale căror fapte sunt cercetate şi judecate în consiliile de onoare sau în consiliile de judecată, conform competenţelor prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 24
(1)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de onoare numai dacă fapta săvârşită îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a)constituie abatere de la disciplina militară, potrivit prevederilor art. 47 - 49, sau reprezintă o încălcare a prevederilor art. 8, art. 29 lit. a) - c), lit. e) şi lit. h) şi art. 30 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
b)nu a constituit temeiul aplicării unei alte sancţiuni disciplinare prevăzut de art. 60 alin. (3);
c)a fost săvârşită în urmă cu cel mult 6 luni;
d)nu constituie cauză de trimitere în faţa consiliilor de judecată.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor continue sau continuate şi al pluralităţii de fapte, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 63.
Art. 25
(1)Faptele care constituie abateri disciplinare şi pentru care cadrele militare sunt trimise în faţa consiliilor de judecată sunt următoarele:
a)aducerea unor grave prejudicii onoarei şi demnităţii militare, constatate de către consiliile de onoare;
b)cauzarea sau favorizarea producerii unui eveniment ca urmare a neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu;
c)participarea voluntară la perturbarea gravă a ordinii şi liniştii publice;
d)participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical;
e)comiterea de abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau ale altor dispoziţiile legale;
f)aderarea la culte religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;
g)dezinteresul în îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu care se materializează prin acordarea calificativului "necorespunzător" în două aprecieri de serviciu anuale consecutive;
h)aderarea la partide, formaţiuni sau organizaţii politice, precum şi desfăşurarea propagandei, prin orice mijloace, în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;
i)depunerea candidaturii pentru a fi alese în administraţia publică locală, Parlament ori în funcţia de Preşedinte al României;
j)declararea sau participarea la grevă;
k)încălcarea reglementărilor privind cumulul de funcţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;
l)încălcarea prevederilor art. 30 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii sunt trimişi în faţa consiliilor de judecată numai dacă fapta sau faptele săvârşite, dintre cele prevăzute la alin. (1), îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)nu a/au constituit anterior temeiul aplicării unei alte sancţiuni disciplinare;
b)nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare prevăzut de art. 60 alin. (3).
(3)Prevederile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător în cazul faptelor continue sau continuate şi al pluralităţii de fapte.
Art. 26
Activitatea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată are la bază următoarele principii:
a)prezumţia de nevinovăţie, conform căreia se prezumă că orice cadru militar trimis în faţa consiliului de onoare sau de judecată este nevinovat până la rămânerea definitivă a hotărârii consiliului;
b)garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul cadrului militar de a fi audiat şi de a propune dovezi în apărarea sa; în tot cursul procedurilor cadrul militar are dreptul de a da explicaţii când socoteşte că este necesar, precum şi de a fi asistat de un apărător ales, care trebuie să aibă studii juridice şi să deţină certificat/autorizaţie de acces la informaţiile clasificate vehiculate în cauză;
c)celeritatea procedurilor, care presupune obligaţia consiliului de onoare sau de judecată de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament;
d)contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea de la disciplina militară ce face obiectul sesizării;
e)proporţionalitatea, conform căreia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii de la disciplina militară, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă a fi aplicată;
f)legalitatea, conform căreia întreaga procedură în faţa consiliului de onoare sau de judecată se desfăşoară potrivit normelor legale;
g)unicitatea, conform căreia pentru o abatere de la disciplina militară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.
Art. 27
(1)Consiliile de judecată au şi competenţa de a face propuneri privind punerea la dispoziţie sau menţinerea în funcţie a cadrelor militare care sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanţele judecătoreşti în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiilor în care sunt încadrate, în conformitate cu prevederile art. 89 alin. 5 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Procedura de analiză pentru formularea propunerii prevăzute la alin. (1) este reglementată prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (1)