Capitolul i - Timpul de muncă - Regulament din 2004 privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar

M.Of. 671

În vigoare
Versiune de la: 29 Mai 2017
CAPITOLUL I:Timpul de muncă
Art. 1
(1)Timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.

(2)Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă, durata normală a timpului de munca este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
(3)În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
(4)Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(5)Activitatea prestată peste programul normal de lucru constituie muncă suplimentară şi se recuperează potrivit prevederilor legale în vigoare.
(6)Pentru medici, depăşirea duratei zilnice a timpului de muncă reprezintă activitate prestată în cadrul duratei lunare a timpului normal de lucru.

Art. 2
(1)Timpul normal de muncă aferent contractului individual de muncă de bază al medicilor încadraţi în unităţi publice din sectorul sanitar este de 7 ore în medie pe zi, respectiv de 35 de ore în medie pe săptămână.

(2)Medicii din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medico-farmaceutică au un program de 7 ore zilnic.
(3)Medicii care lucrează în următoarele activităţi şi locuri de muncă au program de 6 ore în medie pe zi, după cum urmează:
a)anatomie patologică;
b)medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
c)activitatea de radiologie-imagistică medicală, radioterapie, medicină nucleară, igiena radiaţiilor, angiografie şi cateterism cardiac.

(4)În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă de 35, respectiv 30 de ore pe săptămână.

Art. 3
(1)Persoanele care ocupă funcţii de conducere în cadrul unităţilor sanitare au program de 8 ore zilnic.

(2)Intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) funcţiile de director general/director general adjunct, director/director adjunct, director executiv/director executiv adjunct, manager, manager general, precum şi funcţiile specifice comitetului director din cadrul unităţilor sanitare cu paturi, al serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

(3)Medicii şefi de secţie/laborator/serviciu medical au program de 7 ore zilnic.

Art. 4
În unităţile sanitare publice cu paturi medicii care lucrează în secţiile sau compartimentele cu paturi asigură activitatea în cadrul timpului de muncă de 7 ore în medie pe zi, în program continuu sau divizat, astfel:
a)pentru spitale clinice, universitare, institute şi centre medicale clinice, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale de monospecialitate, spitale municipale, spitale orăşeneşti, centre medicale:
- activitate curentă de minimum 6 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;
- 18 ore de gardă lunar;
b)pentru spitale de boli cronice şi sanatorii:
- activitate curentă de minimum 5 ore în cursul dimineţii în zilele lucrătoare;
- 38 de ore de gardă lunar.

Art. 41
(1)În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii din unităţile sanitare publice cu paturi au obligaţia de a acorda, în funcţie de activitatea curentă a secţiei/compartimentului respective/respectiv sau prin desemnarea, prin rotaţie, a unui medic responsabil cu consulturile interdisciplinare, consultaţiile interdisciplinare pentru pacienţii internaţi în unitate, prezentaţi în UPU/CPU sau pentru cei internaţi în alte spitale, în baza relaţiilor contractuale stabilite între unităţile sanitare respective.

(2)Consultaţiile interdisciplinare se acordă la recomandarea medicului curant, aprobată de medicul şef de secţie, medicul coordonator al compartimentului medical sau, după caz, a directorului medical.
(21)Responsabili de asigurarea consultaţiilor interdisciplinare sunt, de regulă, medicii care în ziua respectivă urmează să efectueze garda.

(3)Medicii şefi de secţie/şefi de laborator sau, după caz, directorul medical au obligaţia de a coordona şi a controla acordarea consultaţiilor interdisciplinare, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 5
(1)Medicii încadraţi în structurile de primire urgenţe - UPU-SMURD, UPU sau CPU - îşi desfăşoară activitatea în două ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.
(2)În situaţia în care numărul medicilor încadraţi în structurile de primire urgenţe este insuficient pentru a permite organizarea activităţii conform prevederilor alin. (1), activitatea zilnică se poate desfăşura şi în două ture de câte 7 ore.

(3)În situaţia în care în structurile de primire urgenţe este organizată activitate de radiologie-imagistică medicală, medicii în specialitatea radiologie-imagistică medicală au program de 6 ore în medie pe zi.

Art. 51
(1)După activitatea continuă aferentă activităţii curente şi activităţii într-o linie de gardă, medicul beneficiază de o perioadă de repaus de 24 de ore.
(2)Prevederea de la alin. (1) se aplică şi pentru activitatea prestată într-o linie de gardă într-o zi de duminică sau de sărbătoare legală care este urmată de o zi normală de lucru.
Art. 52
În situaţia în care se acordă ziua liberă prevăzută la art. 51, completarea orelor care fac parte din norma de bază, de 5, 6 sau 7 ore zilnic, se poate face prin prelungirea activităţii curente aferente altor zile din cursul lunii, având în vedere specialitatea, adresabilitatea şi modul concret de organizare a activităţii.
Art. 53
(1)Prevederea de la art. 51 nu se aplică în cazul spitalelor cu un număr insuficient de medici, pe specialităţi, care ar face imposibilă organizarea activităţii în condiţii corespunzătoare, în cursul dimineţii.
*) Reglementarea prevăzută la art. 53 alin. (1) se aplică pe o perioadă determinată, respectiv până la data de 1 aprilie 2017.

(2)Prevederea de la art. 51 nu se aplică medicilor care fac parte din comitetul director al unităţilor sanitare cu paturi, al serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de ambulanţă Bucureşti-Ilfov.
Art. 54
Modul concret de organizare a activităţii, acordarea perioadei de repaus de 24 de ore, precum şi completarea orelor aferente normei legale de muncă se stabilesc de şeful fiecărei structuri medicale şi se aprobă de conducerea unităţii sanitare.

Art. 6
(1)Medicii încadraţi la serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov au program de 7 ore zilnic şi desfăşoară activitate în ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.
(2)În situaţia în care numărul medicilor încadraţi la serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov este insuficient pentru a permite organizarea activităţii conform prevederilor alin. (1), activitatea zilnică se desfăşoară în program de 7 ore.
(3)Prin excepţie de la alin. (1), medicii încadraţi în serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov pot desfăşura activitate şi în ture în sistem de 12 ore cu minimum 12 ore libere, cu acordul angajatului, pe perioade determinate de timp impuse de asigurarea capacităţii optime de intervenţie.
(4)Se asimilează activităţii prestate în linia de gardă activitatea desfăşurată de medici în afara programului de la norma de bază, în vederea asigurării continuităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă, până la finalizarea misiunii, precum şi activitatea desfăşurată la solicitare, din timpul liber, pentru diferite misiuni.

Art. 7
(1)Medicii încadraţi în laboratoarele de radiologie-imagistică medicală şi laboratoarele de analize medicale desfăşoară activitate în două ture sau în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere.

(2)Continuitatea asistenţei medicale în specialităţi paraclinice se asigură prin linii de gardă.
(3)În situaţia în care numărul medicilor încadraţi în laboratoarele de radiologie-imagistică medicală şi laboratoarele de analize medicale nu permite organizarea activităţii în două ture sau în sistem de 12 cu 24, activitatea se desfăşoară într-o singură tură, în cursul dimineţii, şi continuitatea asistenţei medicale se asigură prin linii de gardă.

Art. 8
(1)Personalul sanitar cu pregătire superioară, încadrat în unităţile publice din sectorul sanitar, are program de 7 ore zilnic, inclusiv personalul cu pregătire superioară din unităţile şi compartimentele de cercetare ştiinţifică medicală.
(2)Personalul nominalizat la alin. (i) îşi desfăşoară activitatea în program continuu sau divizat la acelaşi loc de muncă ori în locuri de muncă diferite.
(3)Personalul sanitar cu pregătire superioară care îşi desfăşoară activitatea la următoarele activităţi şi locuri de munca are program de 6 ore zilnic, după cum urmează:
a)anatomie patologică;
b)medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
c)activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte.
d)activitatea de dizolvare şi preparare a soluţiilor citostatice.

Art. 9
(1)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, precum şi personalul sanitar mediu, încadraţi în unităţile sanitare publice din sectorul sanitar, au program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.
(2)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, precum şi personalul sanitar mediu care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă au program de 7 ore zilnic, în program continuu sau divizat, după cum urmează:
a)hidrotermoterapie;
b)laboratoare sau compartimente de analize medicale.
(3)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, precum şi personalul sanitar mediu, încadraţi la următoarele locuri de muncă şi activităţi, au program de 6 ore zilnic, în program continuu sau divizat, după cum urmează:
a)anatomie patologică;
b)medicină legală, în activitatea de prosectură, săli de disecţie şi morgi;
c)radiologie-imagistică medicală, radioterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor, angiografie şi cateterism cardiac;
d)activitatea de dizolvare şi preparare a soluţiilor citostatice.
(4)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, precum şi personalul mediu sanitar care îşi desfăşoară activitatea în compartimentul de radiologie-imagistică medicală din cadrul structurilor de primire urgenţe au program de 6 ore zilnic, în program continuu sau divizat.

Art. 10
(1)Personalul sanitar auxiliar din unităţile publice din sectorul sanitar are program de 8 ore zilnic, în program continuu sau divizat, în acelaşi loc de muncă sau în locuri de muncă diferite.
(2)Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă are program de 7 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:
a)hidrotermoterapie;
b)laboratoare sau compartimentele de analize medicale.
(3)Personalul sanitar auxiliar care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă are program de 6 ore zilnic în program continuu sau divizat, după cum urmează:
a)anatomie patologică;
b)medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
c)activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte.
(4)Personalul auxiliar sanitar care îşi desfăşoară activitatea în compartimentul de radiologie-imagistică medicală din cadrul structurilor de primire urgenţe are program de 6 ore zilnic, în program continuu sau divizat.

Art. 11
(1)Personalul tehnic, economic şi administrativ, personalul de deservire, pază şi pompieri, precum şi muncitorii au program de 8 ore zilnic.
(2)Personalul tehnic şi muncitorii care îşi desfăşoară activitatea la următoarele locuri de muncă au program de 6 ore zilnic:
a)anatomie patologică;
b)medicină legală, în activitatea de prosectură şi disecţie;
c)activitatea de radiologie şi roentgenterapie, medicină nucleară şi radioizotopi, igiena radiaţiilor nucleare, terapie cu energii înalte - care asigură întreţinerea şi repararea aparaturii din aceste activităţi.
(3)În funcţie de modul de desfăşurare a activităţii, muncitorii pot desfăşura activitate în 3 ture.
Art. 12
(1)Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare cu paturi asigură activitatea curentă a farmaciei, inclusiv în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.
(2)Farmaciştii şi asistenţii de farmacie din farmaciile cu circuit închis din unităţile sanitare fără paturi asigură activitatea curentă a farmaciei.
(3)Pentru farmaciile cu circuit închis, programul farmaciştilor şi al asistenţilor de farmacie se va organiza, de regulă, în două ture sau, în cazul funcţionării într-un singur schimb, se va organiza în program fracţionat ori program care să cuprindă ambele ture ale unităţii.

Art. 13
(1)În unităţile publice din sectorul sanitar personalul de la locurile de muncă în care activitatea se desfăşoară fără întrerupere - 3 ture - şi care are program de 8 ore zilnic, în raport cu necesităţile asistenţei medicale, poate lucra prin rotaţie în ture de 8 ore cu 16 ore libere sau 12 ore cu 24 de ore libere.
(2)Personalul sanitar mediu şi personalul auxiliar sanitar încadrat în structurile de primire urgenţe - unitate de primire urgenţe sau compartiment de primire urgenţe - desfăşoară activitate în 3 ture.
(3)Personalul din unităţile publice cu paturi din sectorul sanitar, care lucrează în locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară în 3 ture, pentru a beneficia de sporul prevăzut pentru activitatea desfăşurată în 3 ture are obligaţia de a presta lunar un număr egal de zile în tura a 2-a şi tura a 3-a. Numărul de zile în care îşi desfăşoară activitatea în tura a 2-a şi a 3-a va fi stabilit de consiliul de administraţie al fiecărei unităţi publice sanitare, pe bază de grafice lunare, în aşa fel încât să se asigure continuitatea activităţii.
(4)Prin graficele lunare de activitate întocmite anticipat pentru o luna, pe locuri de muncă, se stabileşte:
a)numărul de personal pe fiecare tură în raport cu nevoile asistenţei medicale;
b)rotaţia pe ture a personalului;
c)intervalul legal dintre două zile consecutive de lucru.
(5)Graficele lunare de activitate, pe locuri de muncă, se întocmesc de şeful de compartiment, se aprobă de conducerea unităţii şi se afişează la loc vizibil sau accesibil pentru tot personalul.

(6)Modificarea graficelor lunare se poate face de către conducerea unităţii, la propunerea şefului de compartiment.
(7)Personalul din unităţile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfăşoară în 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate în tura de noapte atunci când se află în una dintre următoarele situaţii:
a)în caz de graviditate, lehuzie şi pe timpul cât alăptează;
b)are program redus pe bază de certificat medical;
c)starea de sănătate contravine desfăşurării activităţii în tura a 3-a, dovedită cu certificat medical;
d)pensionare de invaliditate de gradul III.
(8)În serviciile de ambulanţă, pentru toate categoriile de personal, modificarea graficelor lunare (schimbul de tură) se va efectua la solicitarea motivată a persoanei în cauză, pe bază de cerere scrisă, care se va depune la şeful de compartiment cu cel puţin 24 de ore înainte. Solicitarea va fi aprobată de şeful de compartiment şi va fi însoţită şi arhivată împreună cu pontajele şi graficele lunare. Şeful de compartiment care a aprobat modificarea graficului va fi responsabil de operarea acestei modificări pe graficul de lucru afişat în loc vizibil pentru personal.

Art. 14
(1)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, care ocupă funcţia de director de îngrijiri, asistent medical şef pe unitate şi asistent-şef la serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de ambulanţă Bucureşti-Ilfov nu pot desfăşura activitate în 3 ture sau în 2 ture în sistem de 12 cu 24 ore libere.
(2)În vederea asigurării continuităţii activităţii de urgenţă, asistentul-şef al serviciilor de ambulanţă judeţene şi al Serviciului de ambulanţă Bucureşti-Ilfov poate desfăşura activitate medicală în cadrul echipajelor medicale de urgenţă, în afara programului de la norma de bază, fiind retribuit prin asimilare cu activitatea personalului sanitar care efectuează gărzi conform legii.

Art. 15
(1)Asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, personalul mediu sanitar, operatorii registratori de urgenţă, ambulanţierii, şoferii autosanitară şi brancardierii din cadrul serviciului de ambulanţă desfăşoară activitate în ture în sistem de 12 ore cu 24 de ore libere, pe bază de grafice lunare, întocmite de directorul medical şi aprobate de conducătorul unităţii.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), asistenţii medicali, indiferent de nivelul studiilor, personalul mediu sanitar, operatorii registratori de urgenţă, ambulanţierii, şoferii autosanitară şi brancardierii pot desfăşura activitate şi în ture în sistem de 12 ore cu minimum 12 ore libere, cu acordul angajatului, pe perioade determinate de timp impuse de asigurarea capacităţii optime de intervenţie.

Art. 16
În funcţie de specificul fiecărei unităţi publice din sectorul sanitar, ora de începere şi ora de terminare a programului zilnic pentru fiecare loc de muncă şi categorie de personal se stabilesc prin regulamentul intern al unităţii şi se comunică salariaţilor.
Art. 17
Medicii şi farmaciştii care ocupă funcţii în conducerea unităţii sanitare publice îşi păstrează pe toată perioada respectivă postul ocupat prin concurs în sectorul sanitar şi pot să lucreze la postul rezervat până la 50 % din timpul normal de lucru în cadrul normei de bază.
Art. 18
(1)Salariatele care alăptează au dreptul, în cadrul programului de lucru, la două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare.
(2)La cererea salariatelor, pauzele pentru alăptare pot fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului de muncă cu două ore zilnic.
(3)Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă, nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
Art. 19
Personalul detaşat, precum şi personalul care lucrează temporar într-un loc de muncă unde se prevede un timp de muncă zilnic, mai mic sau mai mare decât acela pe care îl prestează la funcţia sa de bază, efectuează la locul de muncă unde este detaşat sau lucrează temporar timpul de muncă prevăzut pentru acest loc de muncă, în condiţiile prevăzute pentru personalul propriu al unităţii.
Art. 20
(1)Personalul didactic din învăţământul superior medical şi farmaceutic care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în baza unui contract cu jumătate de normă, în unităţi sanitare unde funcţionează catedra sau disciplina didactică prestează aceleaşi obligaţii de serviciu ca şi personalul medical şi farmaceutic încadrat cu normă întreagă.
(2)În cadrul prestaţiei integrate, personalul prevăzut la alin. (1) asigură activitate curentă în cursul dimineţii şi gărzi, pe lângă atribuţiile funcţiei didactice, primind din partea unităţii sanitare drepturile salariale aferente contractului individual de muncă prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, cu excepţia rezidenţilor.
(3)Personalul didactic de la catedrele sau disciplinele care funcţionează în alte unităţi decât cele sanitare va fi integrat în unităţi publice din sectorul sanitar, stabilite de Ministerul Sănătăţii, la propunerea direcţiei de sănătate publică, de comun acord cu conducerea instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie.
(4)Cadrele didactice care desfăşoară activitate integrată prin cumul de funcţii, în condiţiile alin. (3), prestează o activitate aferentă unei jumătăţi de normă a unui medic sau farmacist, în medie pe zi, primind drepturile salariale aferente contractului individual de muncă, cu excepţia rezidenţilor.
(5)Medicii şi farmaciştii pot desfăşura activitate integrată prin cumul de funcţii în spitale, institute şi centre medicale clinice, centre de diagnostic şi tratament, laboratoare şi cabinete medicale, farmacii cu circuit deschis şi circuit închis, direcţii de sănătate publică, unităţi de cercetare ştiinţifică medicală sau farmaceutică, agreate de instituţiile de învăţământ superior cu profil medico-farmaceutic uman.

(6)Integrarea clinică, prin cumul de funcţii cu jumătate de normă, a medicilor şi farmaciştilor în unităţi publice din sectorul sanitar se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică, în limita posturilor normate şi a necesarului de servicii medicale şi universitare şi se avizează de Ministerul Sănătăţii.

Art. 21
(1)În cadrul programului de 7 ore în medie pe zi, medicii cu norma de bază în spital desfăşoară activitate în cadrul ambulatoriului integrat al spitalului.
(2)Modul concret de organizare a activităţii în sistem integrat unitate sanitară - cabinet de specialitate din ambulatoriul integrat va fi stabilit de conducerea fiecărei unităţi sanitare, în funcţie de modul de organizare a asistenţei medicale ambulatorii de specialitate, numărul de medici pe specialităţi, precum şi de necesarul de servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii de specialitate, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 39/2008 privind reorganizarea ambulatoriului de specialitate al spitalului.