Secţiunea 4 - PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE PRINCIPII CONTABILE - Reglementari Contabile din 2001 specifice domeniului asigurărilor armonizate cu directivele europene şi standardele internaţionale de contabilitate

M.Of. 34 bis

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 1 Ianuarie 2002
SECŢIUNEA 4:PRINCIPII ŞI REGULI CONTABILE PRINCIPII CONTABILE
4.1.Evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare ale unei societăţi trebuie să fie efectuată în acord cu principiile prezentate la pct. 4.2-4.10.
4.2.Principiul continuităţii activităţii.
Acest principiu presupune că societatea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Dacă administratorii societăţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţii privind modul de întocmire a raportării financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia societatea nu îşi mai poate continua activitatea.
4.3.Principiul permanentei metodelor
Acest principiu presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege, de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile societăţii.
Este necesară menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia:
- dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat;
- efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi
- tendinţa reală a rezultatelor activităţii societăţii.
4.4.Principiul prudenţei.
Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei, în mod special, se vor avea în vedere următoarele aspecte:
a)se vor lua în considerare numai profiturile obţinute până la data încheierii exerciţiului financiar;
b)se va ţine cont de toate obligaţiile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului;
c)se va ţine cont de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere.
4.5.Principiul independenţei exerciţiului.
Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
4.6.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv*).
În vederea stabilim sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv.
*) Directiva a IV-a a CEE art. 31 pct. 1e).
4.7.Principiul intangibilităţii.
Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de aplicarea IAS 8.
4.8.Principiul necompensării.
Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile.
4.9.Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
4.10.Principiul pragului de semnificaţie.
Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situaţiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare vor fi însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
4.11.Abateri de la principiile contabile
Abaterile de la aceste principii generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale. Asemenea abateri se vor prezenta în notele explicative. De asemenea, se vor prezenta motivele pentru care au avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor, pasivelor, poziţiei financiare şi profitului sau pierderii societăţii.
4.12.TRATAMENTE CONTABILE
Aspecte generale
În conformitate cu prevederile art. 7 şi art. 9 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare pentru evaluarea elementelor din bilanţ, se stabilesc următoarele reguli:
a)la data intrării în gestiunea societăţii, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel:
- bunurile reprezentând aport la capitalul social, la valoarea stabilită în urma evaluării efectuate potrivit legii, în funcţie de preţul pieţei, utilitatea, starea şi amplasarea acestora;
- bunurile obţinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate stabilită în funcţie de preţul pieţei, starea şi amplasarea acestora;
Valoarea de aport, respectiv de utilitate, se substituie costului de achiziţie;
- bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achiziţie denumită cost de achiziţie;
- bunurile produse în societate, la costul de producţie.
Costul de achiziţie al unui bun este egal cu preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare punerii în stare de utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.
În cazul mijloacelor fixe costul iniţial include şi costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului, respectiv costurile de restaurare a amplasamentului la sfârşitul duratei de viaţă a acestuia. Aceste costuri se reflectă prin constituirea unui provizion corespunzător. Costul de demontare şi mutare va fi înregistrat în contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mijlocului fix, prin includerea în cheltuiala anuală cu amortizarea. Provizionul constituit trebuie utilizat numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.
Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia, în regie proprie.
Cheltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ în costurile de producţie, cu excepţia situaţiilor descrise în Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Costurile îndatorării, respectiv cheltuielile financiare cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar aferente dobânzii privind împrumuturile, care sunt direct atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung, pot fi capitalizate ca parte din costul acelui activ, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de IAS 23 şi de Interpretarea SIC - 2, dacă se aplică tratamentul alternativ prevăzut de acestea.
Cheltuielile de desfacere nu se includ în costul de producţie al unui bun.
Tratamentul alternativ permis de IAS 21 privind includerea diferenţelor nefavorabile de curs valutar în valoarea contabilă a activelor aferente nu poate fi aplicat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Interpretarea SIC - 11.
Diferenţele de schimb valutar provenind dintr-un împrumut de finanţare care, în esenţă, este legat de investiţia netă a unei societăţi de grup româneşti într-o entitate externă trebuie clasificate drept capital propriu în situaţiile financiare ale societăţii, până la cedarea investiţiei nete, dată la care ele trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli; în conformitate cu prevederile IAS 21;
În costurile de producţie pot fi incluse şi dobânzile aferente perioadei de fabricaţie. În cazul unui activ corporal cu ciclu lung de fabricaţie.
Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă.
b)evaluarea elementelor deţinute cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită şi valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei.
În cazul creanţelor şi datoriilor această valoare se stabileşte în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat, respectiv de plată.
c)la încheierea exerciţiului financiar, elementele deţinute de societate se evaluează şi se reflectă în bilanţ la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare sau contabilă se compară cu valoarea pe baza inventarierii, astfel:
- pentru elementele de activ, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se înregistrează în contabilitate pe seama amortizării, în cazul când deprecierea este ireversibilă sau se constituie un provizion, atunci când deprecierea este reversibilă, valoarea acestor elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
- pentru elementele de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare. Diferenţele constatate în plus între valoarea stabilită la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura obligaţiilor sau datoriilor se înregistrează în contabilitate prin constituirea unui provizion, valoarea acestor elemente menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare;
La fiecare dată a bilanţului:
- elementele monetare exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de închidere. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se înregistrează la venituri sau cheltuieli financiare, după caz;
- elementele nemonetare trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb de la data efectuării tranzacţiei;
- elementele nemonetare înregistrate la valoarea justă şi exprimate în valută trebuie raportate utilizându-se cursul de schimb existent în momentul determinării valorilor respective;
d)la data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.
4.13.În cazul activelor corporale cu ciclu lung de fabricaţie, dacă costul de producţie include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea realizării activului, acest aspect trebuie prezentat în notele explicative, cu menţionarea valorii dobânzilor aferente exerciţiului financiar.
4.14.Pentru respectarea prevederilor pct. 4.39, elementele prezentate în situaţiile financiare se vor evalua în conformitate cu pct. 4.15-4.38. Ajustările la inflaţie şi tratamentele contabile alternative se vor prezenta în situaţiile financiare conform prevederilor de la pct. 4.41-4.51.
4.15.Imobilizări
Cu excepţia cazului în care s-a înregistrat un provizion sau o reducere a valorii în conformitate cu pct. 4.16-4.19, valoarea ce urmează a fi înscrisă în bilanţ pentru fiecare element al imobilizărilor este reprezentată de costul de achiziţie sau costul de producţie.
4.16.În cazul activelor cu durată normală de funcţionare limitată, costul de achiziţie sau costul de producţie din care s-a dedus valoarea reziduală estimată se va diminua în mod sistematic pe perioada duratei de funcţionare a activului prin calcularea amortismentelor corespunzătoare.
4.17.În cazul diminuării valorii unui plasament financiar ce a fost înregistrată la postul B II şi F III se va constitui un provizion corespunzător acestei diminuări, stabilit ca diferenţă între costul de achiziţie şi valoarea realizabilă netă. Valoarea înscrisă trebuie să fie cea diminuată, iar provizioanele astfel constituite, trebuie să fie prezentate, separat în notele explicative.
4.18.Este obligatorie constituirea de provizioane pentru fiecare activ imobilizat a cărui valoare s-a diminuat, indiferent de durata de utilizare a acelei imobilizări. Valoarea care trebuie înscrisă în situaţiile financiare va fi diminuată corespunzător, iar provizioanele astfel constituite, se vor prezenta, separat, în notele explicative.
4.19.Dacă motivele ce au dus la constituirea provizionului, conform pct. 4.17 sau 4.18, au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acel provizion se va relua corespunzător la venituri. Aceste reluări se vor prezenta separat în notele explicative. În situaţia în care deprecierea este superioară provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar.
4.20.Reguli speciale adiţionale privind imobilizările
Cheltuieli de constituire
O societate poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, suma reflectată în contul de imobilizări necorporale se va amortiza sistematic pe parcursul unei perioade de maxim cinci ani. Elementele înscrise la postul "Cheltuieli de constituire" se vor prezenta detaliat în notele explicative.
4.21.Cheltuieli de dezvoltare
a)Cheltuielile de dezvoltare vor fi înscrise în bilanţ numai în anumite situaţii prezentate potrivit IAS 38 "Active necorporale",
b)Dacă în bilanţ figurează o valoare la postul "Cheltuieli de dezvoltare", atunci, în notele explicative, trebuie prezentate următoarele informaţii:
- perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează a fi amortizată;
- motivele care au determinat imobilizarea respectivelor cheltuieli.
4.22.Fondul comercial
În cazurile în care fondul comercial este tratat ca un activ, de regulă în situaţiile financiare consolidate, ca urmare a achiziţiei de către o societate a acţiunilor altei societăţi, aplicarea pct. 4.15-4.19 cu privire la fondul comercial, se face pe baza următoarelor prevederi:
a)valoarea fondului comercial achiziţionat de către o societate trebuie amortizată sistematic în limita prevederilor literei b);
b)perioada de amortizare nu trebuie să depăşească durata de utilizare a fondului comercial respectiv, şi în nici un caz nu poate depăşi 20 de ani de la data achiziţiei:
c)în situaţia în care fondul comercial achiziţionat este inclus în bilanţul societăţii ca activ, se va prezenta, în notele explicative, perioada aleasă pentru amortizare şi motivele care au dus la determinarea acelei perioade.
4.23.Capitalizarea plăţilor viitoare de dobândă (Prime privind rambursarea obligaţiunilor)
Atunci când suma de rambursat pentru datorii este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont de activ. Aceasta se prezintă în bilanţ ca o corecţie a împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, iar în notele explicative va fi prezentată distinct. Această diferenţă trebuie amortizată prin sume anuale rezonabile, cel mai târziu până în momentul rambursării datoriei.
4.24.Plasamente
1.Plasamentele din postul B I(1) a activului "Terenuri şi construcţii" sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie.
2.În cazul terenurilor şi construcţiilor, valoarea actuală este valoarea de piaţă la data evaluării, diminuată în conformitate cu par. 5 şi 6.
3.Valoarea de piaţă este preţul la care ar putea fi vândute terenurile şi construcţiile, la data evaluării, pe baza unui contract între un vânzător autorizat şi un cumpărător neafiliat, fiind subînţeles, desigur, că bunul respectiv a făcut obiectul unei oferte publice pe piaţă, că pe această piaţă condiţiile permit o vânzare normală şi că termenul disponibil pentru negocierea vânzării este normal, ţinând cont de natura bunului respectiv.
4.Valoarea de piaţă va fi determinată printr-o evaluare separată a fiecărui teren şi construcţie conform unei metode general recunoscută sau recunoscută de către autoritatea de supraveghere.
5.Atunci când valoarea unui teren sau a unei construcţii s-a diminuat de la data evaluării făcute conform paragrafului 4, se operează o corecţie corespunzătoare a valorii. Valoarea diminuată astfel determinată nu se majorează în bilanţurile ulterioare, cu excepţia cazului când această majorare rezultă dintr-o nouă determinare a valorii de piaţă, efectuată conform paragrafelor 3 şi 4.
6.Atunci când la data elaborării conturilor, terenurile şi construcţiile au fost vândute sau trebuie să fie vândute în termen scurt, valoarea determinată în conformitate cu paragrafele 3 şi 5 este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate.
7.Când nu este posibil să se determine valoarea de piaţă a unui teren sau a unei construcţii, valoarea determinată pe baza principiului costului de achiziţie sau costului de producţie, este considerată a fi valoarea actuală.
8.Metoda folosită pentru determinarea valorii actuale a terenurilor şi construcţiilor, precum şi mişcarea acestor valori în cursul exerciţiului financiar, vor fi prezentate în notele explicative.
9.Celelalte plasamente din postul B a activului sunt evaluate la costul de achiziţie sau de producţie. Valoarea actuală a acestor plasamente va fi indicată în notele explicative.
10.În cazul plasamentelor, altele decât terenurile şi construcţiile, valoarea actuală este valoarea de piaţă, sub rezerva paragrafului 4.
11.Când plasamentele sunt admise la cota unei burse oficiale de valori mobiliare, valoarea de piaţă este valoarea stabilită la sfârşitul exerciţiului financiar, iar atunci când sfârşitul exerciţiului financiar nu este o zi de negociere la bursă, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată.
12.Când există o piaţă pentru plasamente, alta decât cea vizata la paragr. 11, prin valoarea de piaţă, se înţelege preţul mediu la care aceste plasamente erau negociate la sfârşitul exerciţiului financiar, în cazul în care sfârşitul exerciţiului financiar i nu este o zi de piaţă, se ia în considerare ultima zi de negociere care precede această dată.
13.Atunci când la data elaborării conturilor, plasamentele vizate la paragr. 11 şi 12 au fost vândute sau trebuie să fie vândute în scurt timp, valoarea de piaţă este diminuată cu cheltuielile de realizare efective sau estimate.
14.În toate cazurile, metoda de evaluare este descrisă într-o manieră precisă în notele explicative şi alegerea ei este motivată temeinic.
15.Plasamentele din postul C al activului sunt evaluate la valoarea lor actuală.
16.Aceeaşi metodă de evaluare este aplicată pentru toate plasamentele înscrise la o poziţie precedată de o cifră arabă sau la postul B I a activului.
4.25.Rezerve tehnice
Valoarea rezervelor tehnice trebuie să permită asigurătorului, în orice moment, să îşi onoreze, angajamentele ce rezultă din contractele de asigurare.
4.26.Rezerva de prime
Rezerva de prime se calculează lunar, prin însumarea cotelor părţi din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor nete subscrise şi această rezervă să reflecte primele nete alocate părţii din riscurile expirate la data calculării. Această rezervă se calculează separat pentru fiecare contract, iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală. Calculul rezervei de prime se face în conformitate cu normele legale în vigoare.
4.27.Rezerva pentru riscuri neexpirate
Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după închiderea exerciţiului financiar, în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare şi, drept urmare, în perioadele viitoare rezerva de primă calculată conform normelor legale, în vigoare nu va fi suficientă pentru acoperirea daunelor ce vor apărea în perioadele următoare.
4.28.Rezerva de catastrofă
Această rezervă este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natură catastrofală. Calculul rezervei de catastrofă se face în conformitate cu normele legale în vigoare.
4.29.Rezerva matematică
1.Rezerva matematică reprezintă valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului, la un moment dat.
2.Calculul se face anual de către un actuar sau de către orice altă persoană, expert în materie, pe baza metodelor actuare recunoscute.
4.30.Rezerva de daune
A.Asigurări generale
Rezerva de daune se creează şi se actualizează lunar, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. Această rezervă se calculează în conformitate cu normele legale, în vigoare.
B.Asigurarea de viaţă
4.31.În situaţia în care, informaţiile referitoare la primele ce trebuie încasate, la daunele ce trebuie plătite sau la ambele, pentru exerciţiul de subscriere, sunt insuficiente în momentul întocmirii conturilor anuale pentru a permite o estimare precisă, se va aplica următoarea metodă:
Valorile indicate în ansamblul contului tehnic sau la diferitele poziţii ale acestuia se raportează la un an care precede, în întregime sau parţial, exerciţiul financiar. Acest an nu trebuie să preceadă exerciţiul financiar cu mai mult de douăsprezece luni. Suma rezervelor tehnice care figurează în conturile anuale este majorată pentru ca ea să fie suficientă pentru a face faţă obligaţiilor prezente şi viitoare.
Metoda de mai sus va fi aplicată sistematic în cursul exerciţiilor financiare următoare, cu excepţia cazului când circumstanţele justifică o modificare. Durata care separă exerciţiul financiar de anul anterior la care se referă valorile, precum şi amploarea operaţiunilor corespunzătoare vor fi indicate în notele explicative.
În sensul prezentului articol, prin exerciţiu de subscriere se subînţelege exerciţiul financiar în cursul căruia capătă efect contractele de asigurare de viaţă.
Activele circulante-post E I, II, III şi FI, FII, FIV
4.32.Valoarea activelor înregistrate în contabilitate va fi egală cu valoarea nominală sau costul de achiziţie al acestor elemente în limita prevederilor pct. 4.12.
4.33.Dacă valoarea realizabilă netă a unui activ din această categorie este mai mică decât costul de achiziţie, atunci acea valoare realizabilă netă corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situaţiile financiare, respectiv valoarea activului, mai puţin provizionul constituit.
4.34.În situaţia în care provizionul constituit devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la constituirea acestuia, în vederea respectării pct. 4.33, au încetat să mai existe într-o anumită măsură, atunci acel provizion trebuie reluat corespunzător la venituri.
4.35.Ajustări pentru diminuarea valorii activelor
1.Imobilizările corporale care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţă secundară pentru societate, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificată, dacă valoarea, cantitatea şi structura lor nu se modifică semnificativ.
2.Ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se efectuează în funcţie de intenţia societăţii de a păstra activul în scopul desfăşurării activităţii. Dacă societatea intenţionează să utilizeze activul în desfăşurarea activităţii sale proprii, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor este calculată prin compararea valorii de recuperare cu valoarea contabilă. Dacă societatea nu intenţionează să utilizeze activul pentru propria activitate, ajustarea pentru diminuarea valorii activelor se calculează prin compararea valorii realizabile nete cu valoarea contabilă în conformitate cu prevederile IAS 36.
4.36.Reguli privind stocurile şi activele fungibile
Valoarea ce trebuie înscrisă în bilanţ pentru activele din postul FI categoria "stocuri" şi a activelor fungibile, inclusiv activele financiare, poate fi determinată prin aplicarea oricărei metode menţionate la pct. 4.37 asupra activelor aparţinând aceleiaşi clase.
4.37._
(1)Metoda aplicată trebuie să fie considerată de către administratori ca fiind cea mai adecvată situaţiei respective. Aceste metode sunt:
a)metoda FIFO
b)metoda LIFO
c)metoda costului mediu ponderat
d)orice altă metodă similară recunoscută de reglementările legale în vigoare.
Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare stocurilor şi de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă în situaţii excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau active fungibile, trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
- motivul schimbării metodei
- efectele sale financiare asupra rezultatului exerciţiului financiar.
(2)Bunurile de natura stocurilor care sunt reînnoite în mod constant şi a căror valoare globală este de importanţă secundară pentru societate, pot fi trecute în activ la o cantitate şi o valoare nemodificată, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu se modifică semnificativ.
4.38.În situaţia în care valoarea prezentată în bilanţ, la închiderea exerciţiului financiar, diferă semnificativ de valoarea realizabilă netă, (în cazul în care societatea intenţionează să nu utilizeze activele pentru propria activitate), respectiv de valoarea de recuperare (în situaţia în care intenţionează să utilizeze activele respective), această diferenţă se va prezenta, pe total şi pe categorii, în notele explicative.
TRATAMENTE CONTABILE ALTERNATIVE
4.39.Aspecte generale
Regulile stabilite la pct. 4.15-4.38 se vor numi în continuare reguli ale costului istoric. Aceste reguli, cu excepţia pct. 4.15, 4.20-4.23; 4.32-4.34 şi 4.36-4.38 se vor numi în continuare reguli privind amortizarea. Referinţele cu privire la regulile costului istoric nu includ regulile privind amortizarea şi provizioanele, aşa cum se aplică ele în virtutea pct. 4.16-4.19, precum şi regulile privind evaluarea plasamentelor la valoarea actuală prevăzute la pct. 4.24.
4.40.Tratamente contabile alternative
În conformitate cu prevederile pct. 4.42-4.51, valorile atribuite activelor bilanţiere menţionate la pct. 4.41 pot fi prezentate la o altă valoare decât costul istoric, în conformitate cu prevederile pct. 4.43 şi prin derogare de la pct. 4.39.
4.41.Pe toată perioada de implementare a programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate societăţile pot opta pentru una dintre următoarele metode:
a)reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu reglementările legale emise în acest scop, care ţine seama de inflaţie, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei;
b)evaluarea prin metode care sunt destinate să ţină seama de inflaţie, pentru elementele prezentate în bilanţ, inclusiv capitalurile proprii şi contul de profit şi pierdere.
Societăţile care vor opta pentru ajustarea la inflaţie potrivit IAS 29 întocmesc şi prezintă un set distinct de situaţii financiare cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, ajustate la inflaţie.
Procesul retratării situaţiilor financiare potrivit IAS 29 este precedat de întocmirea unei balanţe de verificare intermediare. Această balanţă constituie sursa de informaţii pentru întocmirea declaraţiei fiscale după efectuarea corecţiilor prevăzute de legislaţia fiscală.
4.42.În cazul în care valoarea unui activ al societăţii este determinată potrivit uneia dintre cele două metode prezentate mai sus, acea valoare va fi atribuită activului la înregistrarea în contabilitate în locul costului de achiziţie sau costului de producţie sau a oricărei alte valori atribuită înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului prin substituirea costului de achiziţie sau a celui de producţie cu valoarea atribuită cel mai recent acelui activ.
4.43.Informaţii adiţionale ce trebuie prezentate în cazul abaterii de la regulile privind costul istoric
În cazul aplicării tratamentelor contabile alternative elementele influenţate de acestea, precum şi baza de evaluare adoptată pentru determinarea valorilor rezultate în urma reevaluăm efectuate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 4.41a) trebuie prezentate, pentru fiecare element semnificativ, în notele explicative.
4.44.În cazul elementelor bilanţiere influenţate ca urmare a aplicării tratamentului alternativ prevăzut la pct. 4.41b), valorile rezultate în urma ajustării la inflaţie trebuie prezentate într-un set distinct cuprinzând bilanţul şi contul de profit şi pierdere, însoţite de note explicative.
4.45.În condiţiile în care profitul sau pierderea exerciţiului financiar au fost influenţate de aplicarea tratamentelor contabile alternative, influenţa trebuie cuantificată şi prezentată în notele explicative.
4.46.Rezerva din reevaluare
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile IAS 16, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului "Rezerve din reevaluare", după caz.
Cu toate acestea, dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează ca:
- o creştere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalului propriu, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ;
- un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior, la acelaşi element de activ.
Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, atunci aceasta se tratează ca:
- o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, dacă în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare), sau
- o scădere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalului propriu, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.
4.47.Rezerva din reevaluare trebuie prezentată în bilanţ la postul "Capital şi rezerve".
4.48.Surplusul din reevaluare inclus în capitalul propriu poate fi transferat direct în rezultatul reportat atunci când acest surplus este realizat. Se consideră că întregul surplus este realizat la casarea sau la cedarea activului. Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de societate. În acest caz valoarea surplusului realizat este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.
Transferul din surplusul din reevaluare în rezultatul reportat nu se efectuează prin contul de profit şi pierdere.
4.49.În cazul aplicării metodelor de evaluare prevăzute la pct. 4.37, 4.38, 4.41 şi 4.42 se vor menţiona. În notele explicative, conţinutul, limitele şi modalităţile de aplicare, cu indicarea posturilor influenţate din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere, precum şi metoda adoptată pentru calculul valorilor obţinute.
4.50.Mişcările din cursul exerciţiului financiar în contul "Rezerve din reevaluare" se vor prezenta în notele explicative, cu următoarele informaţii:
a)valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele ereditate în contul "Rezerve din reevaluare" în timpul exerciţiului financiar;
c)sumele transferate din contul de "Rezerve din reevaluare" pentru a fi capitalizate sau pentru alte motive, cu prezentarea naturii transferului care a avut loc;
d)valoarea rezervei din reevaluare la încheierea exerciţiului financiar.
4.51.În notele explicative se va prezenta, de asemenea, tratamentul fiscal al sumelor înregistrate în creditul sau debitul contului "Rezerve din reevaluare".
4.52.NOTELE EXPLICATIVE
Aspecte generale
Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. Notele explicative din cadrul situaţiilor financiare trebuie prezentate într-o manieră sistematică. Fiecare element semnificativ al bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie şi al situaţiei modificărilor capitalului propriu trebuie să fie însoţit de o trimitere la nota care cuprinde informaţii legate de acel element semnificativ. Pe lângă informaţiile ce trebuie prezentate conform acestor reglementări, notele explicative trebuie să includă, de asemenea, cel puţin informaţiile prevăzute la pct. 4.53-4.55.
4.53.Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:
a)numele societăţii care face raportarea:
b)faptul că situaţiile financiare sunt proprii societăţii şi nu grupului;
c)data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;
d)moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;
e)exprimarea cifrelor incluse în raportare (ex, mii lei).
4.54.Pentru elementele menţionate în notele explicative, se va prezenta şi suma corespunzătoare anului precedent. În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, aceasta trebuie ajustată, prezentându-se rezultatele ajustării, modul de efectuare şi motivele pentru care aceasta a fost efectuată.
4.55.Punctul 4.54 nu se aplică acelor sume ce trebuie să fie prezentate conform următoarelor puncte ale prezentelor reglementări:
a)3.15 (modificări ale activelor imobilizate)
b)3.17 (modificări ale amortizării)
c)3.20 (modificări ale cheltuielilor de constituire)
d)3.65 (modificări ale capitalurilor proprii)
e)3.24 (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli)
4.56.Prezentarea politicilor contabile
Notele explicative trebuie să prezinte politicile contabile adoptate de către societate pentru a determina valorile elementelor din bilanţ, ale profitului sau pierderii aferente fiecărui exerciţiu financiar ale fluxurilor de trezorerie şi ale modificărilor capitalului propriu. În acest sens, se vor menţiona următoarele:
a)dacă imobilizările sunt incluse în situaţiile financiare la costul istoric, la valoarea reevaluată sau la valoarea ajustata la inflaţie, determinată potrivit IAS 29;
b)politicile contabile specifice adoptate, adecvate pentru a permite o corectă înţelegere a situaţiilor financiare.
Se va menţiona, totodată, dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.
4.57.Informaţii care vin în completarea bilanţului
Capitalul social
În legătură cu capitalul social al societăţii se vor furniza următoarele informaţii:
a)capitalul social subscris;
b)numărul şi valoarea totală a fiecărui tip de acţiuni emise, în cazul în care există mai multe tipuri de acţiuni emise.
4.58.În cazul în care capitalul social cuprinde şi acţiuni răscumpărabile, se vor furniza următoarele informaţii:
a)data cea mai apropiată şi data limită la care societatea poate răscumpăra respectivele acţiuni;
b)dacă acele acţiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea societăţii sau a acţionarilor:
c)dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare şi, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
4.59.În situaţia în care societatea a emis acţiuni în timpul exerciţiului financiar. În note explicative se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul de acţiuni emise;
b)pentru fiecare tip de acţiune, numărul de acţiuni emise, valoarea lor nominală totală şi valoarea încasată de către societate la distribuirea lor.
4.60.În ceea ce priveşte eventualele drepturi legate de distribuirea acţiunilor, se vor furniza următoarele informaţii:
a)numărul, descrierea şi valoarea acţiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
b)perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
c)preţul care trebuie plătit pentru acţiunile distribuite.
4.61.Obligaţiuni
În cazul în care societatea a emis alte instrumente de capital pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta următoarele informaţii:
a)tipul instrumentelor de capital emise;
b)pentru fiecare tip de instrument de capital emis: valoarea emisă şi suma primită la emitere de către societate.
4.62.În cazul în care obligaţiunile emise de o societate sunt deţinute de către o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea societate, în notele explicative se vor menţiona valoarea nominală a obligaţiunilor respective şi valoarea contabilă a acestora.
4.63.Rezerve
Pentru fiecare rezervă inclusă în capitalul propriu, se va descrie natura sa şi scopul pentru care a fost constituită.
4.64.Evoluţia capitalului propriu
Evoluţia capitalului propriu se va prezenta în notele explicative. Aceasta trebuie să cuprindă o prezentare a soldurilor de deschidere şi de închidere pentru capitalul social, fiecare rezervă, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului curent, precum şi modificările acestora indicându-se:
a)suma la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate în sau din cont în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror asemenea transferuri;
d)suma rămasă la sfârşitul exerciţiului financiar.
4.65.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
Dacă în timpul exerciţiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii vor fi prezentate sub formă de tabel în notele explicative:
a)valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;
b)sumele transferate la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;
c)natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;
d)valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.
4.66.Informaţii privind datoriile
Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul societăţii, se va menţiona valoarea totală a datoriilor înscrise în acel post din bilanţ, care au termen de plată după cinci ani de la data închiderii exerciţiului financiar.
4.67.În ceea ce priveşte datoriile care sunt incluse în categoria prevăzută la pct. 4.61, trebuie menţionate clauzele legate de achitarea sau rambursarea respectivei datorii, precum şi rata dobânzii aferente.
4.68.Pentru fiecare element care figurează în conturile de datorii din bilanţul societăţii, se vor menţiona de asemenea:
a)valoarea totală a datoriilor înscrise la acel post din bilanţ pentru care societatea a depus anumite garanţii;
b)informaţii privind natura acestor garanţii depuse.
4.69.Garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare
În notele explicative se vor specifica toate cazurile în care societatea a depus garanţii sau a gajat-ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligaţii în favoarea unui terţ, menţionându-se, dacă este posibil, şi valoarea acestora.
4.70.Pentru orice obligaţie eventuală pentru care nu s-a constituit provizion, se vor prezenta următoarele informaţii:
a)valoarea exactă sau estimată a acelei obligaţii;
b)aspectul juridic al obligaţiei şi efectul acesteia;
c)dacă societatea a depus vreo garanţie semnificativă cu privire la acea obligaţie şi, în caz afirmativ, natura acelei garanţii.
4.71.Trebuie menţionate, dacă este posibil, valorile totale sau cele estimate ale contractelor pentru cheltuieli de capital pentru care nu s-au constituit provizioane.
4.72.Totodată, se vor prezenta detalii privind:
a)obligaţiile contractuale viitoare privind plata pensiilor, pentru care s-au constituit provizioane incluse în bilanţul societăţii;
b)orice obligaţii privind grupurile;
c)orice astfel de obligaţii viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane.
4.73.De asemenea, se vor prezenta informaţii referitoare la alte obligaţii financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situaţia economică a societăţii.
4.74.Informaţii privind anumite elemente de cheltuieli
Valorile privind următoarele elemente de cheltuieli, care au fost înregistrate în contul de profit şi pierdere pe parcursul exerciţiului financiar, se vor prezenta separat, în notele explicative:
a)cheltuielile cu chiriile şi ratele achitate în cadrul unui contract de leasing operaţional;
b)onorariile plătite auditorilor financiari;
c)profitul sau pierderea aferentă ieşirilor de mijloace fixe (vânzare, casare etc.).
4.75.Detalii privind impozitul pe profit
Valoarea diferenţei dintre cheltuiala cu impozitul pe profit pentru exerciţiul financiar curent şi pentru exerciţiile financiare anterioare, pe de o parte, şi valoarea impozitului rămas de plată aferent acelor ani, pe de altă parte, se va prezenta în notele explicative dacă această diferenţă este semnificativă pentru scopul calculării impozitelor viitoare.
Dacă elementele bilanţiere de natura activelor imobilizate şi activelor circulante constituie obiectul unor corecţii valorice semnificative doar pentru aplicarea legislaţiei fiscale, suma lor trebuie prezentată în notele explicative, cu o bună argumentare a acestor corecţii. De asemenea, în cazul în care calculul rezultatului exerciţiului a fost afectat de o evaluare a elementelor bilanţiere, efectuată în exerciţiul de raportare sau într-un exerciţiu anterior în vederea obţinerii unei reduceri de impozit, influenţa respectivă se prezintă în notele explicative ori de câte ori efectul unei astfel de evaluări asupra cheltuielii fiscale viitoare este semnificativ.
Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii ordinare, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil al exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
4.76.Se vor prezenta în acelaşi timp şi informaţii cu privire la proporţia în care impozitul pe profit revine rezultatului activităţii curente, respectiv rezultatului activităţii extraordinare. De asemenea, se va include reconcilierea dintre rezultatul contabil cil exerciţiului financiar şi rezultatul fiscal, aşa cum este prezentat în declaraţia de impozit.
4.77.În notele explicative vor fi, de asemenea, prezentate următoarele informaţii:
(1)I. Pentru asigurările generale, în notele explicative se vor indica:
1.primele brute subscrise
2.primele brute primite;
3.cheltuieli brute cu daunele
4.cheltuieli de exploatare brute;
5.soldul de reasigurare.
Aceste sume trebuie prezentate separat pentru asigurarea directă şi acceptările în reasigurare, atunci când valorile reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute subscrise, în plus, în cadrul asigurării directe, se vor prezenta următoarele categorii de asigurări:
- asigurări de accidente şi boală
- asigurări de sănătate
- asigurări de mijloace de transport terestru, altele decât cele feroviare
- asigurări de mijloace de transport feroviar
- asigurări de mijloace de transport aeriene
- asigurări de mijloace de transport navale
- asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi orice alte bunuri
- asigurări de incendiu şi calamităţi naturale
- asigurări de daune la proprietăţi
- asigurări de răspundere civilă a autovehiculelor
- asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport aerian
- asigurări de răspundere civilă a mijloacelor de transport naval
- asigurări de răspundere civilă generală
- asigurări de credite şi garanţii
- asigurări de pierderi financiare
- asigurări de protecţie juridică
- asigurări de asistenţă turistică.
Prezentarea distinctă a categoriilor de asigurări din cadrul asigurării directe nu este necesară atunci când suma primelor brute subscrise în asigurarea directă pentru categoriile indicate nu depăşeşte 10 milioane de EURO. Totuşi, societăţile sunt obligate să indice sumele referitoare la trei categorii de asigurări care deţin ponderea cea mai mare în activitatea acestora.
(2)II. Pentru asigurarea de viaţă, în notele explicative se vor indica:
1.Primele brute subscrise, separat pentru asigurarea directă şi acceptările în reasigurare atunci când aceste acceptări reprezintă cel puţin 10% din suma totală a primelor brute şi, în continuare, în cadrul asigurării directe, următoarele elemente:
a)_
i)prime individuale
ii)prime cu titlu de contract de grup;
b)_
i)prime periodice
ii)prime unice
c)_
i)prime de contract fără participare la beneficii;
ii)prime de contract cu participare la beneficii;
iii)prime de contract atunci când riscul din plasamente este suportat de către asiguraţi.
2.Soldul de reasigurare
(3)III. În toate cazurile, notele explicative trebuie să indice suma totală a primelor brute în asigurarea directă provenind din contractele încheiate de societate:
- în Statul membru în care îşi are sediul
- în celelalte State membre
- în alte ţări
fiind subînţeles că indicarea sumelor corespunzătoare nu este necesară atunci când ele nu depăşesc 5% din suma totală a primelor brute subscrise.
4.78.Societăţile trebuie să indice în notele explicative suma comisioanelor aferente asigurării directe înregistrate în timpul exerciţiului financiar (comisioanele de orice natură şi, în special, comisioanele de achiziţie, reînnoire, încasare şi de administrare a portofoliului).
4.79.Detalii privind salarizarea administratorilor şi directorilor
În notele explicative se vor prezenta detalii legate de salariile plătite sau care urmează a fi plătite administratorilor şi directorilor ce deţin aceste funcţii pe parcursul exerciţiului financiar. De asemenea, se vor menţiona distinct obligaţiile contractuale în care societatea este implicată, cu privire la plata pensiilor către foştii directori şi administratori, indicându-se valoarea totală a obligaţiei pentru fiecare categoric de mai sus.
4.80.Se va menţiona, totodată, valoarea avansurilor şi creditelor acordate de către societate, directorilor şi administratorilor săi în timpul exerciţiului financiar, indicându-se rata dobânzii aplicate, principalele clauze ale creditului, suma rambursată până la acea dată, existenţa oricăror obligaţii viitoare de genul garanţiilor, pe care societatea şi le-a asumat în numele acestora, indicându-se valoarea totală pentru fiecare categorie.
4.81.Administratorul sau directorul unei societăţi sau orice persoană care este sau a fost administrator al acesteia pe o perioadă de cinci ani are obligaţia de a anunţa societatea cu privire la orice elemente legate de sine, ce ar putea fi necesare în scopul respectării punctelor 4.79 şi 4.80 de mai sus.
4.82.Detalii privind salariaţii
Notele explicative vor menţiona următoarele informaţii cu privire la salariaţii societăţii:
a)numărul mediu de salariaţi angajaţi în cursul exerciţiului financiar;
b)numărul mediu de salariaţi pentru fiecare categorie de personal.
4.83.Numărul mediu de salariaţi cu contract de muncă se determină ca medie aritmetică simplă a numărului zilnic al salariaţilor, corespunzătoare zilelor calendaristice din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal sau sărbătorile legale pentru care se ia în calcul numărul salariaţilor din ziua precedentă, împărţit la numărul total al zilelor calendaristice.
4.84.Numărul mediu de salariaţi va fi, pentru fiecare lună a exerciţiului, următorul:
a)pentru aplicarea pct. 4.82 (a), numărul persoanelor angajate de societate cu contract de muncă, în luna respectivă, indiferent dacă aceştia au lucrat pe toată durata lunii sau doar o parte din ea;
b)pentru aplicarea pct. 4.82 (b), numărul persoanelor, calculat potrivit pct. 4.83, pentru fiecare categoric de salariaţi, însumându-se, în fiecare caz, numărul de salariaţi al fiecărei luni.
4.85.Pentru toţi salariaţii care sunt luaţi în considerare la determinarea numărului mediu anual cerut de pct. 4.82(a), trebuie prezentate valorile totale ale:
a)salariilor plătite sau de plătit aferente acelui exerciţiu financiar;
b)cheltuielile cu asigurările sociale suportate de societate în numele salariaţilor respectivi:
c)alte cheltuieli reprezentând contribuţiile societăţii pentru pensiile salariaţilor, cu excepţia cazurilor în care aceste valori sunt deja prezentate în cadrul contului de profit şi pierdere.
4.86.Categoriile de salariaţi pentru care se cere numărul mediu anual de la pct. 4.82 (b) se vor determina în funcţie de decizia directorilor şi administratorilor societăţii, ţinând cont de modul în care este organizată activitatea acesteia.
4.87.Alte aspecte
În cazul în care anumite elemente exprimate iniţial într-o monedă străină au fost înregistrate în contabilitatea societăţii, reflectate în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere, se va menţiona baza folosită în exprimarea acelor elemente în raport cu moneda naţională.
4.88.Societatea va prezenta următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situaţiile financiare:
a)sediul şi forma juridică a societăţii, ţara unde s-a înfiinţat şi adresa sediului oficial (sau a principalului loc unde îşi desfăşoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial);
b)descrierea naturii activităţii desfăşurate de societate şi principalele domenii de activitate;
c)numele societăţii-mamă directe şi cel al deţinătorului final în cadrul grupului;
d)orice altă informaţie care, în opinia directorilor şi administratorilor, ajută la furnizarea unei imagini fidele asupra societăţii respective.
4.89.Pentru fiecare filială, societate asociată sau alte societăţi, în care se deţin titluri de participare strategice pe care directorii şi administratorii le consideră semnificative pentru activitatea societăţii în cauză, trebuie prezentate următoarele informaţii:
a)numele filialei, al societăţii asociate sau al altor societăţi în care se deţin titluri de participare strategice;
b)adresa sediului şi ţara unde a fost înfiinţată;
c)natura activităţii desfăşurate;
d)tipul de acţiuni şi procentul pe care societatea în cauză îl deţine în cadrul respectivei filiale sau societăţi asociate;
e)data închiderii ultimului exerciţiu financiar al filialei (societăţii asociate);
f)profitul sau pierderea acesteia pentru acel exerciţiu;
g)totalul capitalului social şi al rezervelor acesteia la sfârşitul exerciţiului financiar.
Atunci când evenimente ulterioare datei bilanţului au o asemenea importanţă încât neprezentarea lor ar afecta capacitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a face evaluări şi de a lua decizii corecte, o societate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de evenimente neajustate, ulterioare datei bilanţului:
a)natura evenimentului; şi
b)o estimare a efectului financiar sau o declaraţie conform căreia o astfel de estimare nu poate fi făcută.