Art. 4. - Art. 4: Depozitarea gunoiului de grajd - Program din 2021 0/0 de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

M.Of. 754 bis

În vigoare
Versiune de la: 12 August 2021
Art. 4: Depozitarea gunoiului de grajd
(1)Îngrăşămintele organice provenite din exploataţiile agricole au o stare fizică şi o compoziţie foarte variată. Oricum ar fi gestionate (în sistem extensiv - de către fermele mici sau intensiv - de către cele mari), trebuie urmărit obiectivul de reducere şi prevenire a poluării cu nutrienţi.
(2)Gestionarea conformă a gunoiului de grajd se face prin amenajarea unor sisteme de depozitare care pot fi individuale (gospodăreşti/la nivel de exploataţie agricolă) sau comunale. Fermierii care depozitează gunoiul de grajd la platformele comunale trebuie ca, până la transferarea gunoiului de grajd pe platformă, să-l depoziteze conform la nivelul exploataţiei/gospodăriei. De asemenea, livrarea gunoiului de grajd la platforma comunală trebuie să fie efectivă, un contract între un fermier şi administratorul platformei comunale neimplicând în mod automat faptul că gunoiul de grajd este depozitat conform, iar orice altă cantitate de gunoi de grajd nelivrată la platformele comunale trebuie să fie depozitată în mod corespunzător de către fermier.
(3)Încă din stadiul de proiectare a fermelor şi de construcţie a capacităţilor de stocare a gunoiului de grajd, se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei mediului, în special a apelor, împotriva poluării, având în vedere următoarele:
- amplasarea în afara zonelor cu risc mare de poluare şi departe de sursele de apă;
- capacitate de stocare suficientă;
- construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie;
- condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente;
- căi corespunzătoare de acces;
- protecţie împotriva incendiilor;
- protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.
(4)Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe teren a îngrăşămintelor organice. Capacitatea de stocare depinde în principal de speciile de animale deţinute, de sistemul de creştere (intensiv sau extensiv, dar mai ales de tipul şi cantitatea de aşternut utilizată) şi de durata perioadei de interdicţie a împrăştierii (tabel 1).
Capacităţile de stocare trebuie să fie astfel construite, încât să se evite orice risc de poluare. Pentru estimarea spaţiului necesar în funcţie de numărul de animale, se pot utiliza valorile prezentate în Tabelul 2 preluate din ghidul "Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă" elaborat de H. Frederiksen, D. Dănuţ, M. Maşinistru şi A. Greculescu în anul 2010 în cadrul proiectului "Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură" (MAKIS).
Conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare (UVM) se utilizează pentru stabilirea soluţiilor constructive privind capacitatea de depozitare a gunoiului de grajd necesară. Coeficienţii folosiţi în România pentru conversia efectivelor de animale în UVM din punctul de vedere al capacităţii de stocare a dejecţiilor sunt indicaţi în Tabelul 3.
(5)Depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd din fermele care nu necesită autorizaţia de mediu, respectiv actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune (a căror mărime este de până la 100 UVM) se poate face în depozite individuale sau în platforme comunale. Pentru fermele de peste 100 UVM depozitarea şi procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerinţele autorizaţiei de mediu eliberat pentru ferma respectivă.
(6)În funcţie de condiţiile locale specifice, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să decidă asupra sistemului de stocare a gunoiului de grajd din unitatea administrativ-teritorială (sistem comunal, sistem individual sau o combinaţie a celor două sisteme).
(7)Dacă în localitate există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, capacitatea de stocare a gunoiului în platforma individuală va fi dată de intervalul de timp până când se transportă gunoiul respectiv, către platforma comunală;
Dacă în localitate nu există o platformă comunală pentru depozitarea gunoiului de grajd, atunci perioada şi respectiv, capacitatea de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului la care se adaugă o lună.
(8)La construcţia depozitelor de gunoi de grajd solid se va avea în vedere ca acestea să aibă o bază impermeabilizată, să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Pragurile mai jos stabilite ţin cont de necesitatea ca gunoiul de grajd să fie manevrabil fără a periclita impermeabilitatea bazei locului de depozitare.
Pentru depozitarea gunoiului de grajd provenit de la exploataţii cu mai puţin de 40 UVM, cerinţele minime pentru impermeabilizarea bazei locului de depozitare sunt: sol tasat acoperit cu o folie de polietilenă de densitate mare sau orice altă soluţie constructivă durabilă prin care se asigură impermeabilizarea suprafeţei pe care se depozitează gunoiul de grajd. Se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol. Fracţia lichidă trebuie colectată. Folia de polietilenă de densitate mare se acceptă doar pentru depozite ce provin de la maxim 8 UVM.
Astfel, în cadrul unei exploataţii de până la 40 UVM se pot realiza mai multe platforme mai mici de depozitare a gunoiului de grajd, cu condiţia ca cerinţele minime de impermeabilizare să fie corespunzătoare capacităţii ei de stocare, iar volumul de depozitare total să corespundă numărului total de animale din fermă (de exemplu, pentru o fermă de până la 40 UVM, se pot utiliza 5 depozite ce folosesc folie de polietilenă pentru gunoiul de grajd colectat de la maxim 8 UVM fiecare).
Sistemele de depozitare şi compostare a gunoiului de grajd provenit de la exploataţii cu un număr de animale de peste 40 UVM, se realizează pe platformă betonată cu bazin de retenţie pentru fracţia lichidă sau lagună cu membrană impermeabilă ori betonată sau orice altă variantă constructivă durabilă care asigură impermeabilizarea suprafeţei pe care se depozitează gunoiul de grajd. În acest caz, se interzice depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol sau pe folii de plastic/polietilenă de densitate mare.
Astfel, soluţiile constructive pot fi:
- Depozitare pe folie de polietilenă: pentru depozite care deservesc maxim 8 UVM, de la ferme până la 40 UVM;
- Platforme betonate, lagune betonate sau cu membrane ori alte soluţii care asigură impermeabilitate durabilă: pentru depozite care deservesc mai mult de 8 UVM şi pentru ferme mai mari de 40 UVM;
Depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol este INTERZISĂ în toate situaţiile!
(9)Amplasarea depozitelor de gunoi de grajd se face cu respectarea următoarelor condiţii, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu modificările şi completările ulterioare:
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă printr-un sistem centralizat de distribuţie, adăposturile pentru creşterea animalelor în curţile persoanelor particulare, de cel mult echivalentul a 6 UVM mare în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 4 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La cel puţin 10 m de cea mai apropiată locuinţă învecinată şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile unde sunt asigurate racordurile la sistemul centralizat de apă curentă, adăposturile de animale de cel mult echivalentul a 10 UVM în cazul în care sunt mai multe tipuri de animale şi echivalentul a 7 UVM în cazul în care se cresc exclusiv găini sau porci;
La distanţă de 50 m de cea mai apropiată locuinţă vecină şi sursă de apă destinată consumului uman - în gospodăriile cu un număr de animale mai mare decât cel prevăzut la paragrafele anterioare;
În mediul urban, prin hotărâri ale consiliilor locale sau prin studiu de impact asupra sănătăţii se pot stabili distanţe de protecţie sanitară mai mari decât cele specificate în prezentul ordin, în funcţie de specificul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.
(10)Spaţiul de depozitare trebuie amenajat la cel puţin 100 m faţă de canale, râuri, iazuri sau alte resurse de apă, în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale H.G. nr. 930/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
(11)Distanţele minime de protecţie sanitară dintre platformele care deservesc ferme intensive şi teritoriile protejate sunt stabilite prin legislaţie naţională (ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările şi modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei).
(12)Pentru platformele sistemelor intensive de creştere a animalelor, distanţa faţă de locuinţe este de 500 m, conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 119/2014, cu completările şi modificările ulterioare, pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei.
(13)Alături de platforma individuală, se sapă groapa de urină socotind 1 m3 de cap de vită mare, 0,75 m3 pentru tineret şi 0,3 m3 pentru un porc. Ea se poate face din zidărie de cărămidă, tencuită şi sclivisită cu ciment sau din beton. Pentru exploataţiile sub 5 UVM poate fi utilizat un recipient de plastic introdus în groapa săpată alături de platformă.
Groapa de urină se acoperă, de exemplu, cu un capac de scândură groasă care împiedică pierderea amoniului.
(14)Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei, de nivelul precipitaţiilor din regiune (pentru platformele neacoperite) şi de ritmul de evacuare a mustului de gunoi. În general, se poate aproxima un necesar de 3 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt.
(15)Exploataţiile de bovine crescute în sistem "permanent la păşune" trebuie să deţină platformă de gunoi de grajd conform aliniatului (8), a cărei dimensiune să fie corelată cu numărul de animale existent în exploataţie pentru minim 2 luni. Pentru acest sistem de creştere (permanent pe păşune), fermierii trebuie să respecte numărul maxim de animale ce păşunează pe parcelă, astfel încât, pe baza indicilor referitori la cantitatea de azot (kg/animal/an) din gunoiul de grajd (după scăderea emisiilor gazoase), să nu se depăşească limita maximă de 170 kg de N s.a./ha/an.
Tabel 2 Producţia de gunoi şi capacitatea necesară de stocare pentru diferite sisteme de întreţinere a animalelor - tabel preluat din ghidul: "Sistem pentru depozitarea dejecţiilor. Standarde de fermă"
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a bovinelor

Categoria de animal

Sistemul de întreţinere

Aşternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi de grajd rezultat

Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare 1

[m3/animal/lună]

Stabulaţie liberă

Viţei

Aşternut adânc, boxe colective

1 - 2

Gunoi de grajd solid

6 - 10

0,25 - 0,40

Pardoseală grătar, întreţinere în grupuri

-

Dejecţii semilichide

7 - 12

0,25 - 0,45

Juninci

Aşternut adânc

3 - 5

Gunoi de grajd solid

20 - 25

0,75 - 0,95

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie

2 - 4

Gunoi de grajd solid

20 - 26

0,70 - 0,90

Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie

2 - 3

Gunoi de grajd solid

18 - 26

0,65 - 0,95

Tăuraşi

Aşternut adânc

3

Gunoi de grajd solid

28 - 38

1,10 - 1,4

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie

2 - 3

Gunoi de grajd solid

28 - 40

1,0 - 1,3

Pardoseală grătar

-

Dejecţii semilichide

30 - 40

0,9 - 1,3

Aşternut adânc, pardoseală cu auto-curăţare cu panta de 8%

2 - 3

Gunoi de grajd solid

28 - 38

1,05 - 1,4

Vaci de lapte

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală de beton în zona de defecaţie

4 - 5

Gunoi de grajd solid

40 - 50

1,4 - 1,8

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie

3 - 5

Gunoi de grajd solid + dejecţii semilichide

30 - 35

10 - 15

1,1 - 1,3

0,3 - 0,5

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală cu autocurăţare

4 - 6

Gunoi de grajd solid

45 - 50

1,6 - 1,9

Cuşete individuale de odihnă cu aşternut, pardoseală de beton în zona de defecaţie

2 - 3

Gunoi de grajd solid

45 - 50

1,6 - 1,9

Cuşete individuale de odihnă, pardoseală cu grătar în zona de defecaţie

-

Dejecţii semilichide

40 - 52

1,20 - 1,60

Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM

2 - 5

Gunoi de grajd solid

28 - 33

1,0 - 1,3

Sistem de stabulaţie legată

Viţei

Aşternut adânc (în grup)

1 - 2

Gunoi de grajd

6 - 10

0,25 - 0,40

Pardoseală grătar (în grup)

-

Dejecţii semilichide

7 - 12

0,25 - 0,45

Tăuraşi

Standuri cu aşternut

1 - 2

Gunoi de grajd

28 - 35

1,0 - 1,3

Standuri fără aşternut, canal acoperit cu grătar

-

Dejecţii semilichide

30 - 40

0,9 - 1,2

Juninci

Standuri cu aşternut

1 - 2,5

Gunoi de grajd

18 - 23

0,8 - 1,0

Standuri cu aşternut, canal acoperit cu grătar

-

Dejecţii semilichide

20 - 27

0,6 - 0,8

Vaci de lapte

Standuri cu aşternut

2 - 3,5

Gunoi de grajd

45 - 55

1,5 - 1,9

Standuri fără aşternut, sistem autocurăţare continuă acoperit cu grătare

-

Dejecţii semilichide

40 - 45

1,2 - 1,5

Sistem extensiv, ferme de până la 40 UVM

2 - 5

Gunoi de grajd solid

28 - 33

1,0 - 1,3

1 Capacitatea fracţiunilor lichide este inclusă.
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a porcinelor

Categoria de animal

Sistemul de întreţinere

Aşternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi de grajd rezultat

Producţia de gunoi, inclusiv aşternutul

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare [m3/animal/lună]

Scroafe gestante

Aşternut adânc

2 - 3

Gunoi de grajd solid

10 - 14

0,45 - 0,6

Aşternut adânc în zona de odihnă, pardoseală beton în zona de defecaţie

0,8 - 1,2

Gunoi de grajd solid

12 - 17

0,45 - 0,65

Pardoseală solidă în zona de odihnă, pardoseală grătar în zona de defecaţie

0,1 - 0,25

Dejecţii semilichide

10 - 15

0,3 - 0,45

Scroafe lactante

Pardoseală solidă în zona de odihnă şi zona de defecaţie

4 - 5

Gunoi de grajd solid

14 - 16

0,6 - 0,7

Pardoseală acoperită parţial ori total cu grătar.

0,05 - 0,1

Dejecţii semilichide

15 - 20

0,45 - 0,6

Purcei înţărcaţi

Aşternut adânc

0,5 - 1

Gunoi de grajd

2 - 3

0,15 - 0,2

Zonă de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie

0,15 - 0,3

Gunoi de grajd

1,5 - 2,5

0,1 - 0,15

Pardoseală acoperită cu grătar

0,05 - 0,1

Dejecţii semilichide

1 - 2

0,09 - 0,1

Grăsuni

Aşternut adânc

1 - 3

Gunoi de grajd

4 - 7

0,25 - 0,35

Zona de odihnă cu aşternut, pardoseală solidă în zona de defecaţie

0,3 - 0,5

Gunoi de grajd

3 - 5

0,2 - 0,4

Pardoseală parţial acoperită cu grătare

0,05 - 0,1

Dejecţii semilichide

5 - 8

0,15 - 0,25

Valorile minime pentru capacităţile de stocare prezentate în tabelele de mai sus reprezintă valori minime obligatorii, însă valori mai mari trebuie să fie considerate (până la nivelul prezentat în tabele), în funcţie de cantitatea de aşternut folosită, de sistemul de creştere (în cazul în care acesta este mai intensiv), de mărimea animalelor etc.
Producţia de gunoi de grajd în diverse sisteme de întreţinere a păsărilor

Categoria de păsări

Sistemul de întreţinere

Aşternut

[kg/animal/ zi]

Tipul de gunoi

Volum dejecţii, fără aşternut

[m3/1.000 păsări/lună]

Capacitatea de stocare2

[m3/1.000 păsări/lună]

Pui de carne

La sol

0,080

Gunoi solid

3,0

3,8

Puicuţe

La sol

0,120

Gunoi solid

4,7

5,0

Găini ouătoare

În baterii

0,220

Dejecţii colectate (nu conţin aşternut)

8,2

8,2

Raţe mature

La sol

0,500

Dejecţii colectate (nu conţin aşternut)

20,6

22,0

Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării)

Baltă

0,500

Dejecţii colectate (nu conţin aşternut)

18,7

18,7

Broileri de raţă (sfârşitul îngrăşării)

La sol

0,500

Gunoi solid

18,7

20,0

Curcani adulţi

La sol

0,430

Gunoi solid

16,0

18,0

Curcani pentru sacrificare

La sol

0,350

Gunoi solid

13,0

14,8

Gâşte adulte

La sol

0,960

Gunoi solid

36,00

41,0

Broileri de gâscă (sfârşitul îngrăşării)

Baltă

0,900

Dejecţii colectate (nu conţin aşternut)

33,0

33,0

La sol

0,900

Gunoi solid

33,0

36,0

2Aşternutul luat în considerare este de paie
Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a cabalinelor

Categoria de animal

Sistemul de adăpost

Excremente + aşternut

[kg/animal/zi]

Tipul de gunoi rezultat

Producţia de gunoi, inclusiv aşternut

[kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare

[m3/animal/ lună]

Mânz peste un an (400 kg)

Aşternut

17 + 5 kg aşternut

Bălegar

22

1,0

Iapă, armăsar, cal castrat (600 kg)

Aşternut

25 + 5 kg aşternut

Bălegar

30

1,38

Producţia de gunoi de grajd în diferite sisteme de întreţinere a ovinelor

Categoria de animal

Sistemul de adăpost

Aşternut

[kg/animal/zi]

Tip de gunoi rezultat

Producţia de gunoi, inclusiv aşternut [kg/animal/zi]

Capacitatea de stocare

[m3/animal/lună]

Miel de 3,5 luni sau cârlan

Aşternut

0,3

Bălegar

1,5

0,050

Mioară de 12 luni

Aşternut

0,4

Bălegar

2,5

0,083

Oaie-mamă, berbec şi batal de 12 luni

Aşternut

0,5

Bălegar

2,8

0,093

Berbec şi batal

Aşternut

0,4

Bălegar

4

0,133

Tabel 3 Coeficienţii pentru conversia numărului de animale în Unităţi Vită Mare din punctul de vedere al volumului dejecţiilor

Categoria de animal

Coeficientul de conversie

Tauri, vaci şi alte bovine mai mari de 2 ani

1

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

Bovine de mai puţin de 6 luni

0,4

Scroafa de reproducţie > 50 kg

0,5

Alte porcine

0,3

Ecvide mai mari de 6 luni

1

Ovine şi caprine

0,15

Găină ouătoare

0,014

Alte păsări de curte

0,03