Ordinul 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative

M.Of. 199 bis

În vigoare
Versiune de la: 29 Iulie 2024
Ordinul 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative
Dată act: 23-feb-2018
Emitent: Ministerul Sanatatii
Văzând Referatul de aprobare nr. S.P. 1.188/2018 al Direcţiei management şi structuri unităţi sanitare şi al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică,
având în vedere prevederile art. 77 lit. e), art. 136 lit. g), art. 163 alin. (4), art. 230 lit. m), art. 238 alin. (5) şi art. 245 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
Art. 1
Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor de îngrijiri paliative, denumit în continuare Regulament.
Art. 2
În înţelesul prezentului ordin, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a)îngrijire paliativă: un tip de îngrijire care combină intervenţii şi tratamente având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi familiilor acestora, pentru a face faţă problemelor asociate cu boala ameninţătoare de viaţă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale;
b)îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;
c)hospice: termen utilizat pentru a descrie unităţi sanitare cu paturi, destinate exclusiv acordării de îngrijiri paliative pacienţilor cu boli cronice progresive, şi care pot furniza servicii specializate de îngrijiri paliative şi la domiciliu; în România conceptele de îngrijire de tip hospice şi îngrijire paliativă sunt superpozabile;
d)echipă interdisciplinară de îngrijiri paliative: un grup de profesionişti cu instruire în domeniu şi experienţă corespunzătoare pentru acordarea serviciilor de îngrijiri paliative, confirmată prin modul stabilit de reglementările normative în vigoare; componenţa echipei variază în funcţie de necesităţile particulare ale beneficiarilor de îngrijiri paliative.
Art. 3
În funcţie de nivelul de complexitate a îngrijirilor paliative sunt definite trei niveluri şi intervenţii de îngrijiri paliative.
(A)Nivelul 1. Educarea şi sprijinul pacientului pentru autoîngrijire are ca scop asigurarea îngrijirii adecvate în perioadele dintre intervenţiile de îngrijiri paliative ale personalului medical; acest nivel este asigurat de către personalul din serviciile de îngrijiri paliative de bază şi specializate, în conformitate cu anexa nr. 4; acest nivel include următoarele intervenţii:
a)educarea şi informarea pacientului pentru dobândirea încrederii, cunoştinţelor, abilităţilor pentru autoîngrijire;
b)suportul acordat familiei pentru păstrarea sau prelungirea independenţei funcţionale a pacientului în contextul bolii şi îmbunătăţirea capacităţii familiei de a face faţă problemelor ridicate de îngrijire a pacientului la domiciliu;
c)organizarea de sesiuni de consiliere psihoemoţională pentru pacienţi şi aparţinători, cu scopul înţelegerii şi gestionării adecvate a bolii;
d)organizarea de campanii de informare şi conştientizare a populaţiei vizând îngrijirile paliative.
(B)Nivelul 2: Îngrijirea paliativă de bază este îngrijirea şi suportul acordat pacienţilor şi familiilor sau aparţinătorilor acestora de către personalul medical din asistenţa primară, comunitară sau din spitale, având instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative, certificată prin absolvirea unor programe de instruire acreditate de organisme profesionale competente şi care au ocazional în îngrijire pacienţi cu boli cronice progresive şi cu nevoi de îngrijire paliativă; acest nivel include următoarele intervenţii:
a)evaluarea holistică: înţelegerea bolii de către pacient şi familie, povara simptomelor, statusul de performanţă, comorbidităţi, comunicarea şi luarea deciziilor, sprijinul familiei şi reţeaua de îngrijire, temeri legate de sfârşitul vieţii, nevoi de educare referitoare la boală;
b)intervenţii de comunicare: comunicarea empatică, comunicarea diagnosticului şi a prognosticului, evitarea comunicării diagnosticului/prognosticului real;
c)managementul simptomelor: durerea, dispneea, anorexia, caşexia, depresia, anxietatea, greaţa/vărsăturile, delirul, fatigabilitatea, insomnia;
d)educaţia familiei şi a pacientului în legătură cu drepturile sociale, mobilizarea pacientului, îngrijirea tegumentelor şi a cavităţii bucale, administrarea medicaţiei, managementul nonfarmaceutic al simptomelor în îngrijirea terminală;
e)manevre precum: montarea subcutanată a fluturaşului, paracenteza, montarea cateterului urinar;
f)monitorizarea pacientului;
g)coordonarea îngrijirii cu serviciile specializate de îngrijiri paliative şi/sau alte servicii specializate;
h)îngrijirea terminală;
i)manevre de nursing.
(C)Nivelul 3: Îngrijirea paliativă specializată este îngrijirea asigurată de furnizori autorizaţi pentru acordarea îngrijirilor paliative specializate, prin echipe interdisciplinare formate din personal cu studii aprofundate în domeniul paliaţiei, pentru care îngrijirile paliative reprezintă activitatea de bază; acestea asigură îngrijirea directă a pacienţilor şi familiilor sau aparţinătorilor acestora, precum şi consultanţă pentru nivelurile 1 şi 2 de competenţă; acest nivel include următoarele intervenţii:
a)intervenţii medicale: evaluarea holistică, stabilirea diagnosticului paliativ de etapă, managementul durerii şi simptomelor, comunicarea, educarea şi consilierea pacientului şi familiei, susţinerea pacientului şi familiei în luarea deciziilor terapeutice şi de îngrijire, organizarea şedinţelor de consiliere cu pacientul şi familia, efectuarea de manevre de diagnostic şi terapeutice, prescrierea, aplicarea şi monitorizarea tratamentului farmacologic şi nefarmacologic adecvat, coordonarea îngrijirii între multiple servicii, îngrijire terminală;
b)îngrijiri de tip nursing sunt enumerate în cele ce urmează, fără a fi exhaustive: evaluarea de nursing, îngrijirea escarelor, limfedemului, stomelor, tumorilor exulcerate, pansamente, mobilizarea pacientului etc.; administrarea de medicamente; metode nefarmacologice de tratament al simptomelor; educarea pacientului, familiei şi a aparţinătorilor privind îngrijirea curentă şi autoîngrijirea; monitorizarea pacientului;
c)servicii conexe actului medical, pe care le prezentăm în continuare şi care nu sunt exhaustive: kinetoterapie: evaluare funcţională, kinetoterapie profilactică, kinetoterapie respiratorie, masaj, posturări, kineziotaping şi altele; servicii de asistenţă psihologică: evaluare psihologică specializată a pacientului şi familiei, consiliere pentru pacient şi familie, terapie individuală şi de grup, evaluare risc doliu patologic, consiliere de doliu; servicii de terapie ocupaţională: terapia prin artă, meloterapie, aromaterapie;
d)serviciile sociale sunt următoarele, fără a fi exhaustive: asistenţă pentru obţinerea drepturilor legale - certificat de handicap, pensie, alte beneficii legale, obţinerea de echipamente specializate, organizarea de perioade de respiro pentru aparţinători; organizarea serviciilor de voluntari;
e)servicii de suport spiritual pentru pacient şi familie;
f)servicii de educaţie şi informare pentru autoîngrijire;
g)serviciile de suport în perioada de doliu: scopul acestor servicii îl reprezintă facilitarea procesului de adaptare şi reintegrarea socială a familiei/persoanei care a suferit pierderea unui membru apropiat, evitarea suferinţei prelungite sau patologice şi prevenirea stărilor de doliu patologic, prin oferirea suportului emoţional, psihologic şi spiritual în perioada de doliu, cunoscând că 10-15% din persoanele afectate de decesul unei rude apropiate sunt în situaţie de risc de doliu patologic şi au nevoie de suport de specialitate în perioada de doliu; suportul în perioada de doliu cuprinde trei componente:
1.componenta 1: se adresează tuturor familiilor afectate de pierdere şi constă în oferirea de informaţii sau suport minim prin 1-2 întâlniri cu echipa serviciului de îngrijiri paliative specializate, în vederea facilitării procesului de adaptare la pierdere; procesul se desfăşoară în general cu intervenţie minimă a personalului de specialitate, în primele 6 săptămâni după decesul pacientului;
2.componenta 2: se adresează membrilor familiilor cu nevoi complexe de adaptare la pierdere, identificate în timpul asistării pacientului cu boală cronică progresivă ca fiind persoane cu risc de dezvoltare a doliului patologic; suportul este asigurat de profesionişti cu pregătire în domeniul îngrijirilor paliative şi în consiliere de doliu, membri ai echipei de îngrijiri paliative specializate care a fost implicată în asistenţa pacientului decedat; suportul se desfăşoară pe o perioadă de până la 12 luni după decesul pacientului;
3.componenta 3: se adresează persoanelor afectate de o suferinţă prelungită/patologică datorată decesului unui membru de familie sau unei persoane apropiate; suferinţa patologică se poate manifesta prin probleme mentale şi fizice severe - insomnie, depresie, imunodepresie, boli cardiace, suicid, afectare a integrării sociale; suportul este asigurat prin servicii specializate psihiatrice în situaţiile în care serviciul de doliu face trimiteri spre serviciile de psihiatrie;
h)intervenţii de consultanţă telefonică pentru pacienţi şi familii efectuate în îngrijirea paliativă specializată permit asigurarea continuităţii serviciului de îngrijiri paliative pentru pacienţii aflaţi la domiciliu, 24 din 24 de ore şi 7 zile pe săptămână; în categoria acestor intervenţii sunt incluse următoarele intervenţii, fără a fi exhaustive:
1.monitorizare continuă a pacientului;
2.educarea pacientului şi familiei în aplicarea planului de îngrijire stabilit;
3.screening pentru nivelul de urgenţă, solicitare şi îndrumare spre serviciul adecvat, pe baza unor algoritmi agreaţi;
4.consiliere psihoemoţională de bază;
5.informare referitoare la servicii şi resurse accesibile acestor categorii de pacienţi;
i)intervenţii de consultanţă pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază se realizează prin numirea de mentori şi coordonatori locali din serviciile specializate pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază, cel puţin în primii 5 ani de funcţionare a serviciilor de îngrijiri paliative de bază, prin consultaţii comune, telemedicină, întâlniri lunare, consultanţă telefonică:
1.Întâlniri lunare locale vor fi organizate, virtual sau faţă în faţă, cu durata a câte 2 ore pentru discuţii de caz, educaţie, îmbunătăţirea îngrijirii şi coordonare. Participanţii la întâlnirile lunare vor fi medici de familie, mentori, coordonatori locali, alt personal implicat în îngrijire. Pentru controlul calităţii şi dezvoltarea modelului de îngrijire paliativă de bază, întâlnirile lunare sunt documentate pe baza unui format simplu care include data şi durata întâlnirii, evidenţa participanţilor, pacienţi analizaţi, pacienţi incluşi în îngrijire, principalele nevoi şi intervenţiile aplicate, conţinutul sesiunii de educare, lecţii învăţate pe plan local, probleme în aplicarea modelului de îngrijire paliativă şi solicitări de adaptare a acestuia.
2.Intervenţiile oferite prin consultanţă telefonică de suport pentru serviciile de îngrijiri sunt reprezentate de consultanţă de urgenţă centrată pe pacient, educare şi coordonarea cazului.
Art. 31
Intervenţiile de îngrijire paliativă de bază prevăzute la art. 3 lit. B şi de îngrijire paliativă specializată prevăzute la art. 3 lit. C se realizează cu respectarea protocoalelor/ghidurilor naţionale de îngrijiri paliative specializate, inclusiv a celor pediatrice şi de îngrijiri paliative de bază, acestea fiind elaborate şi reactualizate periodic de Comisia de paliaţie, conform art. 4 alin. (1) lit. g) şi g1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4
Particularităţile serviciilor specializate de îngrijiri paliative pediatrice sunt următoarele:
a)durata de asistenţă a copiilor beneficiari de îngrijiri paliative este de luni/ani, în funcţie de specificul patologiei şi prognosticul bolii;
b)îngrijirea de respiro pentru familie este parte importantă a serviciilor de îngrijiri paliative pediatrice;
c)unitatea de îngrijire este familia, de aceea îngrijirile paliative pediatrice asigură suportul întregii familii, inclusiv al fraţilor/surorilor copilului bolnav;
d)îngrijirile paliative pediatrice se acordă într-un mediu adaptat şi centrat pe nevoile copilului, de preferinţă la domiciliul copilului; familiile sunt îngrijitorii principali, iar casa copilului este locaţia în care trebuie asigurate dispozitivele şi echipamentele care să permită asistarea eficientă a acestuia;
e)coordonarea serviciilor este comprehensivă, astfel încât să asigure o îngrijire flexibilă, în funcţie de nevoile familiei; pentru aceasta este important ca fiecărei familii să îi fie atribuit un coordonator de caz care este membru al echipei interdisciplinare, responsabil de coordonarea serviciilor oferite;
f)îngrijirile paliative pediatrice se acordă respectând principiul accesibilităţii şi continuităţii serviciilor timp de 24 ore.
Art. 5
(1)Clasificarea pacienţilor se realizează potrivit nevoilor de îngrijire.
(2)Pacienţi cu nevoi de bază şi grad de complexitate redus sunt persoane cu boală cronică progresivă, cu nevoi de îngrijiri paliative manifestate ca suferinţă fizică, psihoemoţională sau spirituală uşoară sau moderată, care nu au comorbidităţi şi care au îngrijitori în cadrul familiei.
(3)Pacienţi cu nevoi complexe sunt persoane cu boli cronice progresive care se află în una sau mai multe din următoarele situaţii:
a)suferinţă moderată/severă în domeniul fizic, social, spiritual, psihoemoţional, inclusiv suferinţă fizică refractară sau suferinţă complexă existenţială;
b)lipsa familiei sau existenţa unor situaţii conflictuale majore în familie;
c)prezenţa unor comorbidităţi multiple;
d)depăşirea capacităţii de îngrijire medicală, situaţie stabilită în urma evaluării stării de sănătate efectuată de medicul de familie sau de medicul de specialitate.
Art. 6
Evaluările şi intervenţiile specifice îngrijirilor paliative vor fi documentate în dosarul pacientului de către tot personalul implicat în acordarea serviciilor.
Art. 7
Activitatea furnizorilor de îngrijiri paliative din România va fi monitorizată de către Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică din Ministerul Sănătăţii, care va elabora sinteza datelor transmise care va fi prezentată conducerii Ministerului Sănătăţii.
Art. 8
Prezentul regulament are în vedere dezvoltarea progresivă a îngrijirilor paliative în România, ca parte integrantă a sistemului de sănătate, prin Planul naţional de dezvoltare coordonată a îngrijirii paliative pe termen scurt şi mediu în scopul creşterii constante şi coordonate a gradului de acoperire a nevoii de asistenţă pentru populaţia vizată, prin utilizarea eficientă a resurselor umane şi logistice existente şi prin dezvoltarea de noi servicii.

Art. 9
Principiile îngrijirii paliative sunt prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 10
Locaţiile şi structurile prin care se acordă servicii de îngrijire paliativă sunt prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 11
Beneficiarii serviciilor de îngrijiri paliative sunt prezentaţi în anexa nr. 3.
Art. 12
Resursele umane în îngrijirile paliative sunt prevăzute în anexa nr. 4.
Art. 13
Condiţiile igienico-sanitare, dotarea şi echipamentele în serviciile de îngrijiri paliative în unităţile sanitare cu paturi sunt prevăzute în anexa nr. 5.
Art. 14
Managementul pacientului în îngrijirile paliative este prezentat în anexa nr. 6.
Art. 15
(1)Până la data de 31 mai a anului în curs furnizorii de servicii de îngrijiri paliative specializate, indiferent de tipul lor, completează şi trimit anual chestionarul privind serviciile specializate de îngrijiri paliative furnizate în anul anterior.
(2)Modelul chestionarului de raportare pentru fiecare serviciu specializat de îngrijiri paliative este prevăzut în anexa nr. 7.
(3)Până la data de 31 mai a anului în curs furnizorii de servicii de îngrijiri paliative de bază completează şi trimit anual chestionarul privind activitatea prestată pentru anul anterior, conform modelului prevăzut în anexa nr. 8.
(4)Chestionarele prevăzute la alin. (1) şi (3) se transmit, electronic, direcţiilor de sănătate publică în a căror arie de competenţă îşi desfăşoară activitatea furnizorul de servicii de îngrijiri paliative.

(5)Până la data de 15 iunie, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înainta, electronic, chestionarele comunicate conform alin. (4) structurii de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii care va proceda la analiza acestora împreună cu Subcomisia de îngrijiri paliative a Ministerului Sănătăţii.

(6)Chestionarele completate conform alin. (4) cu datele raportate de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative vor fi semnate cu semnătura electronică a reprezentantului legal al furnizorilor.
(7)În urma analizei prevăzute la alin. (5), Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia generală asistenţă medicală, va elabora lista furnizorilor de îngrijiri paliative, pe judeţe, precum şi alte rapoarte de specialitate.
(8)[textul din Art. 15, alin. (8) a fost abrogat la 29-iul-2024 de Art. I, punctul 2. din Ordinul 3.967/2024]
(9)Furnizorii de îngrijiri paliative care nu completează şi nu transmit chestionarele în conformitate cu alin. (1) şi (3), cu excepţia celor nou-înfiinţaţi, vor fi sancţionaţi conform prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 16
Condiţiile de autorizare a furnizorilor de îngrijiri paliative la domiciliu sunt prevăzute în anexa nr. 9.
Art. 17
Modelul formularului de solicitare a autorizaţiei de funcţionare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu este prevăzut în anexa nr. 10.
Art. 18
Modelul formularului autorizaţiei de funcţionare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu este prevăzut în anexa nr. 11.
Art. 181
Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu este prevăzut în anexa nr. 12.
Art. 182
Se aprobă dotarea minimă obligatorie şi condiţiile de organizare a dispeceratului pentru îngrijiri paliative la domiciliu, prevăzută în anexa nr. 13.

Art. 183
(1)Pentru documentarea intervenţiilor în serviciile specializate de îngrijiri paliative în unităţi cu paturi în regim de internare continuă şi în îngrijiri paliative la domiciliu se aprobă Foaia de observaţie clinică generală îngrijiri paliative (FOCG-IP), prevăzută în anexa nr. 14.
(2)Pentru documentarea intervenţiilor în serviciile specializate de îngrijiri paliative pentru copii se aprobă Foaia de observaţie clinică generală îngrijiri paliative copii (FOCG-IP-C), prevăzută în anexa nr. 15.
(3)Foile de observaţie prevăzute la alin. (1) şi (2) vor fi utilizate de către toţi membrii echipei de îngrijire paliativă din serviciile specializate de îngrijiri paliative, precum: medic, asistent medical, asistent social, psiholog, cleric.

Art. 19
Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 20
(1)Prevederile prezentului ordin se aplică unităţilor sanitare cu paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii, din reţeaua ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, unităţilor al căror management a fost transferat autorităţilor publice locale, precum şi unităţilor sanitare private.
(2)Autorizarea funcţionării serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu se face de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti sau, după caz, de către direcţiile medicale ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Art. 201
(1)Controlul privind respectarea de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu a prevederilor prezentului ordin se exercită de către personalul împuternicit de Ministerul Sănătăţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat şi al direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2)Respectarea de către furnizorii de servicii de îngrijiri paliative a prevederilor art. 15 va fi urmărită de către direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, sau, după caz, de către direcţiile medicale din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie.

Art. 21
Direcţia generală de asistenţă medicală şi sănătate publică, Centrul de resurse umane în sănătate publică, Direcţia management şi structuri sanitare din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, direcţiile medicale ale ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, precum şi conducerea unităţilor sanitare implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 22
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 23
Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă punctul 8 din anexa nr. 1 la Normele privind organizarea şi funcţionarea îngrijirilor la domiciliu, precum şi autorizarea persoanelor juridice şi fizice care acordă aceste servicii, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 318/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2003.
Art. 24
Unităţile sanitare cu structuri de îngrijiri paliative aprobate/avizate la momentul intrării în vigoare a prezentului ordin vor avea la dispoziţie o perioadă de 12 luni pentru conformarea la prevederile prezentului regulament.
-****-

Ministrul sănătăţii,

Sorina Pintea

ANEXA nr. 1:PRINCIPIILE ÎNGRIJIRII PALIATIVE
Art. 1
Principiile îngrijirilor paliative sunt următoarele:
a)îngrijirea paliativă îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi influenţează pozitiv evoluţia bolii;
b)îngrijirea paliativă asigură controlul durerii şi al altor simptome;
c)îngrijirea paliativă consideră pacientul şi familia acestuia ca pe o unitate de îngrijire;
d)îngrijirea paliativă afirmă valoarea vieţii şi consideră moartea ca pe un proces natural;
e)îngrijirea paliativă nu grăbeşte şi nici nu amână decesul;
f)îngrijirea paliativă integrează aspectele psiho-sociale şi spirituale în îngrijirea holistică a pacientului;
g)îngrijirea paliativă asigură satisfacerea nevoilor complexe ale pacientului prin intervenţia echipei interdisciplinare;
h)îngrijirea paliativă include acele investigaţii care sunt necesare unei mai bune înţelegeri şi unui tratament adecvat pentru complicaţiile clinice ale bolii;
i)îngrijirea paliativă asigură suportul familiei/aparţinătorilor în îngrijirea pacientului şi după decesul acestuia, în perioada de doliu.
Art. 2
Principiile îngrijirii paliative pediatrice (IPP) sunt următoarele:
a)IPP este îngrijirea activă şi totală a corpului, minţii şi spiritului copilului bolnav şi suportul acordat familiei copilului;
b)IPP începe din momentul diagnosticului bolii şi continuă pe tot parcursul acesteia, indiferent dacă pacientul primeşte sau nu tratamentul cu intenţie curativă al bolii;
c)IPP urmăreşte evaluarea şi alinarea suferinţei fizice, psihologice şi sociale a copilului;
d)IPP eficientă se realizează de către o echipă interdisciplinară care include, pe lângă profesionişti, familia copilului bolnav şi care se bazează pe utilizare eficientă a tuturor resurselor disponibile;
e)IPP se acordă în diferite medii: la domiciliul copilului, în centre rezidenţiale pentru copii în sistemul de protecţie socială, în unităţi independente de îngrijiri paliative sau secţii/compartimente de paliaţie din spitale.
Anexa nr. 2:LOCAŢII ŞI STRUCTURI PRIN CARE SE ACORDĂ SERVICII DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Art. 1
(1)Îngrijirile paliative la domiciliu se acordă astfel:
a)pentru nivelul 1 - de către furnizori de îngrijire paliativă de bază şi de îngrijire paliativă specializată;
b)pentru nivelul 2 - de către furnizori de îngrijire paliativă de bază;
c)pentru nivelul 3 - de către furnizori de îngrijire paliativă specializată pentru pacienţii definiţi la capitolul de beneficiari cu grad de mobilitate diminuat şi pentru familiile acestora sau pentru pacienţii mobili care primesc intermitent servicii de îngrijiri paliative în alte locaţii, dar care primesc intervenţii de consultanţa telefonică pentru asigurarea continuităţii serviciului de îngrijiri paliative
(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative de bază la domiciliu medicii de familie cu supraspecializare/competenţă/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative sau personal medical din asistenţa primară, comunitară sau din spitalele generale, având instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative, certificată prin absolvirea unor programe de instruire acreditate de organisme profesionale competente;
(3)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate la domiciliu furnizori cu personalitate juridică, publici sau privaţi, sau structuri fără personalitate juridică din cadrul spitalelor publice sau private, asociaţiilor şi fundaţiilor, care fac dovada funcţionării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat având pregătire în domeniul îngrijirilor paliative, prevăzut la art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 4.
Art. 2
Pentru a asigura acoperirea uniformă a nevoilor de îngrijiri paliative specializate la domiciliu se prevede un serviciu specializat de îngrijiri paliative la domiciliu cu o echipă multidisciplinară formată din minim 1 medic, asistenţi medicali, 1 asistenţi sociali, psihologi, instruiţi conform prevederilor art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 4.
Art. 3
Îngrijirile paliative la nivelul cabinetelor de medicină de familie sunt de Nivel 1 şi de Nivel 2 şi se acordă pacienţilor cu grad bun de mobilitate, definiţi în Anexa nr. 3 art. 1.
Art. 4
(1)Îngrijirile paliative la nivelul cabinetelor din cadrul unităţilor de asistenţă medicală ambulatorie sunt de Nivel 1 şi Nivel 3 şi se acordă de către furnizorii de îngrijire paliativă specializată pacienţilor cu grad bun de mobilitate, definiţi în Anexa nr. 3 la Regulament.
(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate în ambulatoriu cabinete organizate ca structuri fără personalitate juridică în cadrul spitalelor publice sau private sau cabinete cu personalitate juridică, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcţionării cu echipe interdisciplinare de îngrijiri paliative formate din personal angajat având pregătire în domeniul îngrijirilor paliative, conform art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 4.
Art. 5
(1)Îngrijirile paliative la nivel de centre de zi sunt de Nivel 1 şi Nivel 3 şi se acordă de către furnizorii de îngrijiri paliative specializate, pacienţilor cu grad bun de mobilitate, definiţi în cuprinsul art. 2 Anexa nr. 3.
(2)Centre de zi pentru îngrijiri paliative pot fi organizate ca structuri în cadrul unor unităţi sanitare publice sau private cu paturi în regim de spitalizare continuă sau în unităţi cu personalitate juridică autorizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de colegiile medicilor judeţene şi al municipiului Bucureşti, asigurând accesul pacienţilor la serviciile specializate.
(3)În centrele de zi serviciile de îngrijiri paliative oferite pot fi de Nivel 3 - evaluarea şi controlul durerii şi al simptomelor, aplicarea şi monitorizarea tratamentului, efectuarea de manevre de diagnostic şi terapeutice, prescrierea medicaţiei, tratamente şi îngrijiri, îngrijirea plăgilor/ stomelor/limfedemului, de comunicare, educare şi consiliere a pacientului şi familiei, de informare şi susţinere a pacientului şi familiei în luarea deciziilor terapeutice şi de îngrijire, sociale - igienă, baie, suport pentru obţinerea drepturilor şi beneficiilor sociale, fizio/kinetoterapie pentru menţinerea capacităţii funcţionale, integrare sociala - terapie ocupaţională, terapie prin joc, relaxare sau recreere.
(4)În funcţie de serviciile oferite, centrele de zi au spaţii special amenajate pentru a asigura intervenţiile amintite: săli de tratament, spaţii de socializare şi terapii - kinetoterapie pasivă, terapie ocupaţională, terapie prin joc ş.a. sau recreere, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilităţi, mobilier adecvat - canapele, fotolii, dulapuri, mese ş.a.
Art. 51
Îngrijirile paliative în regim de spitalizare de zi pot fi acordate, fie prin unităţi sanitare cu paturi de spitalizare de zi, publice sau private, cu personalitate juridică, fie prin structuri cu paturi de spitalizare de zi organizate în componenţa spitalelor publice sau private.

Art. 6
(1)Îngrijirile paliative la nivelul secţiilor/compartimentelor cu paturi de îngrijiri paliative în regim de spitalizare continuă sunt de Nivel 1 şi Nivel 3 şi se acordă de către furnizorii de îngrijiri paliative specializate pacienţilor definiţi în cuprinsul art. 3 alin. (1) Anexa nr. 4.
(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate secţii/compartimente în structura unor unităţi spitaliceşti publice sau private, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcţionării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat conform normativelor în vigoare şi standardelor profesionale de îngrijiri paliative, conform Anexei nr. 4 la Regulament.
(3)Pentru asigurarea îngrijirii paliative specializate în regim de spitalizare continuă în secţii/compartimente de îngrijiri paliative sau în unităţi sanitare cu paturi de paliaţie se recomandă existenţa a 20 paturi cu această destinaţie la 100.000 locuitori.
Art. 7
(1)Îngrijirile paliative la nivelul unităţilor sanitare cu paturi de profil tip hospice sunt de Nivel 1 şi Nivel 3 şi se acordă pacienţilor definiţi în Anexa nr. 3 la Regulament.
(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate unităţi sanitare cu paturi de tip hospice, publice sau private, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcţionării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat conform normativelor în vigoare şi standardelor profesionale de îngrijiri paliative, conform Anexei nr. 4 la Regulament.
(3)La nivelul unităţilor specializate de îngrijiri paliative se pot organiza servicii de consultanţă telefonică pentru furnizorii de îngrijiri paliative de bază. Serviciul de consultanţă telefonică de suport pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază va funcţiona zilnic între orele 7-21, 7 zile din 7.
Art. 8
Echipele specializate de îngrijiri paliative pot fi organizate în spitale publice sau private, fiind formate din personalul propriu al unităţii respective sau subcontractat, inclusiv cu asociaţii şi fundaţii, instruit şi certificat în îngrijiri paliative şi dedicat acestui tip de servicii, care intervin la solicitare, în toate secţiile spitalului şi asigură consultaţii, intervenţii şi tratamente pentru pacienţii cu boli cronice progresive şi cu nevoi de îngrijire paliativă.
Art. 9
(1)În vederea îmbunătăţirii accesului pacienţilor la serviciile de îngrijiri paliative şi pentru asigurarea continuităţii îngrijirii, furnizorii de îngrijire paliativă de bază şi specializată vor colabora la nivel judeţean.
(2)Furnizorii de servicii de îngrijiri paliative vor informa în scris anual direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti în legătură cu serviciile asigurate, comunicând următoarele date: tipul de furnizor public sau privat, tipul de servicii acordate, persoana şi datele de contact ale acesteia; datele vor fi publicate pe site-ul direcţiilor de sănătate publică şi actualizate anual, pentru a asigura vizibilitatea serviciilor de îngrijiri paliative şi pentru a facilita colaborarea între furnizori;
(3)Pentru funcţionarea adecvata a îngrijirilor paliative de bază, este nevoie ca în raza de acţiune a medicilor de familie să existe servicii specializate de îngrijiri paliative, care să furnizeze consultaţii la domiciliu pentru pacienţii cu nevoi complexe, un serviciu specializat de îngrijire paliativă de internare în unitate cu paturi la o distanţă de maxim 50 km de locaţia pacientului, precum şi un serviciu de suport pentru medicii de familie prin linie telefonică de consultanţă;
(4)Pe măsura dezvoltării serviciilor de îngrijiri paliative în toate judeţele, se va organiza dintre furnizorii specializaţi de îngrijiri paliative un centru coordonator pentru fiecare judeţ; acesta va asigura continuitatea asistenţei pacienţilor, colaborarea între autorităţi, unităţile sanitare publice şi private, în scopul coordonării îngrijirii, transferului pacienţilor între unităţile de internare şi serviciile în ambulatoriu sau la domiciliul pacienţilor; aceste centre coordonatoare vor fi organizate de către Ministerul Sănătăţii, cu consultarea Comisiei de paliaţie, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.
ANEXA nr. 3:BENEFICIARII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Art. 1
Beneficiari ai îngrijirilor paliative sunt: pacienţii de toate vârstele, adulţi sau copii cu boli cronice progresive, cu suferinţă generată de simptome necontrolate şi/sau probleme psiho-emoţionale şi/sau sociale şi/sau spirituale şi/sau grad ridicat de dependenţă, precum şi familiile acestora, pe toată perioada de îngrijire, inclusiv în perioada de doliu.
Art. 2
Pacienţii adulţi care pot beneficia de îngrijiri paliative specializate se încadrează în una din categoriile de mai jos:
1.Pacienţi cu boli oncologice precum tumori solide sau boli hematologice maligne, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)cancer stadiul III sau stadiul IV ori stadiul II cu deteriorare progresivă a pacientului, în ciuda terapiei anticanceroase;
b)cancer şi statusul de Performanţă Karnofsky < 70 sau Scor de performanţă paliativă (PPS) < 70%;
c)cancer şi scăderea greutăţii cu 5% sau mai mult în ultimele 3 luni;
d)cancer şi simptome de intensitate moderată sau severă precum dispnee, durere, hemoptizie, vărsături etc.;
e)urgenţe oncologice precum sindrom de venă cavă, status confuzional acut, hipercalcemie etc.;
f)cancer recidivat sau cu evoluţie progresivă după chirurgie/radioterapie/chimioterapie;
g)cancer şi criză existenţială;
h)cancer şi suferinţă psihosocială (anxietate, depresie, familie în criză etc.) moderat severă;
i)stare terminală;
j)cancer recidivat sau cu evoluţie progresivă după chirurgie/radioterapie/chimioterapie/alte terapii imunomodulatoare sau ţintite.
2.Pacienţi cu boli cardiovasculare, dacă prezintă:
a)răspuns slab la tratamentul optim cu diuretice şi vasodilatatoare, incluzând inhibitori de angiotensinconvertază;
b)prezenţa simptomelor semnificative ale insuficienţei cardiace congestive la repaus şi clasificate de NYHA; Clasa IV (incapacitatea de a desfăşura orice activitate fizică fără disconfort, simptome de insuficienţă cardiacă sau angină la repaus sau disconfort crescut la efort minim);
c)arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare stadiul IV.
3.Pacienţii cu scleroză laterală amiotrofică, dacă prezintă progresie rapidă a bolii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin una din următoarele manifestări:
a)trecerea de la mobilitatea independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat;
b)trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă;
c)trecerea de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă;
d)trecerea de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
4.Pacienţii cu demenţă în ultimul stadiu, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a)stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcţionale;
b)incapacitate de mişcare fără asistenţă;
c)incapacitate de a se îmbrăca fără asistenţă;
d)incapacitate de a-şi asigura igiena personală fără asistenţă;
e)incontinenţă urinară şi fecală, intermitentă sau constantă;
f)comunicare verbală fără sens, doar în fraze stereotipice, sau abilitatea de a vorbi în limita a 6 sau foarte puţine cuvinte inteligibile.
5.Pacienţii cu scleroză multiplă, dacă prezintă handicap nutriţional critic evidenţiat prin una din următoarele manifestări:
a)administrare orală insuficientă de alimente şi lichide pentru a menţine pacientul în viaţă;
b)pierdere continuă în greutate;
c)progresie rapidă a bolii sau complicaţii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă; trecerea de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecerea de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
6.Pacienţii cu Boala Parkinson, dacă prezintă handicap nutriţional critic evidenţiat prin una din următoarele manifestări:
a)administrarea orală insuficientă de alimente şi lichide pentru a menţine pacientul în viaţă;
b)pierdere continuă în greutate;
c)deshidratare sau hipovolemie;
d)absenţa metodelor de hrănire artificială;
e)evoluţia rapidă a bolii sau complicaţii în ultimele 12 luni, evidenţiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecere de la vorbirea normală la vorbire abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă; trecere de la alimentaţia normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecere de la capacitatea de a desfăşura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităţilor zilnice la nevoia majoră de asistenţă din partea îngrijitorului.
7.Pacienţii cu boli pulmonare, dacă prezintă una din următoarele manifestări:
a)dispnee în repaus sau la efort minim, cu răspuns minim sau fără răspuns la bronhodilatatoare, având ca urmări scăderea capacităţii funcţionale, oboseala şi tusea;
b)evoluţia afecţiunilor pulmonare în ultim stadiu, puse în evidenţă de multiple apelări ale serviciului de urgenţă sau spitalizările anterioare pentru infecţii pulmonare şi/sau insuficienţă respiratorie;
c)hipoxie, pusă în evidenţă de pO2 < 55 mmHg şi saturaţia de oxigen în sânge < 88% sau hipercapnie, pusă în evidenţă de pCO2 > 50 mmHg, cord pulmonar şi insuficienţă cardiacă dreaptă subordonată afecţiunii pulmonare;
d)pierderea progresivă în greutate, neintenţionată, mai mare de 10% din greutatea corpului, în ultimele 6 luni;
e)tahicardie de repaus > 100/mm.
8.Pacienţii cu accident vascular cerebral şi comă, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a)accident vascular cerebral hemoragic acut: comă sau stare stuporoasă, ce persistă peste 3 zile cu disfagie care împiedică ingerarea suficientă de alimente şi lichide pentru a menţine viaţa unui pacient care nu este hrănit şi hidratat artificial;
b)faza cronică a accidentului vascular hemoragic sau ischemic evidenţiată de una din următoarele stări: demenţă post atac cerebral de stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcţională; status de performanţă Karnofsky mai mic de 50%; status nutriţional slab, indiferent dacă este sau nu hrănit artificial, însoţit de o scădere în greutate de peste 10% în ultimele 6 luni şi albuminele serice < 2.5 gm/dl sau
c)comă de orice etiologie cu oricare trei dintre următoarele manifestări, în a treia zi de comă: răspuns cerebral anormal; absenţa răspunsului verbal; absenţa răspunsului la durere; creatinină serică > 1.5 mg/dl.
9.Pacienţii cu miastenia gravis, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a)stadiul III sau IV al bolii conform clasificării Ossermann;
b)stadiul III formă generalizată acută cu evoluţie gravă, rapid progresivă, cu participare bulbară şi insuficienţă respiratorie;
c)stadiul IV formă cu evoluţie cronică gravă şi rezistenţă mare la terapie, progresie din stadiul I, II sau III în ultimii 2 ani.
10.Pacienţii cu insuficienţă renală cronică, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)pacientul, în deplină cunoştinţă de cauză, a exprimat în scris faptul că refuză dializa sau transplantul renal, deşi a fost informat şi a înţeles urmările refuzului său;
b)creatinina serica > 8.0 mg/dl (> 6.0 mg/dl în diabet);
c)documentaţie de suport privind comorbidităţi:
(i)uremie;
(ii)output urinar < 400 ml/zi, hiperkaliemie intractabilă nonresponsivă la tratament;
(iii)pericardită uremică;
(iv)sindrom hepato-renal;
(v)încărcare volemică intractabilă, nonresponsivă la tratament.
11.Pacienţii cu insuficienţă hepatică cronică, dacă se află în una din următoarele situaţii:
a)scor Child-Turcotte-Pugh clasa B sau C;
b)scor MELD > = 14-15;
c)nu este eligibil pentru transplant, conform ghidurilor naţionale/internaţionale sau în deplină cunoştinţă de cauză a exprimat în scris faptul că refuză transplantul hepatic;
d)prezintă complicaţii reprezentate de ascită, varice hemoragice sau encefalopatie hepatică dificil de gestionat sau refractare la tratament;
e)prezintă pierdere musculară severă şi caşexie;
f)dezvoltă sindrom hepatorenal sau insuficienţă renală;
g)prezintă alterare funcţională în desfăşurarea activităţilor zilnice sau dependenţă faţă de ceilalţi.
12.Pacienţii cu HIV/SIDA, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)CD4 + < 25 celule/mm3 sau încărcătura virală persistentă > 100.000 copii/ml, plus una dintre următoarele:
- limfom SNC;
- netratat sau fără răspuns la tratament;
- pierdere în greutate 33%;
- bacteremie cu Micobacterium avium complex (MAC), netratată, nonresponsivă la tratament sau refuz de tratament;
- leucoencefalopatie multifocală progresivă;
- limfom sistemic cu boala HIV avansată şi răspuns parţial la chimioterapie;
- sarcom Kaposi visceral nonresponsiv la tratament;
- insuficienţă renală, în absenţa dializei;
- infecţie cu Cryptosporidium;
- toxoplasmoză neresponsivă la tratament;
- infecţie cu Citomegalovirus (CMV);
b)status de performanţă Karnofsky (KPS) < 50;
c)documentaţie de suport privind oricare dintre următorii factori:
- diaree cronică persistentă de un an;
- albumină serică < 2,5;
- abuz de droguri activ, concomitent;
- vârsta > 50 ani;
- absenţa terapiei antiretrovirale, chimioterapiei sau medicaţiei profilactice specifice în boala HIV;
- demenţă complexă SIDA avansată;
- toxoplasmoză;
- insuficienţă cardiacă congestivă, simptomatică în repaus;
- cazuri izolate care nu îndeplinesc criteriile de mai sus, cu alte comorbidităţi şi declin rapid (se aprobă admiterea în IP pe considerente individuale).
13.Pacienţii eligibili pentru îngrijiri paliative pediatrice care au împlinit vârsta de 18 ani, în vederea asigurării continuităţii în îngrijire.

Art. 3
Beneficiarii îngrijirii paliative pediatrice sunt copii cu boli care fac improbabilă supravieţuirea până la vârsta de adult. Aceste boli sunt:
a.boli care ameninţă viaţa: afecţiuni pentru care tratamentul curativ este posibil, dar poate eşua - cancer, insuficienţe de organ, malformaţii congenitale cardiace grave ş.a.;
b.boli care limitează viaţa, dar pentru care tratamentul intensiv poate prelungi prognosticul şi îmbunătăţi calitatea vieţii - fibroza chistică, distrofie neuromusculară progresivă, osteogeneza imperfectă în formă severă, deficienţe imune severe congenitale şi dobândite, HIV-SIDA, boli inflamatorii panarterită nodoasă, boala Crohn, boli renale - glomerulonefrita rapid progresivă, sindromul de Toni-Debre-Fanconi ş.a., insuficienţă cardiacă, renală, hepatică.
c.boli progresive pentru care de la debut este posibil numai tratament paliativ: boli metabolice de stocare: anomalii cromozomiale, boli metabolice de stocare, glicogenoze, mucopolizaharidoze, unele mucolipidoze, Boala Gaucher, Boala Niemann-Pick; boli degenerative ereditare ale sistemului nervos central: atrofia musculară spinală Werdning-Hoffmann, leucodistrofia globală Krabbe, scleroza spongioasă Canavan, polidistrofia Alper, encefalomielita necrozantă subacută Leigh; boli degenerative dobândite: panencefalita sclerozantă subacută, scleroza multiplă.
d.boli non-progresive care determină o fragilitate constituţională şi o susceptibilitate mare pentru complicaţii; majoritatea sunt însoţite de deficit neurologic sever: paralizie cerebrală gravă cu imobilizare la pat şi handicapuri multiple, traumatisme ale sistemului nervos central, sechele neurologice severe ale infecţiilor sistemului nervos central, meningomielocel cu afectare neurologică severă.
Art. 4.
(1)Îngrijirile paliative pediatrice se adresează copiilor cu o varietate de boli, unele dintre ele fiind boli rare, pentru care există o experienţă limitată.
(2)Îngrijirile paliative se acordă frecvent copiilor cu boli ereditare, în situaţiile în care există mai mulţi copii afectaţi într-o familie; din acest motiv este necesară consilierea genetică familială.
ANEXA nr. 4:RESURSELE UMANE ÎN ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
Art. 1
Nivelul 1 - Educarea şi sprijinul pacientului pentru autoîngrijire este asigurat de către personalul din serviciile de îngrijiri paliative de bază şi specializate.
Art. 2
Nivelul 2 - Îngrijirile paliative de bază sunt asigurate de către personal instruit în domeniul îngrijirilor paliative, după cum urmează:
a)medici de familie/specialişti absolvenţi ai unei pregătiri iniţiale certificată prin diploma de educaţie medicală continuă cu minim: 42 ore de curs teoretic şi 24 ore de practică în servicii specializate de îngrijiri paliative.
b)medicii de familie/specialişti cu supraspecializare/competenţă/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative care fac dovada aplicării îngrijirii paliative în practica curentă lucrând individual şi care nu fac parte din echipe interdisciplinare de îngrijiri paliative;
c)asistenţi medicali absolvenţi ai modulelor introductive şi avansate de îngrijiri paliative - 36 ore de educaţie medicală continuă;
d)asistenţi sociali cu diplomă de licenţă şi curs de bază de 36 ore în îngrijiri paliative.
Art. 3
(1)Nivelul 3 - Îngrijirile paliative specializate sunt asigurate de echipe interdisciplinare care cuprind următoarele categorii de personal:
a)medici cu supraspecializare/competenţă/atestat de studii complementare de îngrijiri paliative;
b)asistenţi medicali absolvenţi ai unui program de specializare îngrijiri paliative sau cu studii masterale în îngrijiri paliative;

c)asistenţi sociali, psihologi, fizioterapeuţi, alţi terapeuţi, clerici, alt personal cu diplomă de licenţă şi cu drept de a profesa, având calitatea de absolvenţi ai unui program de studii masterale în îngrijiri paliative sau absolvenţi ai unui curs aprofundat de 60 de ore de educaţie în îngrijiri paliative.

(11)Prin personal clerical se înţelege personalul reprezentant al unui cult religios recunoscut în România.

(2)Normativul de personal pentru îngrijirile paliative specializate la domiciliu este următorul:
a)1 norma medic cu supraspecializare/competenţă atestat de studii complementare în îngrijiri paliative la 30 pacienţi;
b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/specializare în îngrijiri paliative la 15 pacienţi;
c)1 normă asistent social cu instruire în îngrijire paliativă la 50 pacienţi.
d)1 normă psiholog la 50-60 pacienţi;
e)alt personal cu norme parţiale, precum: fizioterapeut, cleric, alţi terapeuţi.

(3)Normativul de personal pentru secţii/compartimente/unităţi sanitare publice sau private cu profil de îngrijiri paliative - internare continuă este următorul:
a)1 norma medic cu supraspecializare/competenţă/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, la 10-12 paturi;
b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/specializate în îngrijiri paliative, la 4-8 paturi pe tură;
c)1 normă infirmieră la 4-8 paturi pe tură;
d)1 normă de asistent social la 25 paturi;
e)1/2 normă psiholog la 10-12 paturi;
f)alt personal cu norme parţiale: fizioterapeut, cleric.

(4)Normativul de personal pentru ambulatorii de îngrijiri paliative este următorul:
a)1 normă medic cu supraspecializare/ competenţă/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative la 60.000 locuitori;
b)normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrijiri paliative la 60.000 locuitori;
c)normă parţială asistent social, psiholog, fizioterapeut, cleric.

(5)Normativul de personal pentru centrele de zi de îngrijiri paliative este următorul:
a)1 normă medic cu supraspecializare/competenţă/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative;
b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrijiri paliative la 10 pacienţi;
c)1 infirmieră la 10 pacienţi;
d)normă parţială asistent social, psiholog, fizioterapeut, terapeut ocupaţional, cleric.

(6)Normativul de personal pentru echipele mobile de spital este următorul:
a)1 normă medic cu supraspecializare/ competenţă/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative;
b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrijiri paliative;
c)1 normă asistent social cu studii de îngrijiri paliative.
Art. 4
La momentul autorizării, furnizorul de îngrijiri paliative specializate va face dovada funcţionării cu personal conform normativelor legale în vigoare şi având pregătirea necesară.

Art. 5
Serviciile specializate de consultanţă telefonică pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază organizate la nivel judeţean vor fi deservite de medici din serviciile specializate de îngrijiri paliative cu experienţă de minim 3 ani în astfel de servicii.
Art. 6
Personalul care asigură servicii de suport pentru familii/aparţinători în perioada de doliu este format din: psiholog, asistent social, preot/cleric, tot personalul având pregătire corespunzătoare.

Art. 7
Personalul care asigură consultanţă telefonică/teleconsultaţii în îngrijiri paliative pentru pacienţi şi familii este format din medici cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative sau asistenţi medicali specializaţi în îngrijiri paliative cu experienţă de minimum 3 ani în servicii specializate de îngrijiri paliative la domiciliu, care au acces telefonic la medic cu atestat de studii complementare în îngrijiri paliative cu experienţă de minimum 3 ani în servicii de îngrijiri paliative la domiciliu.

Art. 8
(1)Personalul care asigură consultanţa pentru serviciile de îngrijirii paliative de bază este reprezentat de mentori şi coordonatori locali.
(2)Vor fi desemnaţi coordonatori locali/mentori pentru grupuri de medici de familie, astfel: un mentor pentru până la 5 medici de familie; un coordonator local dintr-un serviciu specializat pentru până la 10 mentori; coordonatorii locali/mentorii vor fi desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii cu consultarea Comisiei Consultative de Paliaţie.
(3)Pentru asigurarea coordonării la nivel local/regional este necesară numirea unor coordonatori pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază. Coordonatorii locali sunt selectaţi dintre medicii care lucrează în îngrijiri specializate la domiciliu şi care: au lucrat mai mult de 1 an într-un astfel de serviciu; sunt acreditaţi ca formatori în îngrijiri paliative; au abilităţi de leadership şi manageriale;
(4)Mentorii în domeniul îngrijirii paliative de bază sunt medici care îndeplinesc următoarele criterii:
a)au urmat cursul de 3 zile de mentorat;
b)au lucrat cel puţin 12 luni într-un serviciu specializat de îngrijiri paliative sau 24 luni în programul de îngrijiri paliative de bază;
c)au urmat studii complementare (supraspecializare/competenţă/atestat) în îngrijiri paliative sau au furnizat intervenţii de bază în îngrijiri paliative pentru minim 10 pacienţi (mai mult de 50% din ei cu ECOG 3 sau 4);
ANEXA nr. 5:MEDIUL DE ÎNGRIJIRE, DOTAREA ŞI ECHIPAMENTELE ÎN SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE ÎN UNITĂŢILE SANITARE CU PATURI
Art. 1
(1)Condiţiile igienico-sanitare în unităţile de paliaţie reprezintă totalitatea factorilor din mediul fizic în care se desfăşoară actul medical şi de îngrijire, precum şi atitudinea personalului de îngrijire sau auxiliar faţă de suferinţa pacientului cu boli cronice progresive şi a familiei acestuia.
(2)Condiţiile igienico-sanitare au în vedere asigurarea unui ambient specific, prietenos, familial, liniştit şi personalizat;
(3)Unităţile specializate de îngrijiri paliative în regim de internare vor identifica o persoană responsabilă cu asigurarea condiţiilor igienico-sanitare.
Art. 2
Spaţiul, dotările minime şi echipamentele din unităţile de îngrijiri paliative cu regim de internare:
a)saloane: preferabil cu 1-2 paturi, maxim 4 paturi/salon şi un spaţiu cu suprafaţa de minim 2 m.p. pentru aparţinătorii pacienţilor; se va asigura intimitatea pacienţilor în saloanele cu mai multe paturi, prin perdele sau paravane; paturile trebuie să permită accesul personalului de îngrijire pe ambele părţi;
b)dotări specifice în saloane: paturi articulate, cu balustradă laterală, elevatoare pentru transportul pacienţilor, paravane/perdele separatoare între paturi, saltele anti-escare, scaune cu rotile, sursă portabilă de oxigen, aspirator de secreţii, elevatoare pentru pacienţi, cadre de mers, WC mobil şi adaptoare pentru WC în grupurile sanitare, sistem de alarmă la pat şi în grupurile sanitare, scaune pentru aparţinători;
c)sală de tratament cu dotările necesare, inclusiv pentru asigurarea primului ajutor medical calificat, în situaţii de urgenţă sau incidente neprevăzute care pot să apară;
d)spaţii de lucru pentru asistenţi medicali - oficiu medical, cu posturi de supraveghere a bolnavilor - monitorizare, dacă este cazul, cu anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor;
e)grupuri sanitare adaptate persoanelor cu mobilitate redusă şi facilităţi de asigurare a igienei corporale la pat pentru persoanele imobilizate; cadă specială pentru persoanele cu mobilitate redusă;
f)spaţii de socializare pentru pacienţi şi aparţinători;
g)cabinet/cabinet de consiliere;
h)spaţii de terapie;
i)spaţii de joacă şi terapie prin joc în unităţile care asigură servicii de îngrijiri paliative pentru copii;
j)spaţii de rugăciune pentru pacienţi şi aparţinători;
k)posibilitate de acces la spaţii exterioare de relaxare - parc/grădină;
l)camera special amenajată pentru păstrarea timp de două ore a pacientului decedat, în conformitate cu Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările şi completările ulterioare;
m)echipamente: concentratoare de oxigen, seringi automate, aspiratoare de secreţii, stetoscoape, tensiometre, glucometre ş.a.
n)pentru realizarea ambientului plăcut şi lipsit de factori de stres, se recomandă purtarea de către personalul medical şi de îngrijire a unor uniforme colorate şi variate; nu sunt necesare uniforme pe coduri de culori şi echipamente de protecţie, cu excepţia cazurilor de risc infecţios;
o)sistem de alarmă la patul bolnavilor şi în spaţiile frecventate de aceştia.
p)farmacie proprie sau contract cu o farmacie autorizată.
(2)Spaţiile destinate pacienţilor vor fi amenajate conform normativelor în vigoare, pentru a permite accesul fără limitări sau restricţii la mediul fizic al persoanelor cu dificultăţi de mobilizare, conform normativelor în vigoare privind: rampe şi căi de acces, praguri la nivel, uşi cu deschidere liberă de cel puţin 80 cm.
Art. 3
Programul de vizitare a pacienţilor va fi stabilit în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1284/2012 privind reglementarea programului de vizite al aparţinătorilor pacienţilor internaţi în unităţile sanitare publice.
ANEXA nr. 6:TRASEUL PACIENTULUI ÎN ÎNGRIJIRILE PALIATIVE
Art. 1
Pacienţii împreună cu familiile lor beneficiază de îngrijiri paliative de la momentul diagnosticului bolii cronice progresive, în conformitate cu recomandarea medicului de familie sau medicului specialist.
Art. 2
Pacienţii cu boli cronice progresive care nu au identificate nevoi de îngrijire paliativă vor fi reevaluaţi la fiecare internare sau minim anual de către medicul de familie, pentru identificarea acestor nevoi.
Art. 3
Indiferent de complexitatea nevoilor de îngrijiri paliative, toţi pacienţii cu boli cronice progresive şi familiile lor beneficiază de nivelul 1 de îngrijire paliativă - educare şi suport pentru autoîngrijire oferite conform prezentului Regulament.
Art. 4
Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate au un grad redus de complexitate, conform definiţiei de la lit. a) a art. 4 din Regulament, pacienţii vor primi îngrijiri paliative de bază, acordate conform prezentului Regulament.
Art. 5
Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate sunt complexe, conform definiţiei din Regulament, Art. 4. lit. b.), pacienţii şi familiile acestora vor primi, alături de îngrijiri paliative de bază, şi servicii de îngrijire paliativă specializată conform prezentului Regulament.
Art. 6
Pacienţii pot trece din servicii de îngrijiri paliative de bază în servicii de îngrijire paliativă specializată şi invers, în funcţie de fluctuanţa complexităţii nevoilor acestora.
Art. 7
După decesul pacienţilor, familiile pot beneficia de servicii de suport în perioada de doliu conform prezentului Regulament astfel: pentru primele 6 săptămâni - componenta 1 a serviciului de doliu, sau până la 12 luni - componenta 2 a serviciilor de doliu, pentru persoanele identificate cu risc de doliu patologic.
Art. 8
Pacienţii copii care au identificate nevoi de îngrijire paliativă vor fi monitorizaţi periodic în cadrul consultaţiilor preventive, de către medicul de familie, în perspectiva acordării îngrijirilor paliative.
Art. 9
Traseul pacienţilor în serviciile de îngrijiri paliative este prezentat sintetic în figura de mai jos.
ANEXA nr. 7:
_______
*) - Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.

ANEXA nr. 8:Chestionar anual pentru furnizorii de îngrijiri paliative de bază
(1)Persoana contact
a.Nume Prenume
b.Adresă
c.E-mail
d.Telefon
(2)Numele sau denumirea furnizorului de îngrijire paliativă de bază
(3)Localitatea în care se află sediul furnizorului
(4)Judeţul
(5)Mediul din care provin pacienţii furnizorului
a.Urban
b.Rural
c.Ambele cât urban % cât şi rural % - se menţionează procentual pacienţii din fiecare mediu
(6)Personal implicat în oferirea îngrijirii paliative de bază
a.Medic
b.Asistent medical
c.Alt personal medical precizaţi.....
(7)Pregătirea personalului în îngrijire paliativă
a.Medic
i.Atestat de îngrijiri paliative
ii.Master în îngrijiri paliative
iii.Curs certificat conform cerinţelor Regulamentului de organizare şi funcţionare a îngrijirilor paliative pentru îngrijirea paliativă de bază
b.Altele, precizaţi
c.Asistent medical
i.Specializare de îngrijiri paliative
ii.Master în îngrijiri paliative
iii.Curs certificat conform cerinţelor Regulamentului de organizare şi funcţionare a îngrijirilor paliative pentru îngrijirea paliativă de bază
iv.Altele precizaţi......
(8)Aveţi ca furnizor de îngrijire paliativă de bază angajate persoane cu rolul de mentor în pentru îngrijirea paliativă de bază
a.Da
b.Nu
(9)Număr total pacienţi în evidenţă în anul anterior
a.Procent pacienţi adulţi
b.Procent pacienţi copii
(10)Număr pacienţi decedaţi din listă în anul anterior
a.Cu cancer
b.Boli cronice progresive altele decât cancerul
c.Alte cauze
(11)Număr pacienţi decedaţi care au primit servicii de îngrijire paliativă de bază
(12. Utilizaţi dosarul electronic pentru înregistrarea pacienţilor ce primesc îngrijire paliativă de bază
a.Da
b.Nu
(13)Exista furnizor de îngrijiri paliative specializate la domiciliu în zona de populaţie deservita de cabinet dvs.
a.Da --- precizaţi care
b.Nu
(14)Distanta în Km până la cel mai apropiat furnizor de îngrijire paliativă cu paturi ............................
(15)Utilizaţi instrument de screening pentru nevoile de îngrijiri paliative ale pacienţilor arondaţi
a.Da
b.Nu
(16)Daca da, câţi pacienţi au fost screenaţi în anul de raportare......(Nr pacienţi)
(17)Care a fost numărul de pacienţi cazuri cu complexitate redusă care au primit îngrijire paliativă de bază.....(Nr pacienţi)
a.Durata medie de asistare la aceşti pacienţi în anul de raportare( adunaţi durata de oferire a îngrijirii paliative de bază pentru toţi pacienţii şi împărţiţi la numărul de pacienţi)
b.Număr total vizite la domiciliu pentru aceşti pacienţi în anul de raportare
c.Număr total vizite la cabinet pentru aceşti pacienţi în anul de raportare
(18)Număr pacienţi cazuri complexe ce au primit îngrijire paliativă de bază
a.Durata medie de asistare la aceşti pacienţi în anul de raportare - se adună durata de oferire a îngrijirii paliative de bază pentru toţi pacienţii şi se împarte la numărul de pacienţi
b.Număr total vizite la domiciliu pentru aceşti pacienţi în anul de raportare
c.Număr total vizite la cabinet pentru aceşti pacienţi în anul de raportare
d.Număr de transferuri solicitate pentru aceşti pacienţi spre servicii specializate
i.Spre servicii de îngrijiri paliative la domiciliu....
ii.Spre servicii de internare cu paturi....
e.Număr de apeluri centru consultanţă telefonică pentru mai buna îngrijire a acestor pacienţi în anul de raportare....
f.Număr consultaţii efectuate împreună cu specialiştii de îngrijiri paliative specializate pentru aceşti pacienţi în anul de raportare....
(19)Numărul de şedinţe lunare cu echipele interdisciplinare locale la care aţi participat.....
(20)Numărul de ore de instruire în îngrijiri paliative în anul în de raportare efectuate....
(21)Alte activităţi pe care doriţi să le prezentaţi
ANEXA nr. 9:CRITERIILE DE AUTORIZARE A FURNIZORILOR DE INGRIJIRI PALIATIVE LA DOMICILIU
Art. 1
(1)Ministerul Sănătăţii aprobă/avizează, după caz, unităţile sanitare cu paturi, publice sau private, furnizoare de îngrijiri paliative.
(2)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti autorizează furnizorii de îngrijiri paliative la domiciliu, cu personalitate juridică, publici sau privaţi, care îndeplinesc următoarele condiţii:
a)existenţa în actul constitutiv şi/sau statut a menţiunilor exprese privind furnizarea de îngrijiri paliative la domiciliu ca obiect de activitate sau alte prevederi legale pentru spitalele publice, care permit înfiinţarea de servicii de îngrijiri la domiciliu;
b)existenţa unei echipe interdisciplinare capabile să susţină activităţile de îngrijiri paliative la domiciliu, formată din categorii de personal calificat conform art. 3 din anexa nr. 4 la ordin;
c)existenţa în echipa multidisciplinară a unui kinetoterapeut în cazul furnizorilor de îngrijiri paliative la domiciliu care deservesc pacienţi copii;
d)dovada deţinerii unui sediu cu funcţia de dispecerat pentru îngrijiri paliative la domiciliu, care să respecte condiţiile de dotare şi organizare în conformitate cu prevederile anexei nr. 13 la ordin.
(3)Autorizarea furnizorilor de îngrijiri paliative la domiciliu se face în baza declaraţiei pe propria răspundere.
(4)Modelul autorizaţiei de funcţionare pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu în baza declaraţiei pe propria răspundere este prevăzut la anexa nr. 11 la ordin.
(5)Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu este prevăzut la anexa nr. 12 la ordin.

Art. 2
Documentele necesare în vederea autorizării furnizorilor care asigură îngrijirile paliative la domiciliu sunt, după caz, următoarele:
a)formular pentru solicitarea autorizării conform modelului prevăzut în Anexa nr. 10;
b)actul constitutiv şi/sau statutul;
c)documente care atestă dobândirea personalităţii juridice;
d)dovada înregistrării în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, după caz;
e)documente privind deţinerea sediului;
f)regulamentul de organizare şi funcţionare şi organigrama serviciului de îngrijiri paliative la domiciliu;
g)documente privind codul fiscal, contul în bancă, certificat de înregistrare fiscală;
h)autorizaţia sanitară de funcţionare eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;
i)[textul din Art. 2, litera I. din anexa 9 a fost abrogat la 08-sep-2022 de Art. I, punctul 6. din Ordinul 2.643/2022]
j)dovada pregătirii profesionale în domeniul îngrijirilor paliative pentru personalul clinic angajat;
k)documente de liberă practică pentru personalul angajat pentru asigurarea îngrijiri paliative la domiciliu;
m)lista dotărilor existente.
Art. 3
Solicitanţii autorizaţiilor de funcţionare pentru îngrijiri paliative la domiciliu prezintă documentele prevăzute la art. 2 în copie certificată cu originalul.

ANEXA nr. 10:Modelul formularului de solicitare a autorizaţiei de funcţionare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu (în baza declaraţiei pe propria răspundere)
Instituţia, societatea, asociaţia, fundaţia, unitatea sanitară
...........................................................................................
Către
Direcţia de Sănătate Publică .....................................
Director executiv/Compartiment asistenţă medicală şi programe
CERERE (1) pentru emiterea autorizaţiei de funcţionare pentru furnizarea îngrijirilor paliative la domiciliu/(2) pentru avizarea la 3 ani a autorizaţiei de funcţionare pentru furnizarea îngrijirilor paliative la domiciliu
Subsemnatul/Subsemnata, ............................, domiciliat/domiciliată în ........................., str. .................... nr. ........, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, judeţul/sectorul ....................., posesor/posesoare al/a B.I. seria ....... nr. .........., eliberat de ................. la data .................., reprezentant legal al ..............................., cu sediul în ........................., str. .................... nr. ........, bl. ......, sc. ......, et. ......, ap. ......, judeţul/sectorul ....................., vă rog să binevoiţi a aproba eliberarea autorizaţiei de funcţionare în domeniul îngrijirilor paliative la domiciliu, în conformitate cu reglementările legale în vigoare, pentru instituţia, societatea, asociaţia, fundaţia, unitatea sanitară sus-menţionată.
Anexez în completarea cererii mele copii ale următoarelor documente:
- a) declaraţia pe propria răspundere privind furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu;
- b) statutul unităţii, alte documente constitutive, certificat constatator cu menţionarea punctului de lucru (după caz) (copie)*;
- c) documente care atestă dobândirea personalităţii juridice (copie)*;
- d) dovada înregistrării în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, după caz (copie)*;
- e) documente privind deţinerea legală a sediului dispeceratului pentru îngrijiri medicale la domiciliu (situaţie juridică, schiţă, plan de amplasare în zonă) (copie);
- f) regulamentul de organizare şi funcţionare*;
- g) organigrama serviciului de îngrijiri paliative la domiciliu (copie)*;
- h) documente privind codul fiscal, certificat de înregistrare fiscală (copie)*;
- i) lista personalului angajat în serviciul de îngrijiri paliative la domiciliu (copie REVISAL sau copie contracte de muncă/prestări servicii)*;
- j) dovada pregătirii profesionale/documente de liberă practică (avize anuale) pentru personalul medical angajat pentru asigurarea îngrijirilor medicale la domiciliu (copie);
- k) lista dotărilor existente;
- l) alte documente, după caz, care se vor solicita în mod oficial.

Data

........................

Semnătura

................................

_______
* În cazul avizării la 3 ani, documentele se vor prezenta numai dacă au intervenit modificări faţă de forma depusă la autorizarea iniţială.

ANEXA nr. 11:AUTORIZAŢIE DE FUNCŢIONARE pentru servicii de îngrijiri paliative la domiciliu în baza declaraţiei pe propria răspundere
Ministerul Sănătăţii
Direcţia de Sănătate Publică ................................
Autorizaţia de funcţionare în baza declaraţiei pe propria răspundere pentru serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu va cuprinde cel puţin următoarele informaţii:
La cererea ................................., în calitate de ................................... al ......................, cu sediul în ..........................., cod fiscal/CUI ................, având în vedere Declaraţia pe propria răspundere nr. ......../.......... privind serviciile de îngrijiri paliative la domiciliu, se acordă:
AUTORIZAŢIE DE FUNCŢIONARE
Nr. ......./........./................... pentru obiectivul: Dispecerat îngrijiri paliative la domiciliu ........................................, situat în .........................., având ca obiect de activitate (cod CAEN) .................., având personal medical angajat în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu reglementările Ministerului Sănătăţii privind această activitate.
Director executiv,
...........................................
Semnătura şi ştampila autorităţii competente
Viza la interval de 3 ani:
Anul: .....................
Anul: .....................
Anul: .....................
NOTĂ:
Titularul autorizaţiei este obligat:
- să solicite în scris schimbarea autorizaţiei de funcţionare în cazul modificărilor legate de sediu, statut, cod fiscal, regulament de organizare şi funcţionare;
- să aplice şi să respecte normele antiepidemice şi de igienă în vigoare;
- să asigure furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu în conformitate cu competenţele oferite de curriculumul de pregătire al personalului şi fişa postului.

ANEXA nr. 12:Modelul declaraţiei pe propria răspundere pentru furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu
DECLARAŢIE pe propria răspundere pentru furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu
Subsemnatul(a), ................................., în calitate de .......................... al ........................., cu sediul în localitatea ........................, str. ................. nr. ......., sectorul ........, având codul fiscal ..............., declar următoarele pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile false sunt pedepsite conform legii:
În sediul din localitatea ..................., str. ............... nr. ........, sectorul/judeţul ..................., se desfăşoară activitatea de îngrijiri paliative la domiciliu/(cod CAEN) ....................
Sunt asigurate următoarele:
1.dispeceratul pentru îngrijiri paliative la domiciliu deţine dotări pentru păstrarea şi accesarea documentelor medicale/de comunicare/specifice domeniului de activitate: ........................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................................;
2.personal medical de specialitate autorizat după cum urmează: (nr.) ............. medici, ............................ asistenţi medicali şi alt personal după cum urmează
........................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................;
3.serviciile de îngrijiri paliative (descriere): ...............................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................
.........................................................................................................................................................................................;
4.la dispeceratul pentru îngrijiri paliative la domiciliu sunt asigurate următoarele utilităţi:
- a) apă potabilă - DA/NU ...................................
- b) canalizare - DA/NU .......................................
- c) iluminat - natural/artificial (electric) ................
- d) instalaţie termoficare (centrală/CT proprie etc.) .............
- 5.alte detalii (de exemplu, contract CAS) .........................................
Mă angajez să respect dispoziţiile legale privind furnizarea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu în conformitate cu fişa postului şi competenţele conferite de pregătirea curriculară.

Data

........................

Semnătura

................................

ANEXA nr. 13:Dotarea minimă obligatorie şi condiţiile de organizare a dispeceratului pentru îngrijiri paliative la domiciliu
1.Spaţiu dispecerat:
- minimum o încăpere, cu acces direct, ventilată şi luminată şi cu posibilitatea accesului la grup sanitar cu chiuvetă şi apă curentă.
2.Organizare:
- spaţiu (de exemplu, frigider) pentru colectarea deşeurilor medicale (după caz - în funcţie de serviciile oferite);
- spaţiu/mobilier destinat depozitării recipientelor care se vor utiliza pentru colectarea deşeurilor medicale (după caz - în funcţie de serviciile oferite);
- asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal pentru arhiva electronică.
3.Dotare minimă:
- birou, scaun;
- echipamente IT/calculator/laptop pentru stocarea electronică a bazei de date a serviciilor efectuate/conexiune la internet/imprimantă (după caz);
- telefon/alte mijloace de comunicare;
- spaţiu/mobilier/rafturi pentru arhiva fizică (fişe, recomandări medicale etc.), cu asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal;
- registre de evidenţă privind furnizarea îngrijirilor medicale la domiciliu în care se vor consemna: datele beneficiarului, medicul care a indicat/recomandat îngrijirile medicale la domiciliu, serviciile furnizate, persoana care a furnizat serviciile, data şi ora;
- cel puţin o trusă standard de prim ajutor;
- materiale dezinfectante/materiale sanitare: ace, seringi, mănuşi, tampoane, materiale consumabile gen vacutainere, soluţii perfuzabile, truse de perfuzie, catetere periferice, tensiometru etc.

ANEXA nr. 14:
_______
*) - Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.
ANEXA nr. 15:
_______
*) - Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul din şos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, Bucureşti.

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 199 bis din data de 5 martie 2018

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (4)
Modificat de numărul de obiecte din listă: (3)
Modificate de acest act numărul de obiecte din listă: (1)
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (16)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (16)