Art. 7. - Auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranţă rutieră şi se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii: - Ordinul 2260/2022 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 358/2012 pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere

M.Of. 1148

În vigoare
Versiune de la: 29 Noiembrie 2022
Art. 7
(1)Auditul de siguranţă rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră, se concretizează într-un raport de audit de siguranţă rutieră şi se execută obligatoriu pe capitole, corespunzător pentru fiecare dintre următoarele stadii:
a)studiul de fezabilitate/documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii;
b)proiect tehnic şi detalii de execuţie;
c)anterior recepţiei la terminarea lucrărilor la drumul public;
d)imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.
(2)Operaţiunile de audit în domeniul siguranţei rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:
a)criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:
1.localizarea geografică, care include expunerea la alunecările de teren, la inundaţii, la avalanşe şi altele asemenea, condiţii climatice şi sezoniere, precum şi activităţi seismice;
2.tipurile de intersecţii şi distanţa dintre acestea;
3.numărul şi tipul benzilor de circulaţie;
4.structura şi componenţa traficului admis pe noua infrastructură;
5.funcţionalitatea drumurilor în cadrul reţelei;
6.condiţiile meteorologice;
7.viteze de proiectare şi viteze de circulaţie;
8.profiluri transversale, care cuprind: lăţimea părţii carosabile, piste pentru biciclişti, trotuare;
9.traseul în plan de situaţie şi în profil longitudinal;
10.vizibilitate;
11.dispunerea intersecţiilor;
12.mijloace de transport în comun şi infrastructurile aferente;
13.treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;
14.dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i)dispoziţii pentru pietoni;
(ii)dispoziţii pentru biciclişti, inclusiv existenţa unor rute alternative sau separări de traficul de autovehicule de mare viteză;
(iii)dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
(iv)densitatea şi amplasarea trecerilor pentru pietoni şi biciclişti;
(v)dispoziţii pentru pietoni şi biciclişti pe drumurile afectate din zonă;
(vi)separarea pietonilor şi a bicicliştilor de traficul de autovehicule de mare viteză sau existenţa unor rute alternative directe pe drumurile de clasă inferioară;
b)criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic şi detalii de execuţie:
1.planul de situaţie;
2.semnalizare orizontală şi verticală coerentă;
3.iluminarea căilor rutiere şi a intersecţiilor;
4.echipamente poziţionate în ampriza drumului;
5.plantaţia rutieră adiacentă drumului în extravilan şi construcţiile, amenajările şi alte obiective din intravilanul localităţilor;
6.obstacole fixe la marginea drumului;
7.parcări sigure;
8.dispoziţii pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:
(i)dispoziţii pentru pietoni;
(ii)dispoziţii pentru biciclişti;
(iii)dispoziţii pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roţi;
9.adaptarea sistemelor rutiere de restricţionare într-un mod uşor de utilizat (spaţii care separă sensurile de mers şi parapete de siguranţă pentru evitarea pericolelor la care sunt expuşi utilizatorii vulnerabili);
c)criterii aplicabile în stadiul anterior dării în exploatare:
1.siguranţa utilizatorilor căilor rutiere şi vizibilitatea în diverse circumstanţe, cum ar fi întunericul, şi în condiţii meteorologice normale;
2.lizibilitatea elementelor de semnalizare orizontală şi verticală;
3.starea drumurilor;
d)criterii aplicabile în stadiul imediat după darea în exploatare îl reprezintă evaluarea siguranţei căilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor.
(3)Realizarea unei operaţiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente.
(4)Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, şi investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(5)ARR desemnează un auditor sau mai mulţi auditori de siguranţă rutieră, în funcţie de complexitatea lucrării.
(6)Între ARR, pe de o parte, şi auditorul/auditorii de siguranţă rutieră desemnat/desemnaţi, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.
(7)Investitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia ARR documentaţia privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus auditului de siguranţă rutieră.
(8)Auditorul sau auditorii de siguranţă rutieră cu care s-a încheiat contractul de prestări de servicii realizează auditul de siguranţă rutieră care se concretizează printr-un raport.
(9)Raportul de audit de siguranţă rutieră cuprinde 4 capitole, câte unul pentru fiecare stadiu, fiecare capitol având anexat, după caz, câte un set de măsuri de remediere.
(10)Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura ducerea la îndeplinire a măsurilor de remediere conţinute în raportul de audit de siguranţă rutieră, înainte de finalizarea stadiului supus auditării sau imediat după rămânerea definitivă a concluziilor raportului, sau, după caz, poate contesta la comisie prevederile unora sau tuturor măsurilor de remediere, transmiţând în acest sens obiecţii în scris, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii raportului de audit de siguranţă rutieră.