Capitolul i - Domeniul de aplicare şi definiţii - Ordinul 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, începând cu anul 2024
M.Of. 241 bis
În vigoare Versiune de la: 16 Septembrie 2025
CAPITOLUL I:Domeniul de aplicare şi definiţii
Art. 1
Prezentul ordin reglementează modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor şi altor cerinţe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative, pentru intervenţiile aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervenţiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanţate din Fondul european de garantare agricolă şi de la bugetul de stat, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare hotărâre, pentru cererile de plată depuse începând cu anul 2024.
Art. 2
5.e) animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor/sprijin/plată pentru animale în cadrul intervenţiei care vizează ajutorul pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;
13.m) data-limită de depunere a cererii înseamnă ultima zi de depunere a cererii de plată aşa cum este stabilită la art. 3;
16.p) identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea parcelei/parcelelor agricole utilizate în cadrul categoriei de folosinţă a blocului fizic, utilizând aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţia fermierilor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. În situaţia în care nu există informaţii cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, la identificare se va utiliza adeverinţa eliberată de unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe raza căreia se regăseşte suprafaţa de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;
18.r) pajişti permanente sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, inclusiv pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum şi cele utilizate în sistem dual, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 34/2013, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menţionate în anexa nr. 26, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum şi arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
19.s) parcelă agricolă înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafaţa parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosinţă asociată blocului fizic din LPIS;
32.dd) teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică şi în cazul schimbării utilizatorului terenului;
33.ee) terenuri arabile sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027;
39.kk) condiţionalitatea socială reprezintă mecanismul specific relaţiilor de muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă, stabilit conform prevederilor art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, astfel cum este prevăzută în cuprinsul dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. k1) din hotărâre.
În sensul prezentului ordin, următorii termeni şi expresii se definesc astfel:
1.a) activitatea agricolă este prevăzută la pct. 4.1.1.1 din Planul strategic PAC 2023-2027, denumit în continuare PS 2023-2027, şi înseamnă activitatea care permite contribuţia la furnizarea de bunuri private şi publice prin intermediul unuia dintre următoarele procese sau al ambelor:
- producţia de produse agricole, inclusiv prin paludicultură în scop furajer, care include acţiuni precum cultivarea, recoltarea, cosirea, păşunatul, creşterea sau reproducţia animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia produselor pescăreşti, precum şi producţia de bumbac şi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie;
- în cazul suprafeţelor ocupate cu pajişti permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cu animalele pe care fermierul le deţine;
2.b) activitate neagricolă înseamnă acea activitate care:
- nu interferează cu activitatea agricolă obişnuită pentru o perioadă mai lungă de 120 de zile, nu trebuie să conducă la degradarea structurii solului, nici să conducă la distrugerea acoperirii vegetale, fiind pretabilă pentru desfăşurarea unei activităţi agricole;
- nu periclitează respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu pe parcelă şi totodată trebuie să permită menţinerea suprafeţei agricole în bune condiţii agricole şi de mediu;
- se desfăşoară numai în situaţii justificate de către fermier, în cazul suprafeţelor ocupate cu plante de cultură.
În cazul în care activitatea neagricolă depăşeşte 120 de zile şi se constată că aceasta nu a condus la deteriorarea solului şi a învelişului vegetal, terenul poate fi considerat eligibil doar în situaţii de întârziere obiective ce pot fi justificate cu documente de către fermier, după cum urmează:
- utilizarea terenului în scopuri recreative/sportive;
- depozitarea de materiale vegetale;
- depozitarea producţiei agricole recoltate;
- depozitarea de amendamente.
În cazul în care aceste situaţii nu pot fi dovedite de către fermier, terenul va fi considerat neeligibil;
3.c) animal cu neconformităţi înseamnă orice animal solicitat în cerere care nu respectă criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutorului verificate la controlul administrativ şi/sau la controlul la faţa locului, după caz;
4.d) animal determinat înseamnă, în cazul unei scheme de ajutoare pentru animale, un animal pentru care sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de normele privind acordarea ajutorului sau, în cazul unei măsuri de sprijin legate de animale, un animal identificat prin controale administrative sau prin controale la faţa locului;
5.e) animale declarate înseamnă animalele care fac obiectul unei cereri de ajutor/sprijin/plată pentru animale în cadrul intervenţiei care vizează ajutorul pentru animale sau care fac obiectul unei cereri de plată pentru o măsură de sprijin legată de animale;6.f) anul de cerere este anul calendaristic în care fermierii depun cererea de plată;
7.g) bloc fizic este o suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi fermieri, delimitată de limite naturale sau artificiale stabile şi care poate include una sau mai multe parcele agricole;
8.h) controale administrative înseamnă controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind intervenţia în cauză, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru condiţionalitate;
9.i) controlul vizual înseamnă, fără a aduce atingere controalelor administrative în cadrul sistemului integrat şi controalelor la faţa locului, controlul administrativ privind completitudinea, coerenţa, plauzibilitatea şi corectitudinea datelor din cererea de plată, a documentelor ataşate cererii, precum şi a documentelor doveditoare privind utilizarea terenului declarat. Controlul vizual se realizează la primirea cererii de plată sau a modificărilor acesteia;
10.j) culturile permanente sunt următoarele: vii, livezi, pepiniere, hameişti, arbuşti fructiferi, speciile forestiere cu ciclu scurt de producţie, pentru care nu se practică un sistem de rotaţie, altele decât pajiştile permanente, care produc recolte repetate, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.2 din PS 2023-2027;
11.k) cultura principală reprezintă cultura de bază, în cazul unui asolament, care ocupă terenul cea mai mare perioadă pe parcursul anului de cerere;
12.l) culturile secundare sunt cultivate în perioada dintre două culturi principale şi acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puţin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale şi trebuie să fie diferite ca specie faţă de aceasta. Culturile secundare includ şi culturile succesive sau culturile duble semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului. Culturile secundare introduse în rotaţie pot fi culturi simple sau amestec de culturi, respectiv graminee, leguminoase, oleaginoase, plante melifere s.a, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul ordin;
13.m) data-limită de depunere a cererii înseamnă ultima zi de depunere a cererii de plată aşa cum este stabilită la art. 3;14.n) iarbă sau alte plante furajere erbacee înseamnă toate plantele erbacee care se găsesc pe terenurile arabile, în cultură simplă sau amestecuri între acestea, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin;
15.o) culturi leguminoase, bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot înseamnă toate plantele leguminoase, fixatoare de azot, în cultură simplă sau amestecuri între acestea ori în amestecuri cu specii de graminee perene fără a fi afectat rolul de fixare al azotului, prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul ordin;
16.p) identificarea parcelei/parcelelor agricole utilizate înseamnă declararea, localizarea şi delimitarea parcelei/parcelelor agricole utilizate în cadrul categoriei de folosinţă a blocului fizic, utilizând aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţia fermierilor de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA. Pentru identificare se utilizează informaţiile cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, în situaţia în care acestea sunt disponibile şi relevante. În situaţia în care nu există informaţii cadastrale ca urmare a înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul naţional de cadastru şi carte funciară, la identificare se va utiliza adeverinţa eliberată de unitatea administrativ-teritorială (UAT) pe raza căreia se regăseşte suprafaţa de teren care face obiectul cererii de plată. Identificarea presupune ca parcela să nu se suprapună peste parcelele declarate de către alţi fermieri şi să nu depăşească limita blocului fizic;17.q) livada tradiţională utilizată extensiv înseamnă suprafeţele de livezi tradiţionale care sunt utilizate în principal ca pajişti permanente, prin cosit şi/sau păşunat, având densitatea pomilor de maximum 240 pomi/ha, indiferent de specia cultivată, iar intervalele dintre pomi sunt acoperite cu specii furajere erbacee perene sau din flora spontană, prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin;
18.r) pajişti permanente sunt terenuri folosite ca păşuni permanente şi fâneţe permanente, inclusiv pajiştile cultivate sau recoltate în sistem de paludicultură, precum şi cele utilizate în sistem dual, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 34/2013, consacrate producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau spontane, inclusiv cele menţionate în anexa nr. 26, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor din exploataţie timp de cel puţin cinci ani, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.3 din PS 2023-2027; acestea pot include şi alte specii, precum şi arbuşti şi/sau arbori, bune pentru păşunat, cu condiţia ca iarba şi alte plante furajere să rămână predominante;
19.s) parcelă agricolă înseamnă o suprafaţă continuă de teren, care face obiectul unei declaraţii din partea unui singur fermier, cu aceeaşi categorie de folosinţă, pe care se cultivă o singură grupă de culturi; cu toate acestea, în cazul în care se solicită o declaraţie separată privind utilizarea unei suprafeţe care face parte dintr-o singură grupă de culturi, utilizarea respectivă limitează suplimentar, dacă este necesar, suprafaţa respectivă. În cadrul unei parcele agricole pot exista una sau mai multe subparcele cu culturi distincte, care fac parte din aceeaşi categorie de folosinţă, culturi care pot fi modificate de la un an la altul. După finalizarea tuturor controalelor, suprafaţa parcelei agricole trebuie să se încadreze în categoria de folosinţă asociată blocului fizic din LPIS;20.ş) pepiniere înseamnă suprafeţe cu plante tinere lemnoase cultivate în aer liber, destinate plantării ulterioare: pepiniere viticole şi vii-mamă pentru portaltoi, pepiniere de pomi fructiferi şi de fructe de pădure, pepiniere de plante ornamentale, pepiniere comerciale de arbori, cu excepţia arborilor pentru nevoile proprii ale exploataţiei, crescuţi în zona împădurită, pepiniere de arbori şi arbuşti pentru plantarea în grădini, parcuri, pe marginea drumurilor, pe rambleuri, cum ar fi, dar fără a se limita la: plante pentru garduri vii, trandafiri şi alţi arbuşti ornamentali, conifere ornamentale, precum şi portaltoii acestora şi materialul săditor;
21.t) perioadă de deţinere înseamnă, pentru intervenţia PD-05, perioada în care fermierul deţine un efectiv de animale în cadrul gospodăriei tradiţionale, pentru o perioadă de minimum 6 luni calendaristice, respectiv perioada aprilie-septembrie a anului de cerere;
22.ţ) perioadă de păşunat înseamnă perioada stabilită de autorităţile publice locale care cuprinde inclusiv intervalul mai-septembrie;
23.u) produse agricole înseamnă produsele, cu excepţia produselor pescăreşti, enumerate în anexa nr. 1 la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
24.v) sistemul de identificare a parcelelor agricole, denumit în continuare LPIS, reprezintă o bază de date computerizată, componentă a sistemului integrat de administrare şi control, denumit în continuare IACS, care funcţionează la nivel de parcelă de referinţă. Sistemul LPIS din România utilizează ortofotoplanuri aeriene sau satelitare care respectă un standard uniform ce garantează o precizie cel puţin echivalentă cu cea oferită de cartografierea la o scară de 1:5000. Dimensiunea pixelului imaginilor este de cel mult 0,5 m, ceea ce asigură o precizie submetrică. Modalităţile de creare a blocurilor fizice şi delimitarea suprafeţelor potenţial agricole, incluziv a zonelor neproductive utilizate în sensul celor stabilite prin prezentul ordin, sunt transpuse în Ghidul informativ privind sistemul de identificare a parcelelor agricole - LPIS;
25.w) specii agroforestiere pe terenul agricol constau în culturi de plante perene, lemnoase, cu lăţime de maximum 30 de metri, care au rol de perdele de protecţie pentru culturile în teren arabil, culturile permanente şi pajiştile permanente, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.2.1.1-4.1.2.1.3 din PS 2023-2027, prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul ordin, cu excepţia: speciilor forestiere cu ciclu scurt de producţie, brazi de Crăciun sau arbori cu creştere rapidă pentru producţia de energie;
26.x) specii forestiere cu ciclu scurt de producţie constau în culturi de plante perene, lemnoase, ale căror rizomi sau tulpini rămân în pământ după recoltare, iar în următorul sezon răsar mlădiţe noi, încadrate la codul NC 06 02 9041. Se stabilesc ca fiind specii forestiere cu ciclu scurt de producţie salcia (Salix spp.), plopul (Populus spp.) cu subspeciile plopul alb (Populus alba) şi plopul negru (Populus nigra), arborele-prinţesei (Paulownia), arbustul de petrol (Jatropha), potrivit pct. 4.1.2.3.2 din PS 2023-2027. Suprafeţele cultivate cu specii forestiere cu ciclu scurt de producţie se recoltează integral cel puţin o dată la 6 ani, iar densitatea minimă este de 600 de plante/ha;
27.y) suprafaţa agricolă înseamnă o suprafaţă care cuprinde terenuri arabile, culturi permanente şi pajişti permanente, astfel cum au fost definite la pct. 4.1.1 şi 4.1.2 din PS 2023-2027, respectiv în OUG nr. 34/2013;
28.z) suprafaţa agricolă totală la nivel naţional înseamnă suprafaţa agricolă declarată în 2018, în scopul determinării proporţiei de referinţă pentru pajişti permanente, în vederea respectării prevederilor din GAEC 1;
29.aa) suprafaţă determinată înseamnă suprafaţa pentru care au fost îndeplinite toate criteriile de eligibilitate sau alte obligaţii legate de condiţiile de acordare a ajutoarelor; sau, în cazul intervenţiilor aplicabile pe suprafaţă, suprafaţa parcelelor determinate în urma controalelor administrative şi/sau prin controale la faţa locului şi controale prin monitorizare;
30.bb) suprafaţa maximă eligibilăa parcelei de referinţă este suprafaţa maximă a blocului fizic pentru care se pot acorda plăţi;
31.cc) teren aflat la dispoziţia fermierului înseamnă terenul de care dispune şi pentru care fermierul dovedeşte utilizarea acestuia prin documentele stabilite de prezentul ordin;
32.dd) teren lăsat pârloagă înseamnă teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament. Termenul maxim de 4 ani în care terenul este lăsat pârloagă se aplică şi în cazul schimbării utilizatorului terenului;
33.ee) terenuri arabile sunt terenuri cultivate în scopul producţiei agricole sau suprafeţe disponibile pentru producţia agricolă, dar lăsate pârloagă, inclusiv zone neproductive, angajamente de dezvoltare rurală, zone împădurite, indiferent dacă terenul respectiv este sau nu ocupat cu sere, solarii sau alte mijloace de protecţie fixe sau mobile, astfel cum sunt prevăzute la pct. 4.1.1.2.1 din PS 2023-2027;34.ff) control prin monitorizare a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă;
35.gg) efectiv estimat în sensul ecoschemelor PD-07, PD-08 şi PD-27 reprezintă efectivul de animale estimat de beneficiar în cererea de plată pentru fiecare exploataţie cu cod al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA);
36.hh) efectiv solicitat în sensul ecoschemelor PD-07, PD-08 şi PD-27 reprezintă efectivul de animale conform documentelor, înscris în deconturile justificative anuale pentru PD-07 şi PD-27 şi semestriale pentru PD-08;
37.ii) controale la faţa locului reprezintă controalele fizice pe teren realizate în scopul identificării corecte a parcelelor, a culturilor declarate în cererea de plată, a condiţiilor de eligibilitate, precum şi pentru verificarea respectării de către fermieri a normelor de condiţionalitate, a cerinţelor de bază, în ceea ce priveşte plăţile directe, ecoschemele şi alte intervenţii din PS 2023-2027;
38.jj) cultură preponderentă reprezintă cultura predominantă din punctul de vedere al acoperirii suprafeţei de teren arabil.
39.kk) condiţionalitatea socială reprezintă mecanismul specific relaţiilor de muncă şi sănătăţii şi securităţii în muncă, stabilit conform prevederilor art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, astfel cum este prevăzută în cuprinsul dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. k1) din hotărâre.