Capitolul ii - DESPRE GIR - Normele-Cadru 6/1994 privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cambii şi bilete la ordin
M.Of. 119bis
În vigoare Versiune de la: 15 Ianuarie 2009
CAPITOLUL II:DESPRE GIR
80.Cambiile cuprinzând sau nu menţiunea "la ordin" pot circula prin gir.
81._
Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe titlu o dată cu predarea acestuia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat.
Dacă trăgătorul a înscris în cambie cuvintele: "nu la ordin", titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinare.
Ca şi girul, cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul (numit cedent) transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.
82.Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent dacă a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.
83._
Spre deosebire de gir, cesiunea de creanţă ordinară devine opozabilă numai începând din momentul notificării ei debitorului sau începând din momentul în care debitorul o acceptă prin act autentic.
Banca Naţională a României şi societăţile bancare nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor alte redactări referitoare la gir sau la cesiunea de creanţă decât expresiile "la ordin" sau "nu la ordin" care să figureze pe titlu în condiţiile prezentelor norme-cadru.
84.De îndată ce titlul a fost creat cu respectarea condiţiilor de validitate şi de formă cerute de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin, el va putea circula prin gir.
85.Declaraţia cambială, necesară transferării titlului, este făcută de posesorul titlului care poate fi sau beneficiarul lui sau un giratar căruia girantul îi transmisese anterior titlul şi care are capacitatea legală de a-l gira.
86.Menţiunile privind circulaţia cambiei prin gir se fac pe faţa cambiei. Banca Naţională a României şi instituţiile de credit nu vor accepta în cadrul operaţiunilor lor decât cambii care au textul privind operaţiunea de girare redactat pe faţa acestora. În cadrul exprimării scrise privind operaţiunile de circulaţie a cambiei prin gir se va folosi exclusiv noţiunea de «girare».87.În cazul în care cambia a fost creată cu numele în alb al beneficiarului, este necesară completarea cu numele acestuia pentru a se putea începe seria regulată a girurilor.
88.Giratarul titlului poate fi orice persoană care se poate obliga cambial în condiţiile legii, indiferent dacă s-a obligat sau nu anterior prin titlul respectiv, în acest caz girul este un gir de întoarcere.
89._
Când titlul este transmis prin girul de întoarcere unui obligat principal, acesta are ca efect reunirea de către aceeaşi persoană atât a calităţii de creditor, cât şi a calităţii de debitor principal.
Reunirea prin girul de întoarcere a celor două calităţi are efect numai până la ajungerea la scadenţă a titlului destinat a circula prin gir.
90.În cazul girului de întoarcere, în care beneficiarul girează în folosul trasului, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat, aceştia pot gira din nou cambia sau pot exercita drepturile de regres, astfel:
a)dacă girul este dat în folosul trasului care a acceptat cambia şi care la scadenţă are cambia în posesia sa, el devine şi creditor şi debitor cambial şi, drept urmare, cambia se va stinge prin confuziune. Dacă trasul nu a acceptat cambia, el este numai giratar şi în această calitate poate să ceară plata de la girant şi de la trăgător;
b)dacă girul s-a dat în folosul trăgătorului şi trasul a acceptat cambia, trăgătorul îi poate cere trasului plata, în cazul în care trasul nu a acceptat cambia, creanţa cambială se stinge, deoarece trăgătorul este şi creditor şi debitor al girantului.
91._
Pe titlu pot fi arătaţi mai mulţi giratari, fie în mod cumulativ, caz în care exercitarea drepturilor cambiale se va face de către toţi de comun acord, fie alternativ, caz în care oricare dintre giratarii care se află în posesia titlului poate să exercite drepturile cambiale.
Dacă în gir au fost indicaţi mai mulţi giratari în mod cumulativ, atunci, pentru transmiterea titlului mai departe prin gir, trebuie ca titlul să poarte semnătura tuturor giratarilor care devin astfel, la rândul lor, giranţi.
92.Girarea titlului către o societate bancară poartă denumirea de scontare şi constituie o modalitate prin care posesorul cambiei îşi poate procura prin gir bani, mai înainte de scadenţă.
TITLUL 15:În temeiul art. 14 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţiune la care ar fi supus se socoteşte nescrisă.
Girul parţial este nul.
Girul "la purtător" este echivalent unui gir în alb.
93.Girul trebuie să fie necondiţionat, neputând fi grevat de contraprestaţii sau de raporturi cauzale care ar schimba caracterul abstract al obligaţiei cambiale încorporate în titlu.
94.Pentru a evita ca circulaţia titlului să devină nesigură şi pentru a apăra pe posesorul lui de eventualele excepţii ce i-ar putea fi opuse, nu se va ţine seama de nici o eventuală condiţionare a girului apărută pe titlu.
95.Cambia fiind indivizibilă, girul parţial este nul, deoarece nu se poate admite ca o parte a creanţei încorporată în el să aparţină girantului, iar cealaltă parte giratarului.
96.Girul "la purtător", exprimat prin formula "plătiţi purtătorului", echivalează cu un gir în alb.
TITLUL 16:În temeiul art. 15 din Legea nr. 58/1934, cu modificările şi completările ulterioare:Girul trebuie scris pe cambie; el trebuie să fie semnat de girant.Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb).În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cambie.97.Girul poate fi "în plin" sau "în alb".
98._
Girul "în plin" presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el, cuprinzând ordinul adresat debitorului principal de a plăti unei anume persoane indicate de girant.
Girul "în plin" trebuie să cuprindă următoarele elemente redactate în condiţiile prezentelor norme-cadru:
a)semnătura girantului, care este elementul esenţial al girului şi care trebuie să îndeplinească condiţiile cerute de art. 8 din Legea asupra cambiei şi biletului la ordin pentru validitatea unei semnături;
b)numele giratarului,
c)data girării; în cazul lipsei datei girării aceasta va putea fi dovedită prin toate mijloacele de probă admise de Codul comercial, art. 57.
99.[textul din punctul 99. din partea I, capitolul II, titlul 16^1 a fost abrogat la 08-iul-2008 de Art. I, punctul 15. din Norma 7/2008]
100.Girul «în plin» trebuie să cuprindă în afară de semnătură şi alte menţiuni care să deosebească girul de oricare altă operaţiune cambială (acceptare, avalizare).101.Girul "în alb" produce aceleaşi efecte ca şi girul "în plin".
102.Girul «în alb» este format din semnătura girantului înscrisă pe faţa cambiei, însoţită de menţiunea «girat»", «girare». Nu este permisă înscrierea girului «în alb» pe cambie fără a fi însoţită de o asemenea menţiune, deoarece acest gir s-ar putea confunda cu acceptarea sau avalizarea.103.Girul "în alb" permite posesorului cambiei să o transmită fără a lua asupra sa vreo răspundere cambială, deoarece numele său nu figurează pe titlu.
104.Girul "în alb" permite darea în gaj a cambiei şi scoaterea ei din gaj mai înainte de scadenţă, fără ca această operaţiune să lase urme pe titlu.
105.Girul "în alb" permite prezentarea cambiei la scont.
TITLUL 17:În temeiul art. 16 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.
Dacă girul este în alb posesorul poate:
1) să-l completeze cu propriul său nume sau cu numele altei persoane;
2) să gireze cambia din nou în alb sau în ordinul unei anume persoane;
3) să predea cambia unui terţiu fără să completeze girul în alb şi fără s-o gireze.
106.Transmiterea cambiei prin gir are ca efect transmiterea către giratar a tuturor drepturilor izvorând din titlu, în mod autonom, astfel că debitorul cambial nu îi va putea opune gira-tarului excepţiile personale pe care le-ar putea ridica contra girantului. Giratarul va putea prezenta cambia la acceptare şi la plată debitorului cambial şi se va putea îndrepta pe cale de regres împotriva obligaţilor cambiali.
107.Transmiterea cambiei prin gir nu implică şi transmiterea raporturilor materiale care au dat naştere raporturilor cambiale, inclusiv a raporturilor între trăgător şi tras ce decurg din raportul cambial fundamental şi a raporturilor dintre giranţi şi ceilalţi semnatari ai cambiei, deoarece documentul care constată obligaţiile cambiale nu cuprinde şi aceste raporturi.
108.Posesorul cambiei cu un gir "în alb" are următoarele posibilităţi:
a)să-l completeze cu propriul său nume;
b)să-l completeze cu numele altei persoane şi în acest caz îl predă acesteia;
c)să gireze cambia din nou în alb sau la ordinul altei persoane;
d)să transmită cambia unui terţ, fără să completeze girul în alb.
TITLUL 18:În temeiul art. 17 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Girantul, dacă nu s-a stipulat altfel, răspunde de acceptare şi de plată.
El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia a fost ulterior girată.
109.Girantul răspunde faţă de giratar şi faţă de posesorii titlului pentru acceptarea şi plata titlului, în caz de neplată la scadenţă din partea debitorului.
110.Girul transmite proprietatea titlului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la scadenţă. În caz de neplată la scadenţă din partea obligatului principal, posesorul titlului se poate îndrepta pe cale de regres contra oricăruia dintre obligaţi şi implicit contra oricăruia dintre giranţi.
111._
Girantul se poate exonera de garanţia de acceptare şi de plată faţă de primul giratar şi faţă de ceilalţi giratari prin inserarea unei clauze în acest sens în textul girului, utilizând o formulă corespunzătoare, precum: "fără garanţie", "fără răspundere" sau "fără obligo".
Această clauză va putea fi invocată de către girant şi numai de către el împotriva oricărui posesor al titlului.
112.Persoana care primeşte o cambie cu o astfel de clauză dobândeşte proprietatea asupra ei ca şi drepturile care izvorăsc din ea, însă nu va putea exercita acţiunea de regres contra girantului pentru plata titlului.
113.Clauza exprimată printr-una din redactările "fără răspundere", "fără obligo" sau "fără garanţie" poate avea ca scop exonerarea de garanţie numai pentru acceptare sau numai pentru plată; în primul caz girantul răspunde numai dacă plata nu este efectuată la scadenţă; în cel de-al doilea caz, girantul este exonerat de răspundere în cazul acceptării cambiei.
114.Girantul poate interzice un nou gir. În cazul în care în textul unui gir este inserată o astfel de interdicţie prin expresia "fără gir ulterior", girantul nu răspunde faţă de persoanele cărora cambia le-a fost girată ulterior, contrar indicaţiilor sale.
TITLUL 19:În temeiul art. 18 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Deţinătorul unei cambii este socotit posesor legitim, dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se socotesc, în această privinţă, nescrise.
Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit că a dobândit cambia prin efectul unui gir în alb.
Dacă o persoană a pierdut prin orice întâmplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifică dreptul său în modul arătat în alineatul precedent, nu este ţinut să predea cambia, afară numai dacă a dobândit-o cu rea credinţă, sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei.
115.Pentru ca deţinătorul unei cambii să fie socotit posesor legitim al titlului este necesar să existe o serie neîntreruptă a girurilor menţionate pe cambie.116.Ultimul gir poate fi în alb; în acest caz posesorul cambiei nu mai trebuie să-l completeze, deoarece există prezumţia că el este giratar.
117.Posesorul cambiei este cel indicat în ultimul gir ca giratar, iar dacă este vorba de un gir în alb, atunci posesor poate fi orice persoană.
118.Dacă şirul de giruri este întrerupt, posesor legitim este ultimul giratar dinaintea întreruperii.
119.Debitorul cambial nu are dreptul să verifice dacă girurile sunt reale sau false şi nici dacă emană de la persoane capabile ori de la cele împuternicite să le reprezinte. Debitorul cambial are dreptul să stabilească numai identitatea posesorului.
120.Prin succesiune neîntreruptă de giruri se înţelege succesiunea în care fiecare gir este semnat de către cel îndreptăţit, adică fiecare gir este semnat în calitate de girant, de către cel care, în girul precedent, figura ca giratar.
121.Dacă în seria girurilor se află un gir în alb, semnatarul girului următor este considerat giratarul girului în alb.
122.În cazul în care o persoană pierde, prin orice întâmplare, posesiunea titlului, posesorul legitim al acestuia, adică acel posesor care va justifica dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, nu este obligat să predea cambia celui care a pierdut-o, cu excepţia situaţiilor în care a dobândit-o cu rea credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea ei.
123.Sarcina administrării probelor într-o acţiune în revendicare privind posesia titlului nu revine posesorului titlului ci reclamantului care va trebui să dovedească faptul că posesorul este de rea-credinţă sau a săvârşit o greşeală gravă cu ocazia dobândirii titlului respectiv.
124.Girurile şterse sunt considerate ca nescrise, ele neputând servi nici pentru a umple eventualele lacune în şirul girurilor şi nici pentru a-l întrerupe dacă acesta este regulat. Aceste giruri se consideră ca şi cum nu ar fi existat.
125._
Dacă un gir este şters şi prin aceasta seria este întreruptă, este exclusă legitimitatea formală a ultimului girant şi deci şi dreptul său de creditor cambial.
În această situaţie ultimul girant îşi va putea exercita drepturile sale numai prin procedura de drept comun.
126.Girantul care plăteşte pe cale de regres are dreptul de a şterge girul său şi girurile care urmează după al său, căci giranţii ulteriori lui sunt eliberaţi de obligaţie prin plata făcută de el.
127._
Girantul care se găseşte în posesia titlului înainte de scadenţă poate şterge girul său şi girurile, ulterioare unui gir în alb care se găseşte în şirul acestora, pentru a lua el locul giratarului din girul în alb.Această operaţiune poate fi făcută numai de către acea persoană care deţine titlul în mod legitim şi nu de către o persoană care îl posedă în mod abuziv şi vrea ca prin aceasta să dobândească în cambie drepturi pe care nu le are, prin intermediul unui fals.
TITLUL 20:În temeiul art. 19 şi art. 20 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Art. 19
Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune cambială nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale, cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, afară numai dacă posesorul dobândind cambia a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.
Art. 20
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile izvorând din cambie, dar nu o poate gira decât cu titlul de procură.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins într-un gir "de procură" nu încetează prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacităţii acestuia.
128.Girul care cuprinde una din menţiunile "valoarea pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procură", menţiuni care implică un simplu mandat (cunoscut sub denumirile de gir pentru încasare sau gir pentru procură), are drept scop să confere giratarului dreptul de a încasa suma prevăzută în cambie, la scadenţă sau mai înainte de scadenţă, în calitate de reprezentant sau mandatar al girantului, iar în caz de refuz să îndeplinească formalităţile pentru realizarea drepturilor cambiale.
129.În cazul girului pentru procură, giratarul nu poate transmite cambia prin gir altei persoane.
130.Dacă totuşi giratarul pentru procură girează la rândul său cambia, acest ultim gir va fi considerat de asemenea ca un gir pentru procură, giratarul având dreptul de a-şi substitui o altă persoană, în calitate de mandatar.
131.Giratarul este obligat şi pe deplin legitimat să exercite drepturile decurgând din cambie. Exercitarea acestor drepturi se face în numele girantului.
132.Debitorii cambiali pot opune giratarului pentru procură numai excepţiile pe care le-ar fi putut invoca contra girantului.
133._
În situaţia girului pentru procură, raporturile între girant şi giratar sunt reglementate prin regulile de drept comun privitoare la mandatul de reprezentare.
Prin derogare de la aceste reguli, mandatul cuprins în girul pentru procură nu încetează prin moartea, incapacitatea sau restrângerea capacităţii mandantului.
TITLUL 21:În temeiul art. 21 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Dacă girul cuprinde menţiunea "valoare în garanţie", "valoare în gaj", sau orice altă menţiune care implică un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorând din cambie, dar un gir făcut de el este socotit ca făcut cu titlul de procură.
Cei obligaţi nu pot opune posesorului excepţiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, afară numai dacă posesorul, primind cambia, a lucrat cu ştiinţă în paguba debitorului.
134.Cambia poate fi dată în garanţie pentru asigurarea unei alte creanţe pe care giratarul o are contra girantului. Aceasta se realizează prin inserarea în gir a formulei "în garanţie", "valoarea în gaj", "valoarea în garanţie".
135.Posesorul cambiei, în baza unui gir în garanţie, poate exercita toate drepturile ce decurg din titlu, chiar şi în cazul în care creanţa garantată prin gaj nu este exigibilă. Posesorul cambiei (giratarul) poate invoca aceste drepturi şi împotriva girantului său, care este faţă de el un debitor cambial, în această situaţie, giratarul nu poate să transmită cambia prin gir; dacă ar face această operaţiune, girul nu ar avea decât valoarea unui gir pentru procură.
136.Cambia girată în garanţie de către girantul care datorează o sumă de bani giratarului dă dreptul giratarului să se despăgubească cu preferinţă din suma încasată în baza titlului, faţă de ceilalţi creditori ai debitorului girant care a dat cambia în gaj.
137.Pentru valabilitatea gajului, menţiunea gajării titlului va trebui să fie cuprinsă chiar în gir şi să poarte semnătura girantului, gajul bazându-se pe înţelegerea dintre părţi şi pe inserarea în acest mod a girului pe titlu.
138._
Obligaţii cambiali nu vor putea opune posesorului titlului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, decât în cazul în care posesorul, primind cambia, a lucrat conştient în paguba debitorului.
Prin darea în posesie a titlului, creditorul care ia în gaj titlul nu devine un reprezentant al debitorului, el continuând să aibă un drept autonom pe care îl exercită în propriul său interes.
139.În afară de prevederile menţionate mai sus şi de situaţia în care există o convenţie specială în raporturile dintre giratar şi girant se aplica regulile de drept comun privitoare la gaj.
TITLUL 22:În temeiul art. 22 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Girul posterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea, girul făcut posterior protestului de neplată, sau făcut după trecerea termenului pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fără dată este socotit, până la dovada contrarie, ca fiind făcut înainte de trecerea termenului stabilit pentru facerea protestului.
140.Girul ulterior scadenţei produce aceleaşi efecte ca un gir anterior, giratarul dobândind un drept propriu.
141.Dacă girul este dat ulterior protestului de neplată sau după trecerea termenului pentru dresarea protestului, el produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Cesiunea ordinară presupune transferarea creanţei cambiale din patrimoniul cedentului în acela al cesionarului în aceleaşi condiţii în care se găsea patrimoniul primului.
142.Giratarul este supus, în acest fel de gir, tuturor excepţiilor opozabile girantului. Girantul garantează numai existenţa creanţei nu şi plata sumei cambiale, fiindcă nu-şi poate asuma răspunderea de a se obliga solidar pentru un debitor care nu şi-a respectat obligaţiile.
143.Giratarul va putea exercita toate drepturile aparţinând girantului, pe care acesta le avea contra tuturor debitorilor cambiali în momentul scadenţei.
144.Girul fără dată, făcut după scadenţă, este considerat, până la proba contrarie, a fi fost făcut înaintea trecerii termenului stabilit pentru dresarea protestului, producând în consecinţă efecte normale.
145.Deşi girul este făcut după scadentă, titlul îşi păstrează avantajele conferite de lege, inclusiv puterea de titlu executor, aceasta fiind o calitate acordată cambiei şi nu posesorului acesteia.
TITLUL 23:În temeiul art. 23 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Prin cesiunea cambiei, derivând fie dintr-un gir făcut posterior protestului de neplată sau după expirarea termenului pentru facerea protestului, fie dintr-un act separat, chiar anterior scadenţei, se transmit creditorului toate drepturile cambiale ale cedentului, căruia i se vor putea opune toate excepţiunile opozabile acestuia, cesionarul având dreptul la predarea cambiei.
146.Prin girul făcut pe titlu ulterior protestului de neplată, după expirarea termenului pentru dresarea protestului său pe un act separat alcătuit în acest sens, chiar anterior scadenţei, creditorul dobândeşte toate drepturile cambiale ale cedentului, ceea ce include şi dreptul de a uza de procedura de executare cambială prevăzută de Legea asupra cambiei şi biletului la ordin şi de prezentele norme-cadru.
147.Girul după protest este asimilat cu girul făcut prin act separat, atât din punct de vedere al opozabilităţii excepţiilor, cât şi din punct de vedere al efectului executoriu al titlului dobândit, cu alte cuvinte se dobândeşte un drept derivat şi se beneficiază de procedura de executare prevăzută de lege.
TITLUL 24:În temeiul art. 24 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin:
Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător poate prezenta trasului, până la scadenţă, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.