Capitolul iii - Lichidarea cheltuielilor - Norme Metodologice din 2025 privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare

M.Of. 696

Neintrat în vigoare
Versiune de la: 25 Iulie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL III:Lichidarea cheltuielilor
Art. 21
(1)Lichidarea cheltuielilor reprezintă faza în procesul execuţiei bugetare în care ordonatorul de credite:
a)verifică existenţa dreptului creditorului;
b)determină sau verifică realitatea şi cuantumul obligaţiei de plată;
c)verifică condiţiile de exigibilitate ale obligaţiei de plată.
(2)Operaţiunile prevăzute la alin. (1) se fac pe baza documentelor justificative şi a unor documente-suport, dacă este cazul.
(3)Constituie documente justificative pentru efectuarea lichidării cheltuielilor, în înţelesul alin. (2), următoarele:
a)angajamentele legale;
b)facturile/facturile simplificate emise în conformitate cu prevederile art. 319 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 227/2015, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcţionarea şi implementarea sistemului naţional privind factura electronică RO e-Factura şi factura electronică în România, precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piaţă, punerii la dispoziţie pe piaţă, înmatriculării sau înregistrării în România, precum şi supravegherea pieţei pentru acestea, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2022, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G. nr. 120/2021;
c)documentul obţinut prin conversia informaţiilor din factura electronică, prevăzut la art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2021;
d)bonurile fiscale emise în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e)biletele de călătorie, abonamentele, biletul de acces la spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, târguri, expoziţii;
f)chitanţele, extrasele de cont şi alte documente prevăzute de lege în cazul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii prevăzute la art. 292 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
g)bonurile, chitanţele, desfăşurătoarele cu detalii convorbiri/trafic internet/SMS-uri în cazul serviciilor de parcări auto/serviciilor de peaj/rovinietă etc., a căror contravaloare se încasează prin automate, servicii de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice preplătite, al utilizării telefonului în interes de serviciu etc.;
h)deconturile şi alte documente date sub semnătură olografă sau electronică pentru diurne, sume forfetare etc.;
i)statele de plată, statele de salarii;
j)borderourile cu beneficiari;
k)procesele-verbale de recepţie;
l)fişele de calcul al dobânzilor sau alte documente asemenea din care rezultă obligaţii de plată a dobânzilor;
m)hotărârile organelor statutare ale persoanelor juridice de drept privat opozabile acţionarilor/membrilor, în condiţiile legii;
n)notele de lichidare, în care se oferă informaţii relevante legate de operaţiune (temei legal, beneficiarul sumei, suma de plată, sursa, opţiuni privind modalitatea de plată etc.);
o)alte documente decât cele prevăzute la lit. a)-n), în măsura în care angajamentele legale sau legislaţia în vigoare stabilesc obligaţii de plată în baza acestora.
(4)În cazuri excepţionale, când nu este posibilă prezentarea documentelor justificative în original sau în cazurile în care legislaţia permite, sunt acceptate şi copii ale documentelor justificative sau documente obţinute prin conversia informaţiilor din documentul original, după caz. Ordonatorul de credite poate stabili prin proceduri proprii cazurile excepţionale în care se acceptă copii ale documentelor justificative.
(5)Constituie documente-suport pentru efectuarea lichidării cheltuielilor, în înţelesul alin. (2), următoarele:
a)listări de pe pagini de internet cu cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României;
b)listări de pe pagini de internet de monitorizare a traficului aerian cu orele de decolare/aterizare a avioanelor, în cazul în care au avut întârziere la plecare/sosire;
c)listări de pe pagini de internet de monitorizare a traficului feroviar cu orele de sosire/plecare a trenurilor, în cazul în care au avut întârziere la sosire/plecare;
d)orice alte documente care pot constitui un suport pentru cheltuieli.
(6)Sunt valabile şi documentele justificative care sunt emise:
a)pe numele beneficiarilor pentru care instituţia publică are obligaţia să asigure/deconteze anumite categorii de cheltuieli (angajaţi, asistaţi sociali, membri în grupuri-ţintă etc.), dacă aceste documente sunt aferente respectivelor categorii de cheltuieli;
b)pe numele altei instituţii publice cu care se partajează anumite servicii, cu condiţia să existe o convenţie între cele două instituţii cu privire la cotele-părţi ce le revin părţilor;
c)pe numele unei instituţii publice reorganizate prin fuziune, divizare şi transformare, precum şi în situaţia lichidării acesteia.
(7)În situaţia în care este necesară recepţia de bunuri, servicii şi/sau lucrări, faza de lichidare începe după ce comisia de recepţie a semnat procesul-verbal de recepţie şi nota de recepţie şi constatare de diferenţe, când este cazul. Acest document are statut de document justificativ în faza de lichidare.
(8)Pentru angajamentele legale a căror plată este obligatoriu de realizat conform legii, faza lichidării se consideră îndeplinită prin aprobarea documentului de fundamentare de către ordonatorul de credite, instituţiei plătitoare revenindu-i doar obligaţia întocmirii documentului de fundamentare, efectuării ordonanţării şi plăţii.
Art. 22
(1)Verificarea existenţei dreptului creditorului prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. a) se realizează prin verificarea documentelor justificative şi documentelor-suport din care să rezulte dreptul creditorului.
(2)În situaţia în care, în urma verificărilor prevăzute la alin. (1), dreptul creditorului este condiţionat de o contraprestaţie, de realizarea unor activităţi/acţiuni sau, după caz, de abţinerea de la realizarea unor activităţi/acţiuni, ordonatorul de credite realizează şi o verificare documentară a îndeplinirii acestor condiţionalităţi.
(3)Verificarea documentară prevăzută la alin. (2) se rezumă la verificarea documentelor din care rezultă îndeplinirea condiţiilor din angajamentul legal.
Art. 23
(1)Verificarea cuantumului obligaţiei de plată prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. b) se realizează prin corelarea informaţiilor financiare din toate documentele justificative şi documentele-suport care au stat la baza verificării existenţei dreptului creditorului, realizate în condiţiile art. 22.
(2)În situaţia în care, în urma verificării prevăzute la alin. (1), se identifică clar suma de plată în moneda în care urmează să se efectueze plata şi nu se constată inadvertenţe, se dă viza "Bun de plată" pe documentul justificativ care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 21 alin. (3), pe care sunt înscrise în clar cuantumul obligaţiei de plată şi moneda în care este exprimată. Viza se dă de ordonatorul de credite sau persoanele cărora le-a fost delegată această atribuţie, din cadrul compartimentelor de specialitate.
(3)În situaţia în care, în urma verificării prevăzute la alin. (1), nu se dă "Bun de plată", se procedează la determinarea cuantumului obligaţiei de plată prevăzut la art. 21 alin. (1) lit. b).
(4)Determinarea cuantumului obligaţiei de plată în condiţiile alin. (3) are în vedere stabilirea unei valori monetare, exprimate în moneda în care urmează să se facă plata, care să reflecte obligaţia de plată recunoscută de instituţia publică pe baza documentelor justificative şi suport aflate în posesia acesteia.
(5)În vederea determinării cuantumului obligaţiei de plată în condiţiile alin. (3) şi (4), persoana delegată cu realizarea fazei de lichidare întocmeşte o notă în care consemnează temeiul, argumentele şi algoritmul de calcul avut în vedere la determinarea cuantumului obligaţiei de plată.
(6)Cuantumul obligaţiei determinate potrivit alin. (5) se consemnează într-o notă folosindu-se sintagma "Bun de plată", urmată de valoarea monetară, exprimată în moneda în care urmează să se facă plata.
(7)Prevederile alin. (6) sunt aplicabile şi în situaţia în care cuantumul determinat al obligaţiei de plată este zero.
Art. 24
Verificarea condiţiilor de exigibilitate ale obligaţiei de plată prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. c) se realizează pe baza datelor înscrise în documentele justificative sau a termenelor stabilite prin acte normative. În lipsa unui astfel de termen, se prezumă că termenul de plată este deja împlinit la data lichidării.