Secţiunea 2 - III.9.2. INSTALAŢII DE FLUIDE MEDICINALE - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97
M.Of. 0
În vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SECŢIUNEA 2:III.9.2. INSTALAŢII DE FLUIDE MEDICINALE
Alimentarea cu fluide medicinale a unui spital este o necesitate absolută. Fluidele medicinale utilizate sunt: oxigenul, aerul comprimat, protoxidul de azot (gaz narcotic), vidul medicinal.
1.III.9.2.1. Instalaţii de oxigen
1.1.III.9.2.1.1.Instalaţiile de oxigen în unităţile sanitare alimentează punctele fixe de consum şi se compun din:
- staţie centrală de butelii pentru distribuţie de oxigen;
- reţele exterioare de distribuţie a oxigenului;
- instalaţii interioare de distribuţie a oxigenului formate din ţevi, puncte de consum şi instalaţii de semnalizare.
1.2.III.9.2.1.2.Staţia centrală de butelii pentru distribuţia de oxigen se compune din trei încăperi dispuse în serie: camera de distribuţie cuprinzând 1/3 din numărul total de butelii, camera în care se află buteliile pline aflate în rezervă şi camera pentru buteliile golite. Cele trei încăperi se execută din materiale incombustibile, cu pereţi rezistenţi la explozie şi cu panouri de decompresare, în conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR.
Amplasarea staţiei se face în afara clădirilor spitalului, la distanţă suficientă pentru a nu provoca accidente şi daune materiale, conform cu Prevederile normativului P 118-1983.
1.3.III.9.2.1.3.Echipamentele şi instalaţiile din staţia de oxigen sunt:
a.butelii de oxigen, de regulă de capacitate de 40 l.
b.reductoare de presiune individuale, montate direct pe butelii, care reduc presiunea la max. 5 Kgf/cmp;
c.conducte fixe sau tuburi de cauciuc armate, cu brăţări de fixare între butelii şi ţeava colectoare;
d.ţeava colectoare cu ştuţuri, funcţie de numărul buteliilor din staţie;
e.manometre de măsură a presiunii, înainte şi după reducere;
f.robinete speciale de închidere şi manevră;
g.ţevi de legătură cu aparatele de măsură şi semnalizare;
h.instalaţia de semnalizare optică şi acustică (în staţiile de supraveghere permanentă), tablou de alarmă pentru lipsă de O2, care va avea un racord pneumatic la instalaţia de O2 şi un racord electric de 220 V.
1.4.III.9.2.1.4.Reţelele exterioare de distribuţie se vor amplasa în canale de distanţă special prevăzute. Este interzisă amplasarea conductelor de oxigen în acelaşi canal cu conductele de distribuţie de gaze inflamabile sau care transportă fluide cu temperaturi peste 40°C.
Se acceptă pozarea reţelelor de oxigen în coridoare subterane sau tuneluri bine aerisite împreună cu alte instalaţii ţinând seama de măsurile de siguranţă epidemiologică şi de restricţiile descrise la punctul anterior.
Traseele reţelelor exterioare vor fi cât mai drepte, montate sub limita de îngheţ şi cu o pantă de 3% spre robinetul de purjare.
La intersecţiile subterane cu alte reţele, se vor respecta distanţe minime de 40 cm între conductele de oxigen şi cabluri.
1.5.III.9.2.1.5.Instalaţiile exterioare de distribuţie a oxigenului se vor monta aparent, paralel cu tavanul. Traseele conductelor instalaţiilor interioare vor urmări drumul cel mai scurt spre punctele de alimentare şi vor fi în linie dreaptă sau în curbe suficient de largi pentru a nu produce gâtuiri.
1.6.III.9.2.1.6.Tronsoanele care alimentează zona cu consumatori vitali (săli de operaţie, terapie intensivă) se vor separa de restul instalaţiei prin robinete de separare, pentru a mări siguranţa în exploatare.
1.7.III.9.2.1.7.Conductele de oxigen, exterioare şi interioare se vor executa din ţevi de cupru degresate, îmbinate prin sudură cu aliaj de lipit alcătuit din 95% cositor şi 5% antimoniu, şi prin sudură cu aliaj de argint în locurile înguste.
Trecerile conductelor prin pereţi sau planşee se vor proteja prin manşoane de protecţie din ţeavă de oţel.
1.8.III.9.2.1.8.Conductele de oxigen se probează la presiunea de 10 bar, timp de 24 ore. Pe conductele de oxigen se vor monta separatoare apă - aer (de linie şi de capăt).
1.9.III.9.2.1.9.Punctele de consuni vor fi stabilite prin tema de tehnologie medicală. Se va preciza amplasarea şi numărul acestora în diferite încăperi, gruparea lor pe secţii şi se va stabili sistemul de semnalizare în caz de absenţă a oxigenului.
Este obligatorie alimentarea cu oxigen a blocului operator, a blocului de naşteri, a serviciului de anestezie, terapie intensivă, a sectorului de urgenţă, a compartimentelor pentru sugari şi prematuri, a compartimentului de arşi grav.
Pentru secţiile medicale de spitalizare se va asigura cel puţin o priză de oxigen în fiecare salon al secţiilor de chirurgie, cardiologie, traumatologie, obstetrică, iar pentru celelalte secţii în toate rezervele sau saloanele destinate cazurilor grave.
1.10.III.9.2.1.10.Prizele de oxigen se vor monta pe perete, la capul patului, acolo unde se deserveşte un singur pat, sau între paturi, acolo unde se deservesc două paturi. Înălţimea de montare a prizei de oxigen va fi de 160 cm de la pardoseală la axul prizei.
1.11.III.9.2.1.11.Instalaţiile la punctele de distribuţie vor fi prevăzute cu sisteme de alarmare vizuale, sau vizuale şi sonore, care semnalizează personalului tehnic şi medical că alimentarea cu oxigen este în afara limitelor normale de lucru.
1.12.III.9.2.1.12.La spitalele mari, cu consumuri de oxigen mai mari de 3000 mc/zi, devine rentabilă soluţia de alimentare cu oxigen lichid, furnizat de o staţie ale cărei instalaţii constau din:
- rezervoare de stocare oxigen lichid;
- pompe de expansiune;
- recipienţi de oxigen gazos presurizat;
- instalaţii de conducte pentru transportul oxigenului gazos;
- cisterna de aprovizionare cu oxigen lichid.
1.13.III.9.2.1.13.La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor de oxigen în unităţile sanitare se va ţine obligatoriu seama de instrucţiunile ISCIR, Normativele PSI şi ale Ministerului Industriei chimice, amplasarea staţiilor de oxigen cu butelii sau pentru platforma necesară amplasării echipamentelor de stocare a oxigenului lichid precum şi de "Prescripţiile tehnice privind siguranţa în funcţionare a instalaţiilor de oxigen în unităţile sanitare" aprobate prin Ordinul M.S. nr. 67/13.02.1979.
2.III.9.2.2. Instalaţii de aer comprimat
2.1.III.9.2.2.1.Aerul comprimat medical se foloseşte, de regulă, pentru: punerea în funcţiune a echipamentelor din sala de operaţie, pentru personalul chirurgical la costumele izolante. pentru aparatura de respiraţie artificială sau cea de aerosoli, pentru probe şi dezinfecţie instrumente medicale, pentru activităţi din laboratoare, precum şi pentru flacoanele de producere a vidului necesar în secţiile medicale (aspiraţie).
2.2.III.9.2.2.2.Nu este permisă folosirea aerului comprimat medical pentru alte scopuri; pentru ceilalţi consumatori (ateliere mecanice, hidrofoare, climatizare, spălătorie şi sterilizare centrală, comenzi pneumatice) aerul comprimat se prepară distinct şi se distribuie pe alte reţele de instalaţii.
2.3.III.9.2.2.3.Instalaţiile de aer comprimat medical se compun din: staţia (centrală) de aer comprimat, conducte de distribuţie şi instalaţia la consumator.
2.4.III.9.2.2.4.Staţia (centrala) de aer comprimat medical se va echipa astfel:
- compresoare;
- rezervor tampon;
- rampa de reducere a presiunii (reductoare de presiune, manometre, armături de închidere).
Se vor monta cel puţin două compresoare de aceeaşi mărime (o unitate activă + una de rezervă), fixată pe fundaţii de beton cu izolaţie de plută pentru amortizarea zgomotelor.
2.5.III.9.2.2.5.Se recomandă utilizarea de compresoare speciale pentru uz spitalicesc, cu funcţionare în două trepte, cu randament ridicat, evitându-se utilizarea compresoarelor de tip industrial care au randament scăzut, un nivel ridicat al zgomotului şi pericol de antrenare a uleiului pe reţea.
Tipul compresorului se va determina funcţie de necesarul de consum, capacitatea utilajului, durata şi condiţiile de funcţionare.
2.6.III.9.2.2.6.Conductele de distribuţie de aer comprimat se vor monta aparent şi pe cât posibil paralel cu conductele de oxigen.
Schimbările de direcţie se vor realiza prin curbe executate manual cu raza de cel puţin 10 ori diametrul conductei.
Conductele de distribuţie se vor executa din ţevi de cupru, ca şi cele de oxigen.
2.7.III.9.2.2.7.Instalaţia la consumator constă din prize de perete, montate pereche cu prizele de oxigen, pentru nevoile de vid pentru aspiraţie în spaţiile pentru bolnavi şi de prize şi/sau racorduri cu tuburi flexibile sau rigide pentru aparatura medicală fixă sau mobilă.
Presiunea de utilizare va fi de 5 at în toate cazurile, cu excepţia aerosolilor pentru care va fi de 1,5 at.
2.8.III.9.2.2.8.Soluţionarea instalaţiilor de aer comprimat medical va respecta prescripţiile tehnice pentru proiectarea, execuţia, repararea, utilizarea şi verificarea recipientelor - butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, C 5-84, şi Normele de protecţie a muncii în sectorul sanitar (aprobate cu Ordinul MS. nr. 425/7.11.1983).
3.III.9.2.3. Instalaţia de vid
3.1.III.9.2.3.1.În spitale vidul este necesar pentru: absorbţii din câmpul operator, din căile respiratorii superioare şi pentru absorbţii de durată (în domeniul vidului redus).
3.2.III.9.2.3.2.Instalaţia de vid constă din pompe de vid, reţea de distribuţie şi instalaţia la consumator.
3.3.III.9.2.3.3.Pompele de vid vor fi de preferinţă de tipul cu inel de apă, având avantajul unei spălări continui cu apă.
Se vor monta cel puţin două agregate (unul activ + unul de rezervă), ele putând funcţiona şi simultan în cazul vârfului de consum.
3.4.III.9.2.3.4.Reţelele de distribuţie se vor executa din ţevi de cupru ca şi cele pentru oxigen şi aer comprimat.
3.5.III.9.2.3.5.Instalaţia la consumator constă din prize de aspiraţie montate pereche cu prizele de oxigen, pentru secţiile de spitalizare sau din racorduri pentru aparatura medicală de aspiraţie.
3.6.III.9.2.3.6.Ca şi pentru instalaţiile de oxigen, pentru instalalaţiile de vid se vor prevedea sisteme de control şi semnalizare a parametrilor de funcţionare.
4.III.9.2.4. Instalaţia pentru gaz de narcoză
4.1.III.9.2.4.1.Pentru distribuirea centralizată a gazului de narcoză în blocul operator şi eventual în blocul de naşteri se prevăd instalaţii specializate, care constau dintr-o staţie de producere, reţele de distribuţie şi echipamente la punctul de consum.
4.2.III.9.2.4.2.În staţia de producere a gazului de narcoză se amplasează buteliile sau recipientele de gaz sub presiune (de regulă de mică capacitate - 35 Kg), organele de distribuţie şi control a presiunii.
Staţiile pentru gaz de narcoză se amplasează în vecinătatea consumatorilor (chiar în blocul operator sau în imediata lui apropiere).
4.3.III.9.2.4.3.Reţeaua de conducte de distribuţie se va executa din ţevi din cupru.
4.4.III.9.2.4.4.Echipamentul de la punctul de consum este utilajul medical (aparatul de narcoză), racordul acestuia la reţeaua de distribuţie a gazului de narcoză urmând a se executa conform instrucţiunilor tehnice ale furnizorului.