Secţiunea 6 - III.3.6. Blocul operator - Normativ NP-015-97/1997 privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor aferente acestora - Indicativ NP-015-97
M.Of. 0
În vigoare Versiune de la: 22 Ianuarie 1997
SECŢIUNEA 6:III.3.6. Blocul operator
1.III.3.6.1. Prezent în spitalele care au secţii sau compartimente chirurgicale (toate spitalele generale şi cea mai mare parte a spitalelor de specialitate), blocul operator este unul din sectoarele cu cea mai complexă structurare şi mai strictă condiţionare a spaţiilor şi circuitelor interne.
În principiu, blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi (profiluri) medicale. În spitalele generale, profilurile care utilizează blocul operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia, gastro-enterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, neurologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia şi serviciul de urgenţă.
În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii, în afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru:
- secţia obstetrică-ginecologie;.
- secţia de oftalmologie;
- secţia ORL;
- compartimentul de arşi;
- serviciul de urgenţă.
2.III.3.6.2. Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numărului necesar de săli de operaţie, se face prin raportare la numărul de paturi din secţiile şi compartimentele cu profil chirurgical care îl utilizează.
Indicele mediu de raportare este:
- o sală de operaţie - pentru 30-35 paturi chirurgicale (indicele este în scădere datorită perfecţionării tehnicilor operatorii şi scăderii duratei de spitalizare post-operator).
OBSERVAŢII: - Pentru unele specialităţi chirurgicale (arşi grav, transplanturi) se prevede o sală de operaţii la 25 de paturi.
Într-o sală de operaţie au loc, în medie pe zi, 2,5 intervenţii chirurgicale, considerând un timp mediu necesar de cca. 3 ore pentru pregătirea sălii şi desfăşurarea operaţiei
În funcţie de mărimea şi structura medicală a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa de la 2 până la 8-10 săli de operaţie.
3.III.3.6.3. Pentru spitalele mici şi mijlocii gruparea sălilor de operaţie într-un singur bloc operator comun prezintă o serie de avantaje certe:
- asigurarea controlului condiţiilor de asepsie,
- utilizarea mai eficientă a spaţiilor, aparaturii, instrumentarului, personalului auxiliar,
- organizarea coerentă a activităţilor de anestezie şi a supravegherii bolnavului la trezire,
- gruparea economică a instalaţiilor speciale pentru tratare aer, pentru producere şi distribuţie apă sterilă, gaz de narcoză, curent electric în caz de avarii etc.
În spitalele mari şi foarte mari, mai ales în cele multiprofilate, centralizarea prea multor săli într-un singur bloc operator pune în evidenţă serioase dezavantaje:
- dificultăţi în controlul aplicării măsurilor de igienă şi asepsie,
- scăderea gradului de confort pentru echipa medicală (agitaţie, aglomeraţie, instrumentar comun, dificultăţi în programare şi în coordonarea personalului auxiliar utilizat în comun),
- creşterea depărtării faţă de secţia medicală de spitalizare.
Reducerea dezavantajelor pe care le prezintă blocurile operatorii mari se obţine prin:
a.- realizarea de două-trei blocuri operatorii distincte şi specializate, amplasate mai aproape de secţiile respective de spitalizare;
b.- sectorizarea blocului operator pe tipuri de intervenţii, fiecărui sector revenindu-i un grup de anexe proprii;
c.- dublarea (eventual triplarea) circuitelor prin diferenţierea circuitelor interioare în sistem "curat/murdar" şi/sau specializarea circuitelor pe categorii de personal şi grupe de echipe medicale.
OBSERVAŢIE: Un mod uzual de sectorizare a blocului operator, aplicat adesea chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, este cel de separare în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a anexelor medicale, în ce priveşte măsurile de asepsie. Acest principiu de separare este din ce în ce mai contestat, pe plan internaţional, de specialiştii în igienă, întrucât se dovedeşte prin măsurători o scădere a nivelului de igienă sub minimul admisibil în sectorul septic (după părerea acestora, toate sălile de operaţie - inclusiv anexele lor medicale - trebuie considerate şi tratate ca aseptice).
4.III.3.6.4. Soluţionarea spaţial-funcţională pentru blocurile operatorii diferă după mărimea acestora. Sunt considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 săli de operaţie, iar blocuri operatorii mari cele cu mai mult de 6 săli de operaţie. Pentru blocurile operatorii mici tipologiile de conformare optimă sunt bine conturate şi se aplică ca atare. Pentru soluţionarea unui bloc operator mare este necesar un studiu prealabil privind organizarea medicală şi tehnologică cea mai adecvată datelor de temă şi structurii medicale a spitalului.
5.III.3.6.5. Un bloc operator mic se compune din următoarele categorii de spaţii:
- spaţii medicale;
- 2-4 săli de operaţie cu anexele aferente:
- spălător-filtru pentru chirurgi,
- spălător pentru instrumente,
- spaţiu de pregătire a bolnavului,
- spaţiu pregătire materiale - după caz - (se recomandă ca anexele să fie individualizate pentru fiecare sală în parte; se acceptă şi anexe comune la două săli, dacă cel puţin o sală de operaţie a blocului are anexe individualizate)
- spaţiu pentru trezirea pacienţilor (comun sau boxat),
- camera de odihnă pentru medici,
- camera de lucru pentru asistente,
- laborator pentru determinări de urgenţă,
- sală aplicare proteze gipsate cu anexe pentru pregătirea feşelor (după caz),
- cameră protocol operator,
- cameră medici anestezişti.
- spaţii gospodăreşti:
- boxă pentru depozitare materiale sterile şi farmaceutice,
- depozit aparate,
- spaţiu depozitare tărgi, cărucioare,
- boxă pentru curăţenie şi colectare-evacuare obiecte murdare (rufe, deşeuri).
- spaţii de control şi filtrare accese:
- filtru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare targă),
- filtru personal medical (separat pe sexe) cuprinzând vestiar şi grup sanitar cu duş,
- dispecerat-programare (după caz).
- spaţii tehnice pentru instalaţiile special aferente blocului operator (amplasate în afara blocului, dar în imediata vecinătate a acestuia)
- staţie preparare apă sterilă,
- staţie preparare gaz de narcoză,
- staţie de acumulatori şi cameră tablou electric,
- centrală de ventilaţie şi tratare a aerului.
6.III.3.6.6. Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor la interiorul blocului operator se face pe principiul zonării după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre staţiile neutre (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:
- zona filtre de acces - neutră -
- zona funcţiuni anexe - neutră - cuprinzând: - protocol operator, secretariat, laborator, determinări de urgenţă, laborator, etc.
- zona curată - camere de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistentelor, cameră odihnă medici, cameră de gipsare, etc.
- zona aseptică - sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi îmbrăcare sterilă a echipei operatorii.
Problema principală în soluţionarea circuitelor blocului operator o reprezintă activităţile şi spaţiile "murdare": - spălătoare pentru instrumentele utilizate, spaţii sanitare şi de curăţenie, evacuarea deşeurilor şi rufelor postoperator. Măsurile ce se întreprind sunt:
- izolarea completă a activităţilor în spaţii închise, până la "ambalarea" produselor în anvelope sterile cu care se transportă apoi pe circulaţia comună a blocului operator;
- decalarea prelucrărilor "murdare" până după încheierea programului operator;
- crearea unui circuit "murdar", separat de circuitul zonei curate, prin dublarea coridoarelor blocului operator (soluţie recomandată în special la blocurile operatorii mari), ceea ce presupune săli de operaţii capsulate.
În toate cazurile, transferul instrumentelor murdare de la sala de operaţie la spălător se face numai prin ghişeu; în cazul soluţiei cu dublu circuit, transferul deşeurilor şi rufelor murdare spre coridorul de serviciu se face printr-o ecluză specială.
7.III.3.6.7. În blocurile operatorii mari se recomandă cuprinderea unei staţii de sterilizare, proprii (pentru prelucrarea instrumentarului şi a cauciucăriei din sălile de operaţie), distinctă de staţia centrală de sterilizare pentru restul serviciilor din spital. Descrierea modului de conformare şi organizare a unei staţii de sterilizare se face la cap. III.3.15.
În blocurile operatorii mari se mai prevăd şi alte spaţii:
- cameră dezinfecţie aparatură medicală mobilă.
- punct farmaceutic,
- bănci de ţesături
- post de lucru pentru medici şi personal mediu anestezie.
- mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihnă a personalului medical etc.
8.III.3.6.8. Dimensionarea diverselor spaţii specifice este determinată de tipul de intervenţii chirurgicale, mărimea echipelor operatorii, mărimea blocului operator, nivelul de echipare cu aparatură, soluţia generală de conformare a blocului operator.
- pentru sala de operaţie dimensiunile minime variază de la 30 mp la 40 mp arie utilă.
- pentru celelalte spaţii medicale, aria utilă nu va fi mai mică decât:
-12 mp - spălare şi îmbrăcare chirurgi pentru o sală
-18 mp - spălare şi îmbrăcare chirurgi comună la 2 săli
-10 mp - spălare instrumente
-12 mp - un post de pregătire preoperatorie
-10 mp - un post de trezire postoperatorie
-25 mp - sala de gipsare
9.III.3.6.9. Blocul operator va avea legătura directă cu serviciul anestezie-terapie intensivă şi cu sterilizare centrală (dacă nu are sterilizare proprie): legături uşoare se vor asigura cu: blocul de naşteri (când acesta nu are sală proprie pentru operaţii cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgenţă, laboratorul de anatomie patologică (pentru examene extemporanee) şi nodul central de circulaţie verticală care conduce la secţiile medicale de spitalizare.