Capitolul 4 - 4. Cerinţe de calitate - Normativ din 2023 pentru proiectarea parcajelor - Indicativ NP 24-2022
M.Of. 110 bis
În vigoare Versiune de la: 10 Martie 2023
CAPITOLUL 4:4. Cerinţe de calitate
SUBCAPITOLUL 1:4.1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Construcţiile destinate parcării autoturismelor vor fi proiectate şi realizate astfel încât să satisfacă cerinţa fundamentală "rezistenţă mecanică şi stabilitate".
(2)La proiectarea construcţiilor pentru parcare astfel încât să satisfacă cerinţa fundamentală "rezistenţă mecanică şi stabilitate" se aplică reglementările tehnice în construcţii specifice împreună cu prevederile suplimentare date în acest paragraf.
(3)Proprietăţile de rezistenţă şi de deformaţie ale materialelor se definesc conform prevederilor din reglementările tehnice specifice.
SECŢIUNEA 1:4.1.1. Parcări în clădiri
(1)Clădirile pentru parcare se proiectează şi se execută astfel încât să preia toate acţiunile din timpul construcţiei sau exploatării, pentru stări limită ultime şi stări limită de serviciu, în acord cu prevederile codului de proiectare CR 0.
(2)Greutăţile specifice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor depozitate, greutăţile proprii ale elementelor de construcţie şi încărcările utile pentru clădiri se stabilesc conform SR EN 1991-1-1.
(3)Încărcările din zăpadă se stabilesc conform prevederilor codului de proiectare CR 1-1-3.
(4)Încărcările din vânt se stabilesc conform prevederilor codului de proiectare CR 1-1-4.
(5)Proiectarea la acţiunea seismică a elementelor structurale şi componentelor nestructurale se realizează conform prevederilor codului de proiectare P 100-1.
(6)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale de beton se face în acord cu prevederile SR EN 1992-1-1.
(7)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale de oţel se face în acord cu prevederile SR EN 1993-1-1.
(8)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor sau elementelor structurale compozite oţel-beton se face în acord cu prevederile SR EN 1994-1-1.
(9)Pentru plăcile de beton ale parcajelor, indiferent de soluţia constructivă, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1. Proiectarea durabilităţii se face considerând şi încadrarea în clasa de abraziune XM1 şi în clasa de expunere XD3.
(10)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături neaderente deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia cvasi-permanentă se limitează la maxim 0,30 mm, indiferent de clasa de expunere.
(11)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat, armătura longitudinală a plăcii, pe fiecare direcţie, este superioară ariei minime de armătură As,min care rezultă din considerarea eforturilor de întindere cauzate de deformaţii împiedicate.
(12)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderente încadrate în clasele de expunere XC2, XC3 sau XC4, deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia frecventă se limitează la maxim 0,20 mm. În acest caz se face şi verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia cvasi-permanentă.
(13)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderente încadrate în clasele de expunere XD1, XD2 sau XS1 se face verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia frecventă.
(14)Deformaţiile în direcţie verticală ale plăcilor de beton armat sau precomprimat sub încărcări gravitaţionale se limitează conform prevederilor SR EN 1992-1-1.
(15)Deformaţia verticală maximă faţă de reazemele adiacente (săgeata) a grinzilor, plăcilor şi consolelor de beton armat sau precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/250 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul la calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. În cazul în care săgeata este compensată printr-o contrasăgeată, valoarea acesteia este mai mică decât 1/250 din deschidere.
(16)Deformaţia verticală după execuţie a grinzilor, plăcilor şi consolelor din beton armat sau beton precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/500 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii.
(17)Limitările deformaţiilor verticale prevăzute la (15) şi (16) se respectă şi în cazul plăcilor compozite oţel-beton.
(18)Parcajele supraterane deschise vor avea panta pardoselii de minimum 1%.
Nota: Această prevedere are ca scop asigurarea durabilităţii elementelor structurale prin colectarea adecvată a apelor pluviale.
(19)Planşeele parcajelor se proiectează cu sisteme de colectare şi evacuare a apelor pluviale sau a oricărui lichid scurs accidental care să împiedice acumularea acestora pe suprafaţa planşeului. La proiectarea plăcilor, pardoselilor şi sistemelor de scurgere se va ţine seama de deformaţia verticală aşteptată a acestora sub încărcările din combinaţia frecventă. Canivourile deschise şi sifoanele se vor amplasa în afara spaţiilor potenţial ocupate de autoturisme în staţionare.
(20)Soluţia constructivă a pardoselii se alege astfel încât să se asigure izolarea elementelor verticale ale structurii de rezistenţă (stâlpi, pereţi, contravântuiri) de agenţii corozivi care se scurg sau se acumulează pe suprafaţa superioară a plăcilor.
(21)Pentru elementele de construcţie din oţel, proiectantul întocmeşte caiete de sarcini privind execuţia, exploatarea şi întreţinerea protecţiilor anticorozive.
(22)Elementele de construcţie din oţel supuse acţiunii unor medii agresive, se realizează cu forme de secţiuni care împiedică stagnarea apei şi a prafului şi care să aibă un raport cât mai redus între perimetrul şi aria secţiunii (cum sunt, de exemplu, secţiunile tubulare, secţiunile în formă de chesoane, cutiile închise sau cu pereţi înclinaţi). Elementele aparente ale construcţiei vor fi accesibile pentru verificare, curăţire şi vopsire.
(23)Elementele de construcţie din oţel cu secţiune închisă şi interior neaccesibil, se închid etanş. Pentru elementele de construcţie din oţel cu secţiuni compuse, la care există pericol mare de coroziune, se recomandă închiderea interspaţiului dintre profile, cu condiţia ca elementele intercalate să nu introducă eforturi suplimentare în elementele de construcţie, dacă distanţa dintre feţele acestora este de h/10 dar nu mai mic de 10 mm (unde h este înălţimea profilului).
(24)Acoperirea suprafeţelor elementelor de construcţii de oţel cu protecţia deteriorată în timpul exploatării construcţiei se va efectua pe baza unor dispoziţii de şantier date de proiectant. Dacă este necesar, în funcţie de cele constatate, proiectul poate conţine şi măsuri de consolidare.
(25)Pereţii de compartimentare şi închidere, balustradele sau alte elemente care asigură protecţia la cădere accidentală se verifică la impactul cu autoturismelor susceptibile de a fi parcate.
(26)Traseele conductelor de alimentare cu apă rece şi apă caldă, de canalizare, de încălzire, de ventilare şi de alimentare cu energie electrică se stabilesc astfel încât să se reducă la strictul necesar numărul şi dimensiunile golurilor de traversare a acestor conducte prin elementele de structură ale clădirii. Prevederea de goluri în elementele nestructurale se va face numai în poziţiile şi cu dimensiunile prevăzute în proiect.
(27)La alegerea traseelor conductelor de alimentare cu apă rece şi apă caldă, de canalizare, de încălzire, de ventilare şi de alimentare cu energie electrică, se are în vedere evitarea deteriorării acestora prin impact cu autovehicule.
(28)Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare ce servesc parcajele etajate vor fi amplasate, de preferinţă, grupat, în clădire independentă. Atunci când se amplasează în interiorul clădirii, posturile de transformare se vor echipa cu transformatoare şi întreruptoare uscate, iar la centralele termice şi staţiile de pompare se iau măsurile prevăzute în reglementările specifice.
(29)Golurile scărilor, ale rampelor de acces precum şi cele pentru conducte vor fi prevăzute cu reborduri din beton armat cu înălţimea minim 100 mm, protejate prin ridicarea stratului de protecţie anticorozivă. Se vor prevedea reborduri similare în jurul stâlpilor şi în jurul fundaţiilor utilajelor fundate direct pe teren (placă).
(30)Prin detaliile utilizate se evită stagnarea apei provenită din condens în zonele de contact dintre elementele de construcţie, inclusiv instalaţii.
(31)În cazul în care se folosesc elemente cu goluri închise (cum este, de exemplu, fâşia cu goluri) în care se pot acumula vapori de apă, se iau măsuri de etanşare a golurilor pentru a împiedica corodarea armăturii sau carbonatarea betonului din interiorul elementului.
SECŢIUNEA 2:4.1.2. Parcări la sol
(1)La proiectarea structurilor rutiere ale parcărilor la sol şi ale căilor de acces la sol pentru acestea se vor respecta cerinţele de rezistenţă mecanică şi stabilitate pentru construcţiile rutiere.
(2)Parcările la sol se încadrează în clasa tehnică V.
SUBCAPITOLUL 2:4.2. Securitatea la incendiu
(1)Condiţiile, performanţele şi nivelurile de performanţă minimale ale clădirilor pentru parcaje, astfel încât acestea să îndeplinească cerinţa fundamentală "securitate la incendiu" în conformitate cu Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc în acord cu prevederile normativelor P 118/1 şi NP 127.
(2)Proiectarea şi executarea instalaţiilor de stingere cu apă a incendiilor în parcaje se realizează în conformitate cu prevederile normativelor P 118/2 şi NP127.
(3)Pentru proiectarea, executarea, punerea în funcţiune şi exploatarea instalaţiilor de detectare, semnalizare şi alarmare a incendiilor din construcţii, în scopul îndeplinirii cerinţei esenţiale a construcţiilor şi de satisfacere a exigenţelor de siguranţă a utilizatorilor se aplică prevederile normativelor P 118/3 şi NP 127.
SUBCAPITOLUL 3:4.3. Igienă, sănătate şi mediu înconjurător
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri sau la sol. Fac excepţie prevederile de la 4.3.1 care se referă numai la parcările amenajate în clădiri.
SECŢIUNEA 1:4.3.1. Ambianţa higrotermică
SUBSECŢIUNEA 1:
(1)Crearea unui mediu higrotermic optim, implică asigurarea unei ambianţe termice globale şi locale pe tot parcursul anului.
(2)Instalaţiile de încălzire din spaţiile de parcare închise, se realizează conform prevederilor normativului I 13.
(3)Pentru asigurarea mediului higrotermic trebuie corelată cu asigurarea calităţii aerului şi optimizarea consumurilor energetice.
(4)Temperatura interioară se limitează inferior la valoarea Thetamin şi superior la valoarea Thetamax, conform prevederilor din Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Valori recomandate pentru temperatura ambianţei
Thetamin [°C] (iarna) | Thetamax [°C] (vara) | |
Niveluri închise de parcare | 5 | 33* |
Încăperi de exploatare cu ocupare umană | 15 | 28 |
Grupuri sanitare | 18 | - |
Scări interioare sau exterioare închise | 5 | - |
_______
*Temperatura interioară se poate limita la 33°C prin dimensionarea instalaţiei de ventilare mecanică conform reglementării tehnice I5.
(5)Viteza curenţilor de aer în încăperi de exploatare respectă prevederile din normativul I5.
(6)Se recomandă controlul umidităţii relative a aerului, la parcaje închise şi încăperi de exploatare pentru încadrare între limitele de 35%...60%
(7)Debitele minime de aer proaspăt pentru asigurarea calităţii aerului interior se stabilesc conform prevederilor privind asigurarea calităţii aerului date la 4.3.1.2.
(8)La parcaje închise se evită apariţia condensului pe suprafaţa şi în interiorul elementelor de închidere:
a)temperatura suprafeţelor interioare:
- pardoseli: min. 5°C (iarna), max. 27°C (vara);
- pereţi: min. 5°C (iarna), max. 40°C (vara);
b)umiditatea maximă a materialelor de alcătuire a închiderilor se stabileşte conform prevederilor normativului C 107.
SUBSECŢIUNEA 2:4.3.1.2. Calitatea aerului interior
(1)Instalaţiile de ventilare din spaţiile de parcare închise, se proiectează şi realizează potrivit normativului I5.
(2)Calitatea aerului interior asigură diluţia degajărilor de substanţe poluante, nocive, provenite din exteriorul sau interiorul clădirii.
(3)Pentru asigurarea calităţii aerului interior se respectă valorile de concentraţie admisă în zona ocupată. Pentru regim staţionar, debitul de aer proaspăt q [m3/s] se calculează cu relaţia:
q = G / (Ci - Ce) (4.1)
unde:
G debitul de poluant (mg/s), se consideră în principal monoxidul de carbon. Pentru parcaje destinate unor flote de autovehicule cu preponderenţă cu motoare Diesel, se pot lua în calcul şi degajările de acroleină şi PM2.5.
G = Nmaxim autovehicule * Chi * gautovehicul (4.2)
Chi procentul de motoare termice pornite simultan în parcaj (Tabelul 4.2)
gautovehicul degajarea medie de monoxid de carbon pentru un autovehicul
Ci concentraţia admisă în aerul interior [mg/m3],
Ce concentraţia în aerul exterior [mg/m3],
(4)Calculul debitului de poluant se face în funcţie de tipul de parcaj, pe baza următoarelor prevederi:
a)numărul de motoare termice pornite simultan:
Tabelul 4.2 Procentul de motoare termice pornite simultan
Procentul de motoare termice ce funcţionează simultan raportat la capacitatea totală a parcajului | |
Parcaje care deservesc obiective cu flux continuu, uniform distribuit - centre comerciale mici, clădiri de birouri, clădiri rezidenţiale. | 3...5% |
Parcaje care deservesc obiective cu flux discontinuu: stadioane, aeroporturi | 15...20% |
Parcaje care deservesc centre comerciale mari | 40% |
b)degajarea medie de monoxid de carbon pentru un autovehicul de gautovehicul cuprinsă între 90 mg/s şi 150 mg/s;
c)concentraţia de monoxid de carbon din aerul exterior, Ce, de aproximativ 9 ppm (10 mg/m3);
d)în fiecare din compartimentele parcajului, se asigură ventilarea astfel încât valorile limită ale concentraţiei de monoxid de carbon în aerul interior, Ci, să nu depăşească:
- valoarea medie calculată pentru orice interval de 8 h consecutive mai mică sau egală cu 30 ppm (54 mg/m3);
- valoarea medie calculată pentru orice interval de 15 minute consecutive mai mică sau egală cu 90 ppm (103 mg/m3);
- valoarea maximă instantanee nu va depăşi 200 ppm (292 mg/m3).
(5)Ventilarea poate fi natural-organizată sau mecanică. Atunci când parcajul are mai multe niveluri, ventilarea va fi obligatoriu mecanică, la:
- nivelurile situate sub nivelul terenului, cu excepţia situaţiilor particulare când există mai mult de 40% deschideri în aer liber;
- nivelurile superioare, atunci când cerinţele mai sus fixate nu pot fi respectate numai prin ventilare naturală organizată.
Notă: Pentru parcajele de clasa P1 amplasate în demisol sau la sol, la parterul unui imobil cu o altă destinaţie, la care a fost prevăzută ventilare naturală organizată, atunci când există îndoieli referitoare la eficacitatea limitată a ventilării naturale, se vor rezerva amplasamentele necesare instalaţiei de ventilare mecanică precum şi a instalaţiei de alimentare a acesteia, la construirea parcajului.
(6)Acţionarea instalaţiei de ventilare mecanică a parcajului se asigură automat şi manual, fiind determinată de atingerea concentraţiei de nocivităţi (în principal oxid de carbon) din atmosfera parcajului.
(7)Sunt prevăzute acţionări manuale prioritare pentru pornirea şi oprirea instalaţiei de ventilare. Locurile de amplasare a acţionărilor se stabilesc în funcţie de suprafaţa, geometria parcajului şi amplasarea încăperilor de exploatare, de regulă, lângă intrare şi în spaţii uşor accesibile.
(8)Concentraţia oxidului de carbon şi eventual a altor nocivităţi se măsoară ori de câte ori există îndoieli asupra calităţii aerului.
(9)La parcajele cu capacitatea mai mare de 100 de autovehicule, măsurarea concentraţiei de oxid de carbon se efectuează în mod permanent, în puncte fixe de măsură, cu instalaţie automată de măsurare. Aceasta instalaţie va realiza în cazul atingerii concentraţiei maximum admise:
- punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare mecanică;
- acţionarea semnalizării de urgenţă.
(10)Se poate prevede o instalaţie automată pentru măsurarea concentraţiei de oxid de carbon şi la parcajele mai mici, în funcţie de geometria parcajului, gradul de rulaj, numărul important de niveluri sau opţiunea investitorului.
(11)Calitatea finisajelor interioare asigură:
a)evitarea emisiei de gaze toxice în încăperile de exploatare;
b)evitarea formării condensului la suprafaţa elementelor de construcţie.
(12)Ventilarea aerului respectă următoarele cerinţe minimale:
a)la parcările prevăzute cu un sistem de ventilare mecanică, numărul de schimburi de aer minim este de 3h-1
b)debitul minim de aer proaspăt în zonele de parcare este de 10 m3/h/m2;
c)debitul minim de aer proaspăt în încăperile adiacente de exploatare este:
- în încăperi de exploatare cu ocupare umană - 15...30 m3/h/pers;
- în încăperi de exploatare fără ocupare umană 1 m3/h/m2;
- în grupuri sanitare 24...36 m3/h (aspiraţie).
(13)Instalaţia de ventilare a parcajului este independentă faţă de restul funcţiunilor din construcţie.
(14)Aerul provenit de ventilarea parcajului se evacuează în exterior, într-o zonă bine ventilată, cât mai îndepărtată de deschiderile (uşi, ferestre, prize de aer) ale clădirilor de locuit sau de producţie învecinate. Dacă evacuarea se face deasupra clădirii, nivelul gurii de refulare depăşeşte planul acoperişul, conform reglementărilor tehnice specifice.
(15)Preluarea de aer din interiorul parcajului pentru ventilarea încăperilor exploatare sau a spaţiilor anexelor tehnice nu este permisă (recircularea aerului). Prizele de aer pentru acestea vor fi în exteriorul parcajului.
SUBSECŢIUNEA 3:4.3.1.3. Lumina naturală şi iluminatul artificial
(1)Cerinţa referitoare la iluminatul interior implică asigurarea cantităţii şi calităţii luminii (naturale şi artificiale), astfel încât utilizatorii să poată desfăşura activităţile în mod corespunzător, atât în timpul zilei cât şi în timpul nopţii, în condiţii de igienă şi sănătate.
(2)La parcajele subterane sau la cele cu faţade închise, iluminarea zonei de acces asigură trecerea graduală de la lumina de zi la iluminatul artificial.
SUBSECŢIUNEA 4:4.3.1.4. Asigurarea calităţii apei (potabilitatea)
(1)Apa provenită din reţeaua de distribuţie sau din surse proprii pentru consum uman sau folosită la grupurile sanitare trebuie să satisfacă Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Alimentarea cu apă se poate asigura prin:
- branşament la reţeaua exterioară de alimentare cu apă a localităţii;
- surse proprii, pentru amplasamente izolate sau zone fără reţele de distribuţie a apei, sau în cazul unor reţele existente insuficiente cantitativ sau calitativ.
(3)Realizarea reţelelor de alimentare cu apă rece şi caldă de consum pentru clădirile aferente parcajului sau pentru incintă aferentă se face în conformitate cu prevederile normativului I9.
(4)Coordonarea reţelelor exterioare de alimentare cu apă cu celelalte reţele de incintă se realizează conform standardului SR 8591.
(5)Poziţionarea conductelor în pământ respectă prevederile normativului NP 125 şi STAS 6054.
(6)Instalaţiile de ridicare a presiunii apei se proiectează şi se realizează în conformitate cu prevederile normativului I9.
(7)Alimentarea cu apă caldă a parcajelor, în scopul asigurării întreţinerii, se poate asigura astfel:
a)centralizat, de la centralele sau punctele termice zonale;
b)local, din centrale sau puncte termice proprii, înglobate în clădire sau independente.
SECŢIUNEA 2:4.3.2. Evacuarea apelor uzate
(1)Apele uzate evacuate din parcaje, vor respecta prevederile normativului NTPA-001 atunci când sunt evacuate către receptori naturali sau a normativului NTPA-002 atunci când sunt evacuate către o reţea publică de canalizare.
(2)Apele uzate încărcate cu hidrocarburi vor fi pre-epurate în separatoare de hidrocarburi înainte de a fi evacuate din incintă.
(3)Instalaţiile de canalizare ale parcajelor vor asigura preluarea apelor provenite din scurgeri de pe autoturisme din întreţinerea pardoselilor şi recomandabil din eventuala folosire a instalaţiilor de stingere.
(4)Instalaţia de canalizare se va proiecta şi executa, de regulă, cu coloane deschise şi gardă hidraulică la partea de jos a coloanei. Instalaţiile de canalizare ape uzate menajere şi meteorice se proiectează şi se dimensionează în conformitate cu prevederile normativului I9.
(5)Este necesară coordonarea reţelelor exterioare de canalizare cu celelalte reţele de incinta conform SR 8591.
(6)Reţelele exterioare de canalizare trebuie să respecte prevederile normativelor I9 şi NP 133 inclusiv pentru staţiile de pompare ape uzate, bazinele de retenţie sau alte obiecte ale sistemelor de canalizare.
SECŢIUNEA 3:4.3.3. Evacuarea deşeurilor
(1)Construcţiile pentru parcări se realizează astfel încât să permită colectarea selectivă a deşeurilor.
(2)Deşeurile se depozitează temporar în pubele pe categorii (fracţii):
a)plastic şi metal;
b)hârtie şi carton;
c)sticlă;
d)deşeuri compostabile (biodegradabile);
e)deşeuri nerecuperabile (nereciclabile).
(3)Pubelele sunt diferenţiate pe categorii de deşeuri şi inscripţionate corespunzător. Se utilizează cel puţin o pubelă pentru fiecare categorie de deşeuri (fracţie).
(4)Pubelele se amplasează pe platforme de depozitare dedicate, impermeabile şi cu rezistenţă mecanică adecvată.
(5)Platformele se dimensionează în funcţie de numărul de pubele necesar, stabilit prin proiect în funcţie de capacitatea parcării şi ritmul de evacuare asigurat de către operatorul economic autorizat de salubritate.
(6)Platforma de depozitare a deşeurilor se dotează cu sistem de alimentare cu apă şi sistem de colectare a apelor uzate rezultate din spălare. Apele uzate se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.
(7)Apa pluvială colectată de pe platforma de depozitare a deşeurilor se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.
(8)Pentru spălarea şi dezinfectarea pubelelor se prevede în cadrul platformei de depozitare o suprafaţă de minim 2 m2, care nu este ocupată în mod curent cu pubele.
(9)Se recomandă protejarea platformelor de depozitare contra precipitaţiilor atmosferice, a soarelui şi vântului.
(10)În zonele de parcare se dispun recipiente de volum redus de colectare selectivă a deşeurilor, colorate astfel: albastru pentru deşeuri de hârtie şi carton, galben pentru deşeuri de metal şi plastic, verde pentru sticlă şi alb sau gri pentru alte categorii (fracţii).
SUBCAPITOLUL 4:4.4. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare
(1)La proiectarea parcajelor pentru cerinţa fundamentală 1.1. "Siguranţă şi accesibilitate în exploatare" se utilizează reglementările tehnice specifice împreună cu prevederile suplimentare date în acest capitol.
SECŢIUNEA 1:4.4.1. Circulaţia pietonală
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.1.1. Circulaţie pietonală interioară
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri.
(2)În zona intrărilor sau ieşirilor din parcare, în zona de accesare a nodurilor de circulaţie verticală pietonală şi în zonele de debarcare sau îmbarcare a pietonilor se prevăd zone de siguranţă conform prevederilor din Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3 Zone de siguranţă pietonală şi zone de debarcare sau îmbarcare
Zonă de siguranţă pietonală în proximitatea intrărilor/ieşirilor pietonale şi a nodurilor de circulaţie pietonală | Locuri parcare deservite | Lungime în lungul căii de circulaţie rutieră | Lăţime | Suprafaţă |
1..12 | 3,0 m | 1,5 m | 6 mp | |
13..24 | 3,0 m | 1,5 m | 6 mp | |
24..100 | 4,0 m | 1,5 m | 0,4 mp/loc | |
Zonă de debarcare îmbarcare | Locuri debarcare îmbarcare simultană | Lungime în lungul căii de circulaţie rutieră | Lăţime | Suprafaţă |
1..3 | 6,0 m/loc | 2,0 m | 12 mp/loc | |
4..10 | 6,0 m/loc | 2,5 m | 15 mp/loc |
(3)Se amenajează o cale de circulaţie pietonală separată faţă de calea de circulaţie auto atunci când calea sau nodul de circulaţie la nivel al parcării deserveşte un număr de locuri de parcare mai mare sau egal cu valorile prevăzute în Tabelul 4.4.
Tabelul 4.4 Condiţii pentru realizarea căilor de acces pietonale dedicate
Numărul minim de locuri de parcare de la care se prevede circulaţie pietonală dedicată | Autoturisme | Autocare | Mini-bus | Camioane marfă | Motociclete | Biciclete |
24 | 1 | 2 | 24 | 24 | 24 | |
Pentru zone de parcare mixtă: 24 vehicule, care nu includ autocare sau mini-bus-uri 1 mini-bus şi 12 vehicule 2 mini-bus-uri şi vehicule 1 autocar şi vehicule | ||||||
Distanţa maximă de la locul de parcare până la calea de circulaţie pietonală sau zona sigură pietonală | 16 m | 1 m | 1 m | 16 m | 6 m | 6 m |
Este admisă traversarea unei căi de circulaţie rutieră pentru a ajunge la calea de circulaţie pietonală sau zona sigură pietonală | da | nu | nu | da | nu | nu |
(4)Stratul de uzură al pardoselilor este astfel realizat încât să prevină alunecarea (atât uscat cât şi umed), iar spaţiile destinate circulaţiei interioare trebuie sunt prevăzute cu materiale antiderapante, asigurând un coeficient de frecare egal cu minim 0,5.
(5)Denivelarea maxim admisă în dreptul uşilor sau a deschiderilor din pereţi este de 2,5 cm. Se recomandă să fie preluată prin pante.
(6)Înălţimea liberă de trecere în dreptul golurilor este de minim 2,00 m.
(7)Suprafaţa pereţilor nu prezintă proeminenţe ascuţite, muchii tăioase sau alte surse de rănire.
(8)Uşile, ferestrele şi pereţii vitraţi (fără parapet sau cu parapet sub înălţimea de siguranţa) vor fi astfel rezolvaţi şi marcaţi, încât să nu provoace accidente prin rănire, cădere etc., asigurându-se balustrade de protecţie şi marcaje de atenţionare vizibile plasate la 0,70 - 1,50 m de la pardoseală (uşile batante se vor atenţiona cu marcaje vizibile).
(9)Lăţimea liberă a circulaţiilor pietonale în interiorul parcajelor va fi de minim:
a)0,80 m în cazul căilor de circulaţie pietonală protejate prin măsuri constructive împotriva micşorării gabaritului prin parcarea autovehiculelor în proximitatea acestora;
b)1,0 m în celelalte cazuri.
(10)Lăţimea liberă şi configuraţia circulaţiilor pietonale pentru persoane cu handicap se stabileşte conform normativului NP 051 pentru trotuare şi trasee pietonale.
(11)Lăţimea liberă a uşilor încăperilor va fi de min. 0,80 m pentru accesul în camerele de exploatare şi de min. 0,90 m pentru accesul în căile de circulaţie.
(12)Amplasarea şi sensul de deschidere al uşilor trebuie rezolvat astfel încât să nu se lovească între ele sau prin deschidere să lovească persoane ce îşi desfăşoară activitatea.
(13)Parcajele deschise perimetral vor avea parapeţi de protecţie de înălţime cel puţin de 1 m. Înălţimea poate fi redusă la 0,80 m dacă lăţimea elementului de protecţie (la partea de sus) este mai mare de 0,50 m.
(14)La denivelări mai mari de 0,30 m se montează balustrade (parapete) de protecţie cu înălţimea de minim 0,80 m. - pentru denivelări până la 4,00 m sau minim 0,90 m - pentru denivelări între 4,00 m şi 15,00 m.
(15)Parapetele ferestrelor, balcoanelor, logiilor, galeriilor deschise spre exterior au înălţimea de minim 0,80 m - pentru denivelări până la 4,00 m şi min. 0,90 m - pentru denivelări între 4,00 - 15,00 m şi minim 3,00 m - pentru denivelări între 15,00 - 40,00 m, conform prevederilor.
SUBSECŢIUNEA 2:4.4.1.2. Circulaţia pietonală exterioară
(1)Se aplică reglementările tehnice specifice construcţiilor rutiere.
SUBSECŢIUNEA 3:4.4.1.3. Împrejmuiri
(1)În cazul în care se prevăd împrejmuiri (garduri), acestea se realizează fără elemente orizontale între h = 0,30 m şi 1,00 m. Înălţimea gardului este de minim 1,50 m.
(2)În zonele pietonale se limitează accesul auto conform prevederilor din Tabelul 4.5.
Tabelul 4.5 Limitarea accesului auto prin elemente de separaţie şi siguranţă
Poziţionare | Soluţii constructive permise pentru restricţionarea traficului auto | |||||
Stâlpişori rezistenţi la impact | Borduri supraînălţate | Borduri obişnuite | Parapete peste 60 cm | Elemente prefabricate | Stâlpi retractabili | |
Înspre zone de siguranţă în proximitatea intrărilor/ieşirilor din parcări | da, la pas de maxim 1,20 m | da | nu | da | da | da |
Înspre căile de circulaţie pietonală | da | nu | ||||
În zonele de îmbarcare debarcare | nu | nu | nu | |||
SUBSECŢIUNEA 4:4.4.1.4. Accesul pietonal în clădiri
(1)Prevederile acestui paragraf se aplică în cazul parcărilor amenajate în clădiri care au funcţiunea principală de parcare.
(2)Accesul pietonal în parcare trebuie retras faţă de circulaţia stradală şi de accesul carosabil al parcajului, asigurându-se o platformă de acces pietonal având suprafaţa liberă de minim 1,50 m x 1,50 m.
(3)Accesul pe platformă se asigură prin intermediul unei rampe cu panta mai mică decât 8 %, pentru denivelări mai mari de 200 mm, sau 15%, pentru denivelări mai mici 20 cm.
(4)Lungimea rampei până la zona de odihnă va fi de maxim 10,00 m, pentru rampe cu panta de 5%, sau maxim 6,00 m, pentru rampe cu panta între 5% şi 8%.
(5)Lăţimea rampei scării de acces este de minim 1,20 m şi panta rampei de scară este de maxim 30°.
(6)Rampele, scările şi platformele de acces cu înălţimea mai mare de 0,30 m au prevăzute balustrade de protecţie cu înălţimea minimă de 0,80 m.
(7)Rampele şi platformele se prevăd cu bordură cu înălţimea de 50 mm în cazul în care nu există balustrada de protecţie.
(8)Stratul de uzură al treptelor, rampelor, platformelor de acces vor fi astfel realizate încât să nu permită alunecarea, inclusiv în condiţii de umezeală.
(9)Deschiderea uşilor se va face, de regulă, în sensul evacuării. Grătarul pentru curăţat încălţămintea va avea ochiuri de maxim 1,5 cm.
(10)Deasupra platformei de acces carosabil sau pietonal în clădire, se recomandă prevederea unei copertine de protecţie.
SUBSECŢIUNEA 5:4.4.1.5. Iluminatul artificial
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri.
(2)Soluţiile luminotehnice pentru zonele de parcare şi cele care deservesc parcarea (cum sunt, de exemplu, căile de circulaţie pietonale, coridoare, scări, platforme staţionare) se realizează astfel încât să respecte condiţiile de calitate şi să fie adaptate zonei, sarcinii sau activităţii efectuate în conformitate cu SR EN 12464-1.
(3)Stabilirea tipurilor de iluminat de siguranţă necesare, în funcţie de destinaţia încăperilor, se realizează în conformitate cu prevederile normativului I7.
(4)Iluminatul de siguranţă se realizează în acord cu prevederile din SR EN 1838.
(5)Pentru iluminatul de siguranţă se asigură continuitatea în funcţionare prin prevederea unei surse de rezervă, conform prevederilor normativului I7.
SECŢIUNEA 2:4.4.2. Siguranţa circulaţiei autoturismelor
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri.
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.2.1. Circulaţia autoturismelor
(1)Rampele şi căile de circulaţie pentru autoturisme sunt libere de orice obstacol pe toată lăţimea lor şi pe înălţimea minimă de 2,13 m.
(2)Numărul de accese în parcaj pentru autoturisme este stabilit în funcţie de tipul, categoria şi mărimea parcajului, având în vedere şi frecvenţa de rulaj pe locul de parcare în orele de vârf, sistemul de plată a staţionării adoptat, cerinţa investitorului etc. neadmiţându-se mai puţin de:
a)un acces cu un fir de circulaţie pe sens sau două platforme-elevatoare pentru parcajele de tip P1 - pentru accesele la parcaje cu maxim 20 autoturisme, se poate prevede o platformă elevatoare;
b)două accese cu un fir de circulaţie pe sens sau un acces cu două fire de circulaţie la parcaje de tip P2, precum şi indiferent de tip la parcajele accesibile numai personalului special angajat pentru efectuarea parcării (în care publicul nu are acces);
c)două accese din care cel puţin un fir de circulaţie pe sensul de intrare şi două fire-de circulaţie pe sensul de ieşire (în cazul plăţii la ieşire) sau două fire de circulaţie în sensul de intrare şi un fir de circulaţie pe sensul de ieşire (în cazul plăţii la intrare) la parcajele publice de tip P3 şi P4.
(3)Parcajele publice cu mai mult de 8 niveluri, se recomandă să fie echipate şi cu ascensoare (platforme) pentru autovehicule pe lângă sistemul de rampe de acces.
(4)Pe distanţă de cel puţin 6 m de la marginea căilor de circulaţie exterioare carosabile, panta rampelor de acces şi circulaţie, nu este mai mare de 5%.
(5)Indicatoarele de semnalizare şi marcare a traseului şi modului de deplasare al autoturismelor în parcaj, sunt conformate potrivit prevederilor legislaţiei rutiere în vigoare.
(6)Razele de giraţie şi declivităţile în profil longitudinal a căii de circulaţie sunt conformate astfel încât să permită o circulaţie uşoară pentru toate autoturismelor admise în parcaj.
(7)Declivitatea în profil longitudinal a căii de circulaţie aflată la exterior este de maxim 18%. La conformarea acesteia se ţine cont şi de condiţiile climatice locale.
(8)În cazul căilor de circulaţie expuse înzăpezirii sau scurgerilor de apă, cu declivitate în profil longitudinal mai mare de 8%, se realizează un strat de uzură a căii de rulare cu rugozitate mare şi se iau măsuri de protecţie pentru evitarea acumulării zăpezii sau producerii poleiului.
(9)La parcajele publice amplasate suprateran, cu faţade deschise în vederea ventilării naturale, precum şi la parcajele subterane ale căror rampe de acces sunt descoperite şi supuse umezirii, se recomandă adoptarea unei soluţii de încălzire automată a acestora, cu funcţionare exclusivă în perioadele în care poate apare riscul de polei.
(10)Circulaţia în parcaje se organizează, după caz, pe circuite de intrare şi de ieşire, cu număr minim de puncte de conflict între acestea. Caracteristicile principale ale rampelor şi căilor de acces în parcaje sunt date în capitolul 5.
(11)Căile de acces şi locurile de parcare respectă dimensiunile minime prevăzute în capitolul 5.
SUBSECŢIUNEA 2:4.4.2.2. Iluminatul artificial
(1)Soluţiile luminotehnice pentru zonele de parcare şi cele care deservesc parcarea (cum sunt, de exemplu, căile de circulaţie pietonale, coridoare, scări, platforme staţionare) se realizează astfel încât să respecte condiţiile de calitate şi să fie adaptate zonei, sarcinii sau activităţii efectuate în conformitate cu SR EN 12464-1.
(2)Stabilirea tipurilor de iluminat de siguranţă necesare, în funcţie de destinaţia încăperilor se realizează în conformitate cu prevederile normativului I7.
(3)Iluminatul de siguranţă se realizează în acord cu prevederile din SR EN 1838.
(4)Se va asigura trecerea graduală de la lumina naturală la iluminatul din parcaj.
SUBSECŢIUNEA 3:4.4.2.3. Deplasarea autoturismelor cu ascensorul (platforma)
(1)Platformele pentru autoturisme cu sau fără cabină, vor avea dimensiunea de min. 5,00 x 2,50 m, parapet de protecţie sau balustradă h = 0,90 m, lăţime liberă gol uşă - min. 2,10 m.
(2)Diferenţa de nivel admisibilă între pardoseala cabinei (platformei) şi palier va fi de max. 2,5 cm.
(3)Energia cinetică a uşii este de maxim 10 J.
SECŢIUNEA 3:4.4.3. Alimentarea cu energie electrică
(1)Construcţiile pentru parcaje se alimentează cu energie electrică conform reglementărilor tehnice specifice.
(2)Tensiunea nominală de joasă tensiune asigurată de reţeaua de distribuţie publică este monofazată (230 V) şi trifazată (400/230 V) în sistem TN-C.
(3)Limitele de variaţie admise tensiunii de alimentare sunt conform normativului I7.
(4)Frecvenţa nominală în reţeaua de distribuţie publică din România este de 50 Hz.
(5)Limitele admise de variaţie ale frecvenţei sunt conform normativului I7.
SECŢIUNEA 4:4.4.4. Instalaţii de securitate
(1)Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie electrică se realizează conform normativului I7.
(2)Pentru parcajele tip P3, se prevede obligatoriu grup electrogen pentru alimentare electrică de rezervă cu intrare în funcţiune automată, respectând indicaţiile din normativul I7.
(3)Alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu (iluminat de siguranţă/securitate, pompe electrice de incendiu, ascensoare pentru pompieri, sisteme de evacuare (lifturi), sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, sisteme de alarmă, cum ar fi alarme în caz de incendiu, de fum, CO, pentru efracţie etc.) se va realiza conform precizărilor din normativul I7.
(4)Alimentarea electrică de rezervă se asigură şi la parcajele tip P1 şi P2, în funcţie de considerentele specifice de ordin geometric, număr de niveluri ori existenţa unei instalaţii de ascensor (platforme) pentru autovehicule sau la cerinţa investitorului. Platformele pentru autovehicule vor avea obligatoriu şi un sistem mecanic (manual) de manevrare.
(5)Circuitele prevăzute pentru serviciile de securitate trebuie să respecte prevederile normativului I7.
SUBCAPITOLUL 5:4.5. Siguranţa la intruziuni şi efracţie
(1)Parcările se dotează cu mijloace de protecţie în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectând normele metodologice de aplicare menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
SUBCAPITOLUL 6:4.6. Protecţia împotriva zgomotului
(1)Cerinţa privind protecţia împotriva zgomotului presupune conformarea elementelor delimitatoare ale spaţiilor, astfel încât zgomotul perceput de către ocupanţi sau vecinătăţi să se păstreze la un nivel corespunzător condiţiilor în care sănătatea acestora să nu fie periclitată, asigurându-se totodată un confort minim acceptabil.
(2)Protecţia împotriva zgomotului aerian a spaţiilor şi vecinătăţilor se realizează prin:
a)alegerea de echipamentele şi instalaţiile cu nivel redus de zgomot, iar dacă aceasta nu va fi suficient se iau măsuri de izolare generală sau locală împotriva zgomotelor aeriene (sau impact), prin folosirea separatorilor, ecranelor, rezonatori, finisaje absorbante sau carcasări de utilaje;
b)se recomandă prevederea de zone verzi alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane întrepătrunse între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare;
c)în interiorul parcajului nu se folosesc aparate de avertizare acustică (sirene, claxoane, megafoane etc.) care pot deranja vecinătăţile, cu excepţia folosirii acestor mijloace în cazuri determinate de prevenirea sau semnalarea unui accident sau incident grav;
d)parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de transport în comun se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu 90 dB(A), corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf. Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschisă sau parţial acoperită în zonele rezidenţiale;
e)în cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închise (garaje, depouri), se recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei situate în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit.
(3)Asigurarea ambianţei acustice în încăperilor de exploatare şi în centralele tehnice (puncte termice, staţii hidrofor) precum şiîn spaţiile destinate parcării se va face în conformitate cu prevederile normativelor I5, I13 şi C 125.
(4)Pentru menţinerea nivelului de zgomot admis în interiorul încăperilor, elementele delimitatoare trebuie astfel alcătuite încât să se asigure un indice de izolare corespunzător, conform normativului C 125.
SUBCAPITOLUL 7:4.7. Economie de energie şi izolare termică;
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la parcările amenajate în clădiri.
(2)La proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale economie de energie şi izolare termică se aplică prevederile metodologiei de calcul Mc 001.
(3)În toate tipurile de parcaje precizate în acest normativ se vor prevedea puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, conform precizărilor şi respectând condiţiile de amplasare din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată, şi a normativului NP 127.