Capitolul 9 - 9. Punerea în funcţiune şi recepţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Normativ din 2023 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I 5 - 2022

M.Of. 108 bis

În vigoare
Versiune de la: 10 Martie 2023
CAPITOLUL 9:9. Punerea în funcţiune şi recepţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare
SUBCAPITOLUL 1:9.1. Elemente generale
(1)Punerea în funcţiune, recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare constituie ansamblul de activităţi prin care instalaţiile realizate se dau în folosinţa beneficiarului. Punerea în funcţiune a unei instalaţii de ventilare şi climatizare este un ansamblu de operaţii tehnice care are drept scop verificarea şi realizarea corespondenţei dintre instalaţia realizată şi proiect, în ceea ce priveşte funcţiunile şi performanţele acesteia.
(2)(1)Punerea în funcţiune se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
a)operaţiuni de pregătire;
b)controlul instalaţiei;
c)pornirea instalaţiei;
d)reglarea instalaţiei;
e)probe.
SUBCAPITOLUL 2:9.2. Operaţiuni de pregătire
(1)În vederea punerii în funcţiune a instalaţiei de ventilare şi climatizare se vor efectua următoarele operaţiuni de pregătire:
a)luarea la cunoştinţă a proiectului şi însuşirea lui de către personalul de punere în funcţiune;
b)inspectarea instalaţiei realizate şi constatarea accesibilităţii punctelor de măsură şi a organelor de reglare;
c)stabilirea programului operaţiunilor de punere în funcţiune a instalaţiei;
d)pregătirea aparatelor de măsură şi control necesare operaţiunilor de verificare a instalaţiei;
e)pregătirea fişelor de constatare pentru evidenţa datelor culese în cadrul operaţiunilor de verificare.
SUBCAPITOLUL 3:9.3. Controlul instalaţiei
(1)Se vor efectua următoarele categorii de operaţiuni de control:
a)controlul de bună execuţie a instalaţiei;
b)verificări ale elementelor componente a instalaţiei.
(2)Controlul de bună execuţie cuprinde:
a)verificarea corespondenţei cu proiectul;
b)verificarea calităţii execuţiei;
c)verificarea conformităţii cu reglementările tehnice;
d)verificarea conformităţii cu normele de protecţie a muncii şi de securitate la incendiu;
e)controlul existenţei tuturor documentelor necesare funcţionării.
(3)Verificarea corespondenţei cu proiectul se referă la:
a)alcătuirea instalaţiei, constatându-se echiparea şi poziţia elementelor în cadrul instalaţiei;
b)geometria instalaţiei, constatându-se dimensiunile conductelor de aer, ale gurilor de aer, ale dispozitivelor de reglare;
c)caracteristicile funcţionale ale echipamentului (debite, presiuni, viteze ale aerului, puteri termice etc.);
d)termoizolarea conductelor şi aparatelor;
e)protecţia anticorosivă a elementelor instalaţiei;
f)existenţa racordurilor la utilităţi (energie electrică, agenţi termici, apă, canalizare);
g)existenţa elementelor de automatizare prevăzute prin proiect.
(4)Verificarea calităţii execuţiei se face pe baza actelor normative referitoare la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor, urmărindu-se îndeplinirea următoarelor cerinţe fundamentale, pe întreaga durată de utilizare:
a)rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b)securitate la incendiu;
c)igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d)siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e)protecţie împotriva zgomotului;
f)economie de energie şi izolare termică;
g)utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
(5)Pentru verificarea conformităţii cu reglementările tehnice se vor utiliza actele normative specifice în vigoare referitoare la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
(6)Verificarea modului de îndeplinire de către instalaţie a prevederilor privind protecţia, siguranţa şi igiena muncii se va face pe baza Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)Verificarea modului de îndeplinire de către instalaţie a prevederilor privind securitatea la incendiu se va face pe baza reglementărilor tehnice specifice în vigoare şi a:
a)normelor generale de apărare împotriva incendiilor aprobate prin Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007;
b)regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc aprobat prin Ordinul comun al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 1822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
c)dispoziţii generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice.
(8)_
a)verificarea elementelor componente ale instalaţiilor de ventilare/climatizare urmăreşte să evidenţieze dacă acestea au fost corect montate şi dacă sunt eficace;
b)se fac verificări la:
- ventilatoare;
- filtre;
- baterii de încălzire/răcire;
- camere de umidificare;
- guri de aer;
- dispozitive de reglare;
- conducte de aer;
- instalaţia de automatizare;
- alte elemente componente ale instalaţiei de ventilare şi climatizare, după caz.
c)procedurile privind controlul calităţii execuţiei lucrărilor, pe tipuri de elemente, sunt date în actele normative specifice referitoare la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor.
SUBCAPITOLUL 4:9.4. Controlul ventilatoarelor
(1)La ventilatoare se verifică:
a)placa de identificare în care sunt înscrise caracteristicile funcţionale ale aparatului (debit, presiune, turaţie);
b)fixarea pe postament şi sistemul de amortizare a vibraţiilor;
c)orizontalitatea sau, după caz, verticalitatea arborilor motorului şi ventilatorului;
d)echilibrarea statică a rotorului;
e)modul de rotire al rotorului (fără frecări, jocuri, zgomote sau trepidaţii anormale);
f)sensul corect de rotaţie al rotorului;
g)gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor după o funcţionare normală a instalaţiei;
h)numărul curelelor trapezoidale de transmisie şi întinderea corectă a acestora;
i)turaţia ventilatorului şi a motorului conform plăcii de identificare;
j)starea accesoriilor ventilatorului: elemente de reglare a debitului, racorduri elastice pe aspiraţie şi refulare, dispozitivul de protecţie al curelelor de acţionare etc.;
k)calitatea racordurilor electrice ale motorului de antrenare;
l)intensitatea curentului electric absorbit şi a tensiunii motorului de antrenare al ventilatorului.
SUBCAPITOLUL 5:9.5. Controlul filtrelor
(1)La filtre se verifică:
a)calitatea şi integritatea materialului filtrant, conform fişei tehnice a produsului;
b)montarea corectă a materialului filtrat în carcasa filtrului;
c)realizarea etanşărilor pe traseul de aer;
d)diferenţa de presiune între secţiunile de trecere ale aerului, din amonte şi aval ale filtrului;
e)gradul de murdărire al materialului filtrant;
f)funcţionalitatea elementelor mecanice, de acţionare, ale filtrului.
SUBCAPITOLUL 6:9.6. Controlul bateriilor de încălzire/răcire
(1)La bateriile de încălzire/răcire se verifică:
a)placa de identificare în care sunt înscrise caracteristicile funcţionale ale aparatului (putere termică, debite, temperaturi);
b)etanşeitatea carcasei;
c)starea lamelelor (să nu fie strâmbe, turtite sau obturate de corpuri străine);
d)sensul de intrare/ieşire la racordurile de agent termic;
e)funcţionalitatea organelor de închidere şi reglare pe circuitele de apă şi de aer;
f)existenţa dispozitivului de protecţie la îngheţ, după caz.
SUBCAPITOLUL 7:9.7. Controlul camerelor de umidificare
(1)La camerele de umidificare se verifică:
a)placa de identificare în care sunt înscrise caracteristicile funcţionale ale aparatului;
b)dimensiunile camerei de umidificare, în conformitate cu proiectul;
c)existenţa elementelor componente şi a accesoriilor;
d)montajul corect al elementelor camerei de umidificare;
e)etanşeitatea hidraulică şi aeraulică;
f)modul de asigurare al controlului distribuţiei apei;
g)protecţia anticorozivă.
SUBCAPITOLUL 8:9.8. Controlul gurilor de aer
(1)La gurile de aer se verifică:
a)corespondenţa cu proiectul privind tipul gurii şi poziţia în instalaţie şi în încăperea ventilată;
b)dimensiunile gurii;
c)existenţa dispozitivelor de reglare /dirijare a debitului de aer şi verificarea funcţionalităţii acestora;
d)lipsa unor obstacole de perturbare a curgerii în conductă şi în încăpere.
SUBCAPITOLUL 9:9.9. Controlul dispozitivelor de reglare
(1)La ramele cu jaluzele şi clapete de reglare se verifică:
a)etanşeitatea montării;
b)lipsa deformaţiilor la organele mobile;
c)mişcarea uşoară şi fără joc a clapetelor, jaluzelelor şi a elementelor de acţionare;
d)funcţionarea conform destinaţiei (de exemplu, jaluzelele cu reglare simultană, paralele sau opuse);
e)accesibilitatea;
f)posibilitatea blocării în poziţiile de reglaj şi existenţa elementelor de indicare a poziţiei organului de reglare.
SUBCAPITOLUL 10:9.10. Controlul conductelor de aer
(1)La conductele de aer se verifică:
a)integralitatea reţelei de conducte;
b)etanşeitatea îmbinărilor între tronsoane;
c)suporturile, elementele de susţinere şi protecţie împotriva transmiterii vibraţiilor;
d)calitatea izolaţiei termice şi a protecţiilor anticorozive;
e)existenţa capacelor de vizitare şi curăţire, precum şi etanşeitatea acestora şi uşurinţa de montare demontare;
f)inexistenţa punctelor critice care cauzează pierderi de sarcină suplimentare sau surse de zgomot (strangulări ale secţiunii de curgere, corpuri străine în curentul de aer, raze de curbură mici la coturi, unghiuri mari la difuzoare confuzoare etc.)
SUBCAPITOLUL 11:9.11. Controlul instalaţiei de automatizare
(1)La instalaţiile de automatizare se verifică:
a)corectitudinea conexiunilor electrice;
b)corectitudinea poziţionării elementelor traductoare şi de execuţie, funcţionalitatea acestora;
c)tablourile electrice, pentru a se constata:
- condiţiile de amplasare şi accesibilitatea;
- dispunerea elementelor componente;
- existenţa sistemelor de protecţie şi a legării la pământ;
- tipurile de cabluri;
- marcajul şi etanşeitatea circuitelor;
- ventilarea pentru răcirea tabloului.
d)interfaţa cu alte sisteme (gestiunea tehnică a clădirii, securitatea la incendiu etc.).
SUBCAPITOLUL 12:9.12. Pornirea instalaţiei
(1)Înaintea de pornirea instalaţiei se iau următoarele măsuri:
a)protejarea sau îndepărtarea din calea aerului a elementelor de automatizare susceptibile a se defecta prin murdărire cu praf;
b)demontarea elementelor filtrante;
c)golirea instalaţiilor de apă pentru evitarea îngheţului la bateriile de încălzire şi la camerele de pulverizare (în sezonul rece).
(2)Pornirea instalaţiei se face în trei etape:
a)prima pornire;
b)pornirea în sarcină normală;
c)funcţionarea de probă.
(3)Prima pornire a ventilatorului se face la sarcină redusă, prin închiderea parţială a dispozitivului de reglare sau prin funcţionarea la turaţie redusă a motorului ventilatorului (la ventilatoarele cu turaţie variabilă). Se verifică:
a)dacă rotorul se învârte în sensul normal;
b)nivelul vibraţiilor şi zgomotelor;
c)încălzirea motorului, lagărelor, palierelor, întinderea corectă a curelelor de transmisie.
(4)_
a)pornirea în sarcină normală se face după efectuarea observaţiilor la pornirea în sarcină redusă şi remedierea eventualelor deficienţe;
b)în timpul pornirii în sarcină normală se fac aceleaşi verificări ca la pornirea în sarcină redusă, precum şi verificări asupra întregii instalaţii observându-se în special etanşeitatea acesteia. Funcţionarea la pornirea în sarcină normală durează atât timp cât este necesar ca întreaga instalaţie să fie examinată.
(5)Funcţionarea de probă se face cu toate elementele instalaţiei asamblate în poziţie definitivă (filtre, elemente de automatizare, organe de reglare etc.). În timpul funcţionării de probă se reiau verificările făcute la pornirea instalaţiei, o atenţie deosebită dându-se funcţionării ventilatorului. Funcţionarea de probă durează minimum 8 ore. După funcţionarea de probă se poate trece la reglarea instalaţiei.
SUBCAPITOLUL 13:9.13. Reglarea instalaţiei
(1)Reglarea aeraulică a instalaţiei este procesul de ajustare cantitativă a curgerii aerului în elementele componente ale instalaţiei în vederea asigurării debitelor prescrise prin proiect.
(2)Înainte de începerea operaţiei de reglare trebuie îndeplinite următoarele cerinţe:
a)clădirea trebuie sa fie finalizată, iar uşile şi ferestrele să fie în poziţia indicată în proiect, evitându-se influenţele perturbatoare ale vântului sau tirajului natural;
b)temperatura interioară în încăperi să fie păstrată cât mai constantă;
c)să se asigure condiţiile prescrise de funcţionare în suprapresiune/depresiune a încăperilor (grile de transfer);
d)reţeaua de conducte să fie terminată şi funcţionarea de probă şi verificările de etanşeitate, încheiate;
e)bateriile de încălzire şi/sau răcire, centrale, să fie montate în instalaţie;
f)dispozitivele de reglare a debitului de aer de la ramificaţii şi de la gurile de aer să fie plasate în poziţia deschis, organele de execuţie pentru reglarea automată să fie deconectate, ventilatorul să fie în funcţiune, având un debit de aer iniţial cu 10...15% mai mare decât debitul stabilit prin proiect.
(3)Ordinea operaţiunilor de reglare aeraulică a instalaţiei este următoarea:
a)măsurarea debitelor de aer la gurile de ventilare din sistem;
b)compararea debitelor de aer măsurate cu cele din proiect şi calcularea "procentului realizat din debitul proiectat":
Pd = Dmăsurat / Dproiect x 100 [%] (9.1)
c)reglarea proporţională a ramurilor şi gurilor de aer, urmărindu-se să se obţină acelaşi "procentaj realizat din debitul proiectat" pe toate ramificaţiile şi gurile de aer; se începe cu ramura care are procentul Pd cel mai mare, prin închiderea treptată a elementelor de reglare ale gurilor de aer, cu atât mai mult cu cât gura respectivă are un procent Pd mai mare şi se continuă cu celelalte ramuri, atacate în ordinea descrescătoare a procentului realizat, Pd;
d)stabilirea debitelor la valoarea de 100% (valoarea proiectată) prin reglarea finală a debitului de aer al ventilatorului.
(4)Reglarea se începe având elementele de reglare din reţea complet deschise şi cu ventilatoarele (de introducere şi de evacuare) în funcţiune la debitul maxim. Reglarea debitelor de aer (proaspăt şi recirculat) se face prin acţionarea ramelor cu jaluzele ale camerei pe baza măsurării temperaturilor aerului proaspăt, recirculat şi amestecat.
(5)La reglarea aeraulică a instalaţiilor de ventilare şi climatizare sunt admise următoarele toleranţe faţă de debitul proiectat:
a)la echilibrarea gurilor de ventilare: 0.....+10%;
b)la echilibrarea ramificaţiilor: 0...+5%;
c)la reglarea debitului ventilatorului: 0....+5%;
(6)Rezultatele operaţiunilor de control şi de reglare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se consemnează în procese verbale de constatare.
SUBCAPITOLUL 14:9.14. Probe ale instalaţiei de ventilare/climatizare
(1)La punerea în funcţiune a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se fac următoarele probe:
a)probe pentru verificarea caracteristicilor funcţionale ale echipamentelor (ventilatoare, baterii de încălzire/răcire, filtre, camere de umidificare, ventilo-convectoare, unităţi terminale);
b)probe pe ansamblul instalaţiei.
(2)_
a)probarea ventilatoarelor se face prin determinarea, pe bază de măsurători, a următoarelor mărimi:
- debitul de aer;
- presiunea totală;
- nivelul de zgomot;
- intensitatea curentului electric la funcţionarea în regim normal a motorului de acţionare al ventilatorului.
b)se verifică dacă punctul de funcţionare debit /presiune, obţinut, se află pe curba ventilatorului, specificată în cartea tehnică a acestuia; se verifică daca nivelul de zgomot corespunde cu cel din cartea tehnică.
(3)_
a)probarea bateriilor de încălzire /răcire se face prin determinarea:
- performanţei termice a bateriei, exprimată prin puterea termică şi implicit, coeficientul global de transfer de căldură al bateriei (se măsoară temperaturile de intrare şi ieşire şi debitele pe circuitele de aer şi de apă);
- pierderilor de sarcină în baterie pe circuitul de aer (se măsoară presiunea statică înainte şi după baterie).
b)se verifică dacă valorile obţinute sunt în concordanţă cu cele specificate în cartea tehnică a bateriei.
(4)Probarea filtrelor de aer constă în deteriorarea eficienţei de reţinere a prafului; aceasta se stabileşte, fie prin măsurarea concentraţiilor de praf la intrarea şi la ieşirea din filtru, fie prin măsurarea pierderii de sarcină în filtrul necolmatat şi utilizarea diagramei de catalog "eficienţă - pierdere de sarcină".
(5)_
a)probarea camerelor de umidificare cu proces adiabatic constă în determinarea eficienţei de umidificare a camerei, definită ca raportul dintre diferenţa între temperaturile aerului la intrarea şi ieşirea din cameră şi diferenţa între temperatura aerului la intrare şi temperatura apei pulverizate;
b)se verifică dacă eficienţa camerei de umidificare obţinută pe baza măsurătorilor, în condiţiile funcţionării instalaţiei la parametrii proiectaţi, corespunde cu cea prevăzută în proiect.
(6)_
a)probarea ventiloconvectoarelor constă în:
- determinarea debitului de aer;
- determinarea puterii termice;
- determinarea nivelului de zgomot.
b)pentru aceasta se determina prin măsurători următorii parametri:
- temperaturile aerului la intrarea şi ieşirea din ventiloconvector;
- viteza medie a aerului refulat;
- debitul şi temperatura pe circuitul de apă caldă, respectiv apă răcită;
- nivelul de zgomot.
(7)Probele pe ansamblul instalaţiei de ventilare şi climatizare, care se fac la punerea în funcţiune, sunt:
a)proba de etanşeitate a reţelei de conducte de aer;
b)proba de eficacitate globală a instalaţiei.
(8)_
a)proba de etanşeitate a reţelei conductelor de aer are drept scop determinarea pierderilor de aer/aporturilor de aer fals ale instalaţiei;
b)proba de etanşeitate se face prin următoarele metode:
- măsurarea debitului de aer la ventilator şi compararea acestuia cu suma debitelor de aer măsurate la gurile de ventilare;
- utilizarea unei instalaţii portabile de probă, compusă din ventilator de încercare şi conductă de măsurare, cu care se pune în suprapresiune reţeaua de conducte a instalaţiei, având gurile de aer astupate şi ventilatorul oprit; presiunea de încercare este cu 25% mai mare decât presiunea de regim.
c)se verifică dacă debitul de aer prin neetanşeităţi, obţinut, se încadrează în valorile normate prevăzute de reglementările tehnice.
(9)Proba de eficacitate globală se efectuează în vederea recepţiei instalaţiei şi are scopul de a stabili dacă instalaţia de ventilare şi climatizare realizează în încăperile deservite condiţiile igienico-sanitare şi de confort prevăzute prin proiect, referitoare la:
a)temperatura, umiditatea şi viteza aerului;
b)puritatea aerului;
c)zgomotul produs de instalaţie.
(10)În cadrul probei de eficacitate globală se fac măsurători în toate încăperile deservite de instalaţie; se compară determinările efectuate cu instalaţia în funcţiune şi cu instalaţia oprită. Rezultatele probelor de verificare a eficacităţii globale a instalaţiei se consideră satisfăcătoare dacă parametrii aerului din încăperi (temperatură, umiditate, viteză, nocivităţi) şi nivelul de zgomot respectă prevederile proiectului tehnic şi normele sanitare şi de protecţie a muncii.
(11)În cazul în care instalaţia de ventilare/climatizare are mai multe regimuri de funcţionare, după anotimp sau după procesul tehnologic, se procedează astfel:
a)se va verifică eficacitatea globală în regim de funcţionare corespunzător anotimpului în care are loc recepţia;
b)se va verifică eficacitatea globală în regimurile corespunzătoare fazelor procesului tehnologic care se desfăşoară în perioada recepţiei;
c)se va aprecia prin calcule şi măsurători parţiale, eficacitatea globală a instalaţiei în alte anotimpuri şi faze tehnologice decât cele din timpul recepţiei; în cazul în care aceste rezultate nu sunt concludente, aprecierea prin calcule a eficacităţii globale a instalaţiei de ventilare, în diverse faze ale procesului tehnologic, se face adoptând scenarii privind emisiile de noxe, degajările de căldură etc.
(12)Durata probei de eficacitate globală este de 12 ore fără întrerupere, pentru instalaţiile de ventilare şi de 24 ore fără întrerupere, pentru instalaţiile de climatizare. Măsurările se fac la intervale de cel mult 30 de minute, pe toată durata probei.
(13)Procedurile de încercare, aparatele de măsură şi metodele de măsurare a parametrilor instalaţiilor de ventilare şi climatizare în cadrul probelor în vederea recepţiei vor fi în conformitate cu prevederile specifice din SR EN 12599.
(14)Rezultatele probelor efectuate asupra echipamentelor şi asupra instalaţiei în ansamblu ei, se consemnează în procesele verbale de constatare.
SUBCAPITOLUL 15:9.15. Recepţia lucrărilor executate
(1)_
a)recepţia este activitatea prin care beneficiarul/investitorul declară că acceptă lucrarea şi că o preia, cu sau fără rezerve, pentru a fi dată în folosinţă. Recepţia se efectuează atât la lucrări noi cât şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (modernizări, extinderi, reparaţii capitale ) şi se realizează în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.
b)recepţia lucrărilor instalaţiilor de ventilare şi climatizare este o parte componentă a recepţiei construcţiei şi se desfăşoară în conformitate cu "Regulamentul privind recepţia construcţiilor" aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 273/1994, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Recepţia la terminarea lucrărilor de instalaţii de ventilare şi climatizare trebuie să constate dacă lucrările au fost terminate şi dacă instalaţiile funcţionează la parametrii proiectaţi. În acest scop comisia de recepţie examinează:
a)instalaţiile realizate, prin cercetare vizuală;
b)programul de control al calităţii execuţiei şi documentele aferente;
c)procesele verbale întocmite cu ocazia probelor instalaţiei, pentru: reglarea instalaţiei, proba de etanşeitate a instalaţie;
d)probe pentru verificarea caracteristicilor funcţionale ale echipamentelor (ventilatoare, baterii de încălzire/răcire, camere de umidificare, filtre etc.);
e)proba de eficacitate globală;
f)referatul cu punctul de vedere al proiectantului privind execuţia lucrărilor;
g)cartea tehnică a construcţiei, referitoare la instalaţiile de ventilare şi climatizare.
(3)La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie, recomandând beneficiarului/investitorului admiterea, cu sau fără obiecţii a recepţiei, amânarea sau respingerea ei, după caz.
(4)Recepţia finală a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se efectuează la expirarea perioadei de garanţie a lucrării (de regulă după 1-3 ani). Comisia de recepţie examinează:
a)procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;
b)instalaţiile realizate, prin cercetare vizuală, pentru a se constata finalizarea lucrărilor cerute de "recepţia la terminarea lucrărilor";
c)documentele tehnice şi procese verbale privind exploatarea instalaţiilor;
d)referatul beneficiarului/investitorului privind comportarea instalaţiilor în exploatare pe perioada de garanţie;
e)cartea tehnică a construcţiei, referitoare la instalaţiile de ventilare şi climatizare.
(5)La terminarea examinării, comisia va consemna observaţiile şi concluziile în procesul-verbal de recepţie finală, recomandând beneficiarului/investitorului admiterea cu sau fără obiecţii a recepţiei finale, amânarea sau respingerea ei, după caz.
(6)Darea în exploatare a instalaţiilor de ventilare şi climatizare se face după ce recepţia la terminarea lucrărilor a fost admisă.
(7)Documentele necesare la darea în exploatare sunt:
a)instrucţiunile (manualul) de exploatare;
b)programul de urmărire în exploatare;
c)jurnalul evenimentelor;
d)contractul de exploatare.