Secţiunea 1 - 4.1.1. Semnificaţia claselor de expunere - Normativ din 2023 pentru producerea betonului şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului - Indicativ NE 012/1-2022
M.Of. 53 bis
În vigoareDenumirea clasei | Descrierea mediului înconjurător | Exemple informative ilustrând alegerea claselor de expunere | ||
1 Niciun risc de coroziune sau atac | ||||
X0 | Beton simplu şi fără piese metalice înglobate. Toate expunerile, cu excepţia cazurilor de îngheţ-dezgheţ, de abraziune şi de atac chimic. Pentru beton armat sau cu piese metalice înglobate: Foarte uscat | Beton la interiorul clădirilor unde conţinutul de umiditate al aerului ambiant este foarte redus. | ||
2 Coroziunea datorată carbonatării | ||||
Când betonul care conţine armături sau piese metalice înglobate, este expus la aer şi umiditate, expunerea este clasificată în modul următor: Notă: Condiţiile de umiditate luate în considerare sunt cele din betonul ce acoperă armăturile sau piesele metalice înglobate, dar în numeroase cazuri, această umiditate poate fi considerată că reflectă umiditatea ambiantă. În acest caz, o clasificare fondată pe diferite medii ambiante poate fi acceptabilă. Situaţia nu poate fi aceeaşi dacă există o barieră între beton şi mediul său înconjurător (acoperirea betonului cu un material de protecţie). | ||||
XC1 | Uscat sau permanent umed | Beton în interiorul clădirilor unde gradul de umiditate a mediului ambiant este redus (inclusiv bucătăriile, băile şi spălătoriile clădirilor de locuit). Beton imersat permanent în apă. | ||
XC2 | Umed, rareori uscat | Suprafeţe de beton în contact cu apa pe termen lung (de exemplu elemente ale rezervoarelor de apă). Un mare număr de fundaţii. | ||
XC3 | Umiditate moderată | Beton în interiorul clădirilor unde umiditatea mediului ambiant este medie sau ridicată (bucătării, băi, spălătorii profesionale altele decât cele ale clădirilor de locuit). Beton la exterior, însă la adăpost de intemperii (elemente la care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise). | ||
XC4 | Alternanţă umiditate - uscare | Suprafeţe supuse contactului cu apa, dar care nu intră în clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperiilor). | ||
3 Coroziunea datorată clorurilor având altă origine decât cea marină | ||||
Când betonul care conţine armături sau piese metalice înglobate, este în contact cu apa având altă origine decât cea marină, conţinând cloruri, inclusiv din sărurile pentru dezgheţare, clasele de expunere sunt după cum urmează: Notă: În ceea ce priveşte condiţiile de umiditate, a se vedea secţiunea 2 din acest tabel. | ||||
XD1 | Umiditate moderată | Suprafeţe de beton expuse la cloruri transportate de curenţi de aer (de exemplu suprafeţele expuse agenţilor de dezgheţare de pe suprafaţa carosabilă, pulverizaţi şi transportaţi de curenţii de aer, la garaje etc.). | ||
XD2 | Umed, rar uscat | Piscine, rezervoare. Beton expus apelor industriale conţinând cloruri. | ||
XD3 | Alternanţă umiditate - uscare | Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropirii apei conţinând cloruri. Şosele, dalele parcajelor de staţionare a vehiculelor. | ||
4 Coroziunea datorată clorurilor din apa de mare | ||||
Când betonul care conţine armături sau piese metalice înglobate, este pus în contact cu cloruri din apa de mare, sau expus acţiunii aerului ce vehiculează săruri marine, clasele de expunere sunt următoarele: | ||||
XS1 | Expunere la aerul ce vehiculează săruri marine, însă nu sunt în contact direct cu apa de mare | Structuri pe, sau în apropierea litoralului (agresivitatea atmosferică marină acţionează asupra construcţiilor din beton, beton armat pe o distanţă de 5 km de ţărm). | ||
XS2 | Imersate în permanenţă | Elemente de structuri marine. | ||
XS3 | Zone de variaţie a nivelului mării, zone supuse stropirii sau ceţei | Elemente de structuri marine. | ||
5 Atac din îngheţ-dezgheţ cu sau fără agenţi de dezgheţare | ||||
Când betonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurilor de îngheţ-dezgheţ, atunci când este umed, clasele de expunere sunt următoarele: | ||||
XF1 | Saturaţie moderată cu apă fără agenţi de dezgheţare | Suprafeţe verticale ale betonului expuse la ploaie şi la îngheţ. | ||
XF2 | Saturaţie moderată cu apă, cu agenţi de dezgheţare | Suprafeţe verticale ale betonului din lucrări rutiere expuse la îngheţ şi curenţilor de aer ce vehiculează agenţi de dezgheţare. | ||
XF3 | Saturaţie puternică cu apă, fără agenţi de dezgheţare | Suprafeţe orizontale ale betonului expuse la ploaie şi la îngheţ. | ||
XF4 | Saturaţie puternică cu apă, cu agenţi de dezgheţare sau apă de mare/ape naturale conţinând cloruri | Şosele şi tabliere de pod expuse la agenţi de dezgheţare. Suprafeţele verticale ale betonului expuse la îngheţ şi supuse direct stropirii cu agenţi de dezgheţare. Zonele structurilor marine expuse la îngheţ şi supuse stropirii cu agenţi de dezgheţare | ||
6 Atac chimic | ||||
Când betonul este expus la atac chimic, care survine din soluri naturale, ape de suprafaţă şi ape subterane, clasificarea se face după cum se indică în Tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geografică, în consecinţă se aplică clasificarea valabilă pe locul de utilizare a betonului. | ||||
XA1 | Mediu înconjurător cu agresivitate chimică slabă, conform Tabelului 2 | |||
XA2 | Mediu înconjurător cu agresivitate chimică moderată, conform Tabelului 2 | |||
XA3 | Mediu înconjurător cu agresivitate chimică intensă, conform Tabelului 2 | |||
7 Solicitarea mecanică a betonului prin uzură | ||||
Dacă betonul de expunere | este supus unor solicitări mecanice care produc uzura acestuia, atunci acest tip poate fi clasificat după cum urmează: | |||
XM1 | Solicitare moderată de uzură | Elemente din incinte supuse la circulaţia vehiculelor echipate cu anvelope. | ||
XM2 | Solicitare intensă de uzură | Elemente din incinte industriale supuse la circulaţia stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciuc. | ||
XM3 | Solicitare foarte intensă de uzură | Elemente din incinte industriale supuse la circulaţia stivuitoarelor echipate cu bandaje de elastomeri/metalice sau maşini cu şenile. | ||
Expunere | Combinaţii de clase de expunere | ||
Descriere | Exemple | BNA(1) | BA(2)/BP(3) |
La interior | Interiorul clădirilor cu destinaţie de locuit sau birouri | X0 | XC1 |
Plăcile planşeelor parcajelor subterane în centre comerciale | XC4, XD3, XM1 | ||
La exterior | |||
Fără îngheţ | Fundaţii sub nivelul de îngheţ | X0 | XC2 |
Cu îngheţ dar fără contact cu ploaia | Garaje deschise acoperite, pasaje etc. | XF1 | XC3 + XF1 |
Îngheţ şi contact cu ploaia | Elemente exterioare expuse la ploaie. | XF1 | XC4 + XF1 |
Îngheţ-dezgheţ cu agenţi de dezgheţare | Elemente ale infrastructurii rutiere orizontale. | XM2 + XF4 | XM2 + XD3 + XF4 + XC4 |
Verticale (în zona de stropire). | XF4 | XF4 + XD3 + XC4 | |
Mediu marin | |||
Fără contact cu apa de mare (aerul marin până la 5 km de coastă) | |||
Expunere | Combinaţii de clase de expunere | ||
Cu îngheţ | Elemente exterioare ale construcţiilor expuse ploii în zonele litorale. | XF2 | XC4 + XS1 + XF2 |
În contact cu apa de mare | |||
Imersate | Elemente structurale sub apă. | XA1 (XA2) | XC1 + XS2 + XA1 (XA2) |
Elemente supuse stropirii | Pereţii cheiurilor. | XF4 + XA2 (XA1) | XC4 + XS3 + XF4 + XA2 (XA1) |
1)Beton nearmat 2)Beton armat 3)Beton precomprimat | |||
Caracteristici chimice | Metode de încercări de referinţă | XA1 | XA2 | XA3 |
Ape subterane | ||||
SO42-, mg/l | SR EN 196-2 | > = 200 şi < = 600 | > 600 şi < = 3000 | > 3000 şi < = 6000 |
pH | SR EN 1262 | < = 6,5 şi > = 5,5 | < = 5,5 şi > = 4,5 | < 4,5 şi > = 4,0 |
CO2 agresiv, în mg/l | SR EN 13577 | > = 15 şi < = 40 | > 40 şi < = 100 | > 100 până la saturaţie |
NH4+ , mg/l | SR ISO 7150-1 | > = 15 şi < = 30 | > 30 şi < = 60 | > 60 şi < = 100 |
Mg2+ , mg/l | SR EN ISO 7980 | > = 300 şi < = 1000 | > 1000 şi < = 3000 | > 3000 până la saturaţie |
Sol | ||||
SO42-, mg/la total | SR EN 196-2b | > = 2000 şi < = 3000c | > 3000c şi < = 12000 | > 12000c şi < = 24000 |
Aciditate în conformitate cu Baumann Gully, ml/kg | SR EN 16502 | > 200 | Nu sunt întâlnite în practică | |
aSolurile argiloase a căror permeabilitate este inferioară valorii de 10-5 m/s, pot fi clasate într-o clasă inferioară. bMetoda de încercare prevede extracţia SO42- cu acid clorhidric; alternativ este posibil de a proceda la această extracţie cu apă, dacă aceasta este admisă la locul de utilizare a betonului. cLimita de 3000 mg/kg se reduce la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită ciclurilor uscare-umezire, sau prin sucţiune capilară. | ||||