Capitolul 6 - INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ RECE - Normativ din 2022 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor - Indicativ I 9-2022 - Octombrie 2022 -

M.Of. 1167 bis

În vigoare
Versiune de la: 5 Ianuarie 2023
CAPITOLUL 6:INSTALAŢII DE ALIMENTARE CU APĂ RECE
SUBCAPITOLUL 1:PREVEDERI GENERALE
6.1.Pentru alimentarea cu apă de consum se folosesc numai surse a căror apă îndeplineşte condiţiile de potabilitate a apei, conform Legii nr. 458/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea se va ţine cont de Legea nr. 107/1996, cu modificările ulterioare şi Normele de calitate NTPA-013 pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare.
6.2.Apa nepotabilă se poate folosi, cu acordul organelor sanitare de specialitate, pentru:
- stingerea incendiilor;
- stropitul spaţiilor verzi;
- spălarea pardoselilor, vehiculelor, diluarea apelor reziduale;
- closete şi pisoare la clădirile civile şi anexele clădirilor de producţie etc.
Pentru aceste cazuri se prevăd indicatoare de avertizare că apa este nepotabilă.
6.3.Orice legătură a reţelelor de apă potabilă cu reţelele de apă nepotabilă este strict interzisă.
6.4.La stabilirea soluţiei privind instalaţiile de alimentare cu apă se ţine seama, în principal, de următoarele:
- destinaţia şi caracteristicile clădirii: de locuit, administrativă, social-culturală etc.;
- caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor, punctelor obligatorii de alimentare cu apă etc.);
- condiţiile de igienă, confort, cerinţe de estetică etc.;
- caracteristicile terenului de fundare a construcţiei;
- clasa de importanţă a construcţiei din punct de vedere seismic, conform reglementărilor tehnice în vigoare privind proiectarea seismică a clădirilor;
- caracteristicele funcţionale ale reţelei exterioare de alimentare cu apă în punctul de racord al instalaţiei interioare sau la sursele proprii de alimentare cu apă şi anume: debitul, presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamică disponibilă), regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) şi calitatea apei.
SUBCAPITOLUL 2:REŢELE EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE
6.5.Reţelele exterioare de alimentare cu apă potabilă, din ansamblurile de clădiri şi incinte se realizează, de regulă, inelare. În cazul reţelelor inelare, acestea pot avea ramuri de maximum 500 m pentru alimentarea cu apă a clădirilor indicate mai înainte cu excepţia celor vitale sau de importanţă deosebită; se recomandă şi prevederile normativului NP133, seria de standarde SR 4163 şi SR EN 805; pentru reţele inelare, se sectorizează reţeaua.
6.6.Reţelele de apă pentru consum menajer şi industrial pot fi comune cu cele pentru incendiu doar în situaţiile prevăzute în normativul P118/2.
6.7.În cazul unor construcţii civile sau de producţie învecinate (sau alăturate, alipite) pentru fiecare dintre ele se prevăd şi se execută instalaţii interioare separate de alimentare cu apă.
6.8.Reţelele exterioare de distribuţie a apei reci din ansamblurile de clădiri sau clădiri industriale cu o singură zonă de presiune se pot racorda:
- direct la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii atunci când înălţimea de presiune disponibilă furnizată este în permanenţă mai mare sau egală decât sarcina hidrodinamică necesară instalaţiei;
- indirect, la conductele de distribuţie ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii, prin intermediul unor instalaţii de ridicare a presiunii apei atunci când înălţimea de presiune disponibilă furnizată este în permanenţă sau pe durata unor perioade limitate de timp mai mică decât sarcina hidrodinamică necesară instalaţiei.
6.9.Funcţie de presiunea disponibilă în reţeaua de alimentare cu apă şi de presiunea necesară, la punctele de consum se prevăd regulatoare de presiune, pe racordul la clădire, pe racordul la apartament, pe racordurile la armăturile obiectelor sanitare de la fiecare apartament al clădirii, după caz.
6.10.Zonarea presiunii pe verticală se face în funcţie de înălţimea clădirilor, respectând condiţia presiunii maxime de 6 bar pentru fiecare zonă de presiune.
Se recomandă ca valoarea presiunii de utilizare să rămână sub 4 bar la nivelul bateriilor şi robinetelor de consum, prin montarea de reductoare de presiune la nivelurile inferioare unde exista posibilitatea depăşirii acestei valori.
6.11.În cazul a două zone de presiune, prima zonă, cu presiune mai mică, se alimentează cu apă până la înălţimea determinată de presiunea reţelei din care se alimentează. A doua zonă, cu presiune mai mare, asigură alimentarea cu apă a celorlalte niveluri superioare, până la limita de 6 bar, cu condiţia ca reţelele de distribuţie şi armăturile de la partea inferioară a zonei a doua de presiune să fie dimensionate corespunzător presiunii respective.
SUBCAPITOLUL 3:BRANŞAMENTE
6.12.Fiecare clădire sau grup de clădiri dintr-o incintă este alimentat cu apă, de regulă, printr-un singur branşament.
Alimentarea cu apă printr-un singur branşament se aplică şi în cazul în care reţeaua localităţii este ramificată şi există o singură conductă de alimentare cu apă a consumatorului.
6.13.În cazul în care reţeaua localităţii este inelară sau alcătuită din minimum două reţele distincte, se prevăd două sau mai multe branşamente pentru reţelele de consum menajer sau pentru cele comune (menajer şi incendiu) în următoarele situaţii:
- când nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur branşament;
- în cazul clădirilor înalte şi foarte înalte;
- la clădiri cu risc foarte mare şi mare de incendiu, stabilite de investitori;
- la clădiri cu volumul mai mare de 5000 m3, destinate copiilor cu vârstă preşcolară, instituţii medicale, aziluri pentru bătrâni sau infirmi, muzee, expoziţii, biblioteci sau arhive, magazine şi depozite anexe;
- cinematografe, cluburi şi case de cultură (fără scenă amenajată), săli de concerte şi de întruniri, de gimnastică şi de sport, cu capacitate de 600 de locuri sau mai mult;
- teatre, cluburi şi case de cultură cu scenă amenajată.
6.14.În cazul prevederii mai multor branşamente se aplică următoarele măsuri:
- pe fiecare branşament se montează armături de închidere şi ventile de reţinere (clapete de sens), astfel încât să poată fi scoase separat din funcţiune în caz de avarii şi să împiedice circulaţia apei în sens invers, prin contorul de apă;
- branşamentele se prevăd pe ramuri diferite ale reţelei de alimentare cu apă a localităţii;
- în cazul reţelelor inelare de alimentare cu apă a localităţii, între două branşamente se prevede o armătură de închidere, pentru acţionare în caz de avarie.
6.15.Alimentarea printr-un branşament de la reţeaua exterioară şi prin al doilea branşament de la o sursă proprie se realizează în cazul în care reţeaua exterioară nu asigură continuitatea debitului şi presiunii sau atunci când este această prevedere este prevăzută în caietul de sarcini. În acest caz se realizează un montaj astfel încât cele două conducte să nu comunice.
Pentru folosirea sursei proprii trebuie să se obţină avizul din partea autorităţilor responsabile.
6.16.Se recomandă ca branşamentul să fie perpendicular pe conducta de la care se alimentează.
6.17.Căminele de branşament se amplasează, de regulă, în incinta consumatorului, la limita ei. Se admite amplasarea căminului pe trotuar, ţinând seama de existenţa altor instalaţii subterane, cu aprobare din partea autorităţilor.
6.18.Pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m, care sunt amplasate sub zone carosabile, precum şi în cazul montării contoarelor în căminele de branşament din incintă sau din interiorul clădirilor, se prevede un robinet de închidere în imediata apropiere a punctului de racord la reţeaua exterioară, într-un cămin, cu posibilitatea acţionării robinetului de închidere, din afara căminului.
SUBCAPITOLUL 4:CONTORIZAREA CONSUMULUI DE APĂ
6.19.Întreaga cantitate de apă preluată din reţeaua exterioară se contorizează în vederea stabilirii cantităţilor de apă consumată.
Montarea contoarelor se face conform indicaţiilor din documentaţia tehnică a producătorului.
6.20.Pentru alegerea aparatelor de măsură se va ţine cont de prevederile Directivei 2014/32/EU (Measuring Instruments MI-001), De asemenea se va ţine cont de Ordinul nr. 275/2012, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, debitele considerate la alegerea contorului se vor nota cu litera Q, se păstrează notaţiile din directiva enunţată mai sus.
6.21.La alegerea contorului se va ţine cont de următoarele debite:
- Debit minim Q1, exprimat în m3/h, reprezintă cel mai mic debit pe care contorul îl poate măsura cu o precizie de +/- 5%.
- Debit tranzitoriu Q2, exprimat în m3/h, reprezintă debitul pentru care precizia contorului creşte de la +/-5 % la +/-2%. Conform Directivei 2014/32/EU (MI-001) Q2= 1,6 x Q1.
- Debitul nominal Q3 este definit ca fiind egal cu 80% din debitul maxim (Q4). Q3 corespunde valorii debitului de calcul Vc, stabilit în funcţie de destinaţia clădirii utilizând relaţiile de calcul din capitolul 11.
- Debitul maxim Q4 este cel mai mare debit pe care contorul îl poate măsura pentru perioade scurte de timp, fără a se deteriora şi fără a depăşi eroarea de măsură maximă admisă.
Contorul trebuie ales astfel încât debitul măsurat să nu depăşească Q4 şi, de asemenea, nu ar trebui să fie sub Q1. Între debitele prezentate există următoarele relaţii.
Q2/Q1 = 1,6
Q4/Q3 = 1,25
Pierderea de sarcină la nivelul contorului nu va depăşi valoarea 6 m col H2O atunci când acesta funcţionează în intervalul de debite cuprins între Q1 şi Q3.
Raportul dintre Q3 şi Q1 se notează cu R şi exprimă intervalului de debite pe care contorul de apă este capabil să îl furnizeze; cu cât numărul este mai mare cu atât este mai mare intervalul de lucru al contorului.
6.22.Contorizarea consumului de apă rece se poate face astfel:
- la clădiri individuale, printr-un contor;
- la clădiri cu mai mulţi beneficiari, contorizarea se face cu un contor general pe clădire şi cu contoare individuale pentru fiecare consumator;
6.23.Contorizarea consumului de apă caldă de consum se face astfel:
- la clădiri individuale, prin contorul de apă rece;
- la clădiri racordate la o centrală termică, respectiv la un punct termic, cu preparare centralizată a apei calde, contorizarea consumului de apă caldă se face, cu un contor de căldură pe racordul de intrare în distribuitorul de apă caldă, respectiv cu contor de apă caldă pe fiecare ramură la ieşirea din distribuitor, pe fiecare clădire şi/sau pentru fiecare consumator.
6.24.Contoarele generale de apă se pot amplasa:
- în căminul de branşament;
- în încăperea staţiei de pompare;
- în centrale termice sau puncte termice;
- în subsolul construcţiilor sau în spaţii tehnice comune amplasate la parter, cu condiţia asigurării unui acces permanent şi uşor pentru citirea şi întreţinerea contoarelor;
6.25.Contoarele individuale de apă se pot amplasa ţinându-se seama de următoarele prescripţii:
- în cazul clădirilor de locuinţe colective noi, la care coloanele de alimentare cu apă sunt amplasate în spaţii comune şi distribuţia conductelor de apă în apartament este orizontală, se recomandă montarea contoarelor în spaţii tehnice comune în afara apartamentelor clădirii;
- în cazul clădirilor de locuinţe colective la coloanele nu sunt amplasate în spaţii comune şi la care distribuţia conductelor de apă în apartament nu este orizontală, se admite montarea contoarelor în apartamente; se recomandă montarea contoarelor cu citire de la distanţă, care să permită citirea fără accesul în apartament.
- pentru alte tipuri de clădiri, se urmăreşte montarea contoarelor în spaţiile comune în vederea contorizării individuale a fiecărui beneficiar sau a fiecărui spaţiu de închiriat. În cazul în care acest lucru nu este posibil, se admite montarea contoarelor în interiorul spaţiilor deservite; se recomandă montarea contoarelor cu citire de la distanţă.
SUBCAPITOLUL 5:REZERVOARE
(1)Elemente generale
6.26.Rezervoarele de apă sunt folosite în instalaţiile sanitare pentru înmagazinarea anumitor cantităţi de apă, (potabilă, brută, apă de incendiu).
6.27.În funcţie de rolul asigurat în instalaţiile sanitare rezervoarele se clasifică în rezervoare tampon, rezervoare de acumulare şi rezervoare de incendiu.
- Rezervoarele tampon au rolul de a asigura funcţionarea corectă a pompelor din punct de vedere al aspiraţiei apei;
- Rezervoarele de acumulare au rolul de a înmagazina un volum de apă cu scopul de a creşte siguranţa în exploatare, a satisface în mod corect nevoile utilizatorilor şi de a asigura volumele de compensare;
- Rezervoarele de incendiu au rolul de asigura rezerva de apă necesară stingerii incendiului cu apă.
6.28.În funcţie de regimul de presiune al apei în rezervor acestea se clasifică în rezervoare cu nivel liber şi rezervoare sub presiune:
- În rezervoarele cu nivel liber, apa se găseşte la presiune atmosferică (de exemplu, rezervoare tampon deschise, rezervoare de acumulare deschise etc.; în acest context noţiunea "deschis" se referă la nivelul de presiune atmosferică);
- În rezervoarele sub presiune, apa se găseşte la un nivel de presiune superior presiunii atmosferice (rezervor tampon închis, recipient de hidrofor; în acest context noţiunea "închis" se referă la un nivel de presiune superior celui de presiune atmosferică).
(2)Rezervoare cu nivel liber - prescripţii de proiectare
6.29.Rezervoarele de incendiu care asigură exclusiv rezerva de apă de incendiu se proiectează şi se execută în conformitate cu normativul P118/2; prezentul normativ face referire doar la rezervoarele de incendiu care înmagazinează rezervă de apă de incendiu în comun cu rezerve de apă destinate altor folosinţe; în acest caz, aceste rezervoare se supun atât cerinţelor normativului P118/2 cât şi cerinţelor prezentei norme.
6.30.Rezervoarele de acumulare pot deservi un singur tip de consum sau pot fi comune pentru consum de tip menajer, consum de tip industrial sau incendiu în condiţiile respectării cerinţelor normativului P118/2.
6.31.În cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer şi pentru incendiu sau pentru consum menajer, industrial şi pentru incendiu, se prevăd măsuri pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu respectându-se normativul P118/2; în acest sens se pot utiliza sisteme automate pentru controlul nivelului apei sau instalaţii hidraulice adecvate (liră de control).
6.32.În scopul supravegherii permanente a alimentării normale cu apă a rezervoarelor, se prevăd instalaţii automate pentru semnalizarea optică şi acustică a nivelelor din rezervor astfel încât, la scăderea nivelelor semnalizate, să fie aplicate măsurile de exploatare în regim de avarii, stabilite prin instrucţiunile de exploatare, care pot fi: înlăturarea avariilor în timp util, restrângerea unor consumuri, întărirea regimului de supraveghere etc. Semnalizarea se face în cazul în care există personal permanent de supraveghere; în cazul rezervoarelor de acumulare comune - consum menajer sau industrial plus incendiu, se au în vedere şi prevederile normativului P118/2.
6.33.Rezervoarele de acumulare şi rezervoarele tampon cu nivel liber se prevăd cu elemente de siguranţă, conductă de preaplin, conductă de golire racordată la o instalaţie de canalizare ape uzate, conductă ventilare.
6.34.Nivelul maxim al apei în rezervoarele de acumulare sau în rezervoarele tampon cu nivel liber se limitează, fie cu ajutorul robinetelor cu plutitor, fie cu ajutorul unor electrovane comandate de un sistem de traductori de nivel amplasat în rezervor; atunci când se folosesc robinete cu plutitor se recomandă utilizarea a minim două armături pentru fiecare rezervor; de asemenea, pentru alimentarea cu apă a rezervorului, se recomandă montarea unui robinet cu plutitor însoţit de o electrovană.
6.35.Spaţiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie să afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis.
6.36.Amplasarea rezervoarelor se face ţinând seama de înscrierea corespunzătoare a acestora în schema tehnologică de alimentare cu apă, precum şi de condiţiile de fundare şi stabilitate generală şi locală a terenului; la alegerea amplasamentului se evită, pe cât posibil, terenurile cu apă freatică, terenurile sensibile la umezire, tasabile sau cu capacitate portantă redusă şi versanţii cu pantă abruptă. Se evită amplasarea rezervoarelor pe versanţii instabili sau care îşi pot pierde stabilitatea datorită lucrărilor de executare a rezervoarelor.
6.37.Amplasarea rezervoarelor de acumulare se poate face în interiorul sau în exteriorul clădirilor respectându-se următoarele recomandări:
- În exteriorul clădirilor rezervoarele pot fi îngropate, semiîngropate sau supraterane; în cazul rezervoarelor exterioare (îngropate şi semiîngropate) de apă potabilă se asigură în jurul lor o zonă de protecţie sanitară cu regim sever, ale căror limite se stabilesc în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind protecţia sanitară a surselor, construcţiilor şi instalaţiilor cu apă;
- În interiorul clădirii, într-o încăpere adecvată, destinată echipamentului de înmagazinare şi pompare a apei; dacă se amplasează rezervorul de apă în subsol se recomandă ca atât golirea cât şi preaplinul acestuia să se realizeze astfel încât să se evite pătrunderea în încăpere a apelor provenite prin refularea canalizării exterioare, prin utilizarea unui sistem de evacuare cu recipient de pardoseală şi pompe ape uzate (convenţional curate) - a se vedea prevederile specifice, prezentate în actualul normativ.
6.38.Amplasarea rezervoarelor tampon cu nivel liber se face cât mai aproape de pompe pentru ca lungimea conductei de aspiraţie să fie cât mai mică.
6.39.La amplasarea rezervoarelor cu nivel liber se iau măsuri pentru respectarea condiţiilor igienico sanitare în vederea evitării contaminării apei potabile:
- Rezervoarele nu se amplasează sub reţele/conducte care transportă apă nepotabilă;
- Rezervoarele se prevăd cu capac (etanşe).
6.40.Rezervoarele tampon şi rezervoarele de acumulare cu nivel liber se prevăd cu capac de vizitare; în cazul în care acestea se găsesc la interior se prevede un spaţiu de acces între rezervor şi plafonul încăperii cu înălţime recomandată de minim 50 cm.
(3)Rezervoare subpresiune - prescripţii de proiectare
6.41.Rezervoarele subpresiune pot fi rezervoare cu pernă de aer, rezervoare cu pernă de azot sau rezervoare cu membrană elastică; se recomandă utilizarea pentru investiţii noi a rezervoarelor cu membrană elastică însă în exploatarea instalaţiilor vechi pot fi încă întâlnite rezervoare cu pernă de aer sau cu pernă de azot.
6.42.Rezervoarele subpresiune pot fi utilizate ca:
- rezervoare tampon pe conductele de aspiraţie ale pompelor (se utilizează şi denumirea rezervor tampon închis). Se recomandă utilizarea acestora în acest fel deoarece se utilizează cota piezometrică disponibilă în conducta de branşament;
- recipiente de hidrofor amplasate pe refularea pompelor cu rol în controlul numărului de porniri - opriri ale pompei/pompelor;
- recipiente subpresiune amplasate pe refularea grupurilor de pompare cu rol în automatizarea funcţionării acestuia.
(4)Instalaţii de ridicare a presiunii apei reci - prescripţii de proiectare
6.43.Instalaţiile de ridicare a presiunii apei reci se prevăd atunci când cota piezometrică a apei din reţeaua exterioară, în punctul de racord al instalaţiei interioare, este temporar sau permanent insuficientă pentru funcţionarea normală a tuturor punctelor de consum.
6.44.Instalaţiile de ridicare a presiunii apei sunt formate din următoarele echipamente: rezervoare de acumulare sau rezervoare tampon (cu nivel liber sau subpresiune) sau rezervoare de înălţime, grupuri de pompare, pompe şi dispozitive de automatizare a funcţionării pompelor, distribuitoare/colectoare precum şi armături de închidere sau reglaj, de măsură sau de siguranţă.
6.45.Alegerea soluţiei pentru staţia de pompare depinde de natura, mărimea şi variaţia consumului de apă din instalaţiile interioare, precum şi de înălţimea necesară de pompare.
6.46.La proiectarea staţiilor de pompare a apei, alegerea soluţiei se face în funcţie de regimul maxim admis de presiune, de numărul şi felul consumatorilor, regimul de înălţime al clădirilor etc.
6.47.Staţiile de pompare pot deservi unul sau mai mulţi consumatori.
6.48.În cazul ansamblurilor de clădiri cu mai multe zone de presiune, se prevăd una sau mai multe staţii de ridicare a presiunii cu reţelele respective, pe baza unei analize tehnico economice. Se prevăd dispozitive de reducere a presiunii pentru ramurile pe care se depăşeşte presiunea de 6 bar (60 m col H2O în termeni de înălţime de presiune).
6.49.În cazul în care se prevede utilizarea mai multor zone de presiune se recomandă adoptarea uneia din schemele de principiu prezentate în ANEXA 3.
6.50.Se recomandă amplasarea instalaţiei de ridicare a presiunii în centrul de greutate al consumului. În cazul amplasării instalaţiei de ridicare a presiunii în subsolul clădirilor de locuit, nu se va amplasa sub camerele de locuit.
6.51.Alegerea pompelor şi a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico - economice, urmărindu-se realizarea unor costuri minime de energie la pomparea apei.
6.52.În scopul asigurării alimentării nivelelor inferioare ale construcţiilor direct din reţeaua exterioară, pe durata scoaterii din funcţiune a staţiei, se prevede o conductă de ocolire a rezervorului, a pompelor şi a recipientelor hidropneumatice denumită conductă de ocolire sau conductă de by-pass.
6.53.Pentru alimentarea clădirilor cu apă se folosesc pompe centrifuge.
6.54.Pentru alimentarea cu apă a clădirilor se recomandă folosirea grupurilor de pompare cu pompe cuplate în paralel sau a pompelor cu turaţie variabilă şi a dispozitivelor pentru automatizarea pornirii şi opririi pompelor, în funcţie de variaţia consumului de apă.
6.55.Pompele cu turaţie fixă se recomandă acolo unde consumul de apă este constant.
6.56.Grupurile de pompare se prevăd, de regulă, cu o pompă de rezervă egală cu cea mai mare pompă din grup.
6.57.Pentru consumatorii vitali, la care întreruperea alimentării cu apă poate duce la explozii, distrugeri, avarii grave sau pierderi de vieţi omeneşti, numărul pompelor de rezervă se stabileşte pe baza unei analize tehnico-economice.
6.58.Pentru consumatorii individuali, cu un debit de calcul sub 1 l/s, se poate folosi o instalaţie de pompare formată din electropompă, recipient hidropneumatic şi instalaţia de automatizare.
6.59.Pornirea, oprirea şi variaţia turaţiei pompelor se face automat în funcţie de parametrii de funcţionare ai instalaţiei, presiuni şi debite. Modul de realizare depinde de tipul şi originea grupului de pompare (pompelor) utilizate.