Normativ din 2022 privind cerinţe de calitate specifice construcţiilor pentru grădiniţe de copii - Indicativ NP011-2022 - Septembrie 2022
M.Of. 950 bis
În vigoare Versiune de la: 29 Octombrie 2022
Normativ din 2022 privind cerinţe de calitate specifice construcţiilor pentru grădiniţe de copii - Indicativ NP011-2022 - Septembrie 2022
Dată act: 20-sept-2022
Emitent: Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei
1. Generalităţi 1.1. Obiect şi domeniu de aplicare 1.2. Structura reglementării tehnice 1.3. Definiţii 1.4. Unităţi de măsură 1.5. Documente de referinţă 2. Cerinţe fundamentale 3. Amplasarea 4. Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru grădiniţe 4.1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate 4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare
4.3. Securitatea la incendiu 4.4. Calitatea mediului interior, confortul utilizatorilor şi sănătate
4.5. Economie de energie şi izolare termică 4.6. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale |
CAPITOLUL 1:1. Generalităţi
SUBCAPITOLUL 1:1.1. Obiect şi domeniu de aplicare
(1)Această reglementare tehnică cuprinde prevederi pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru grădiniţe aparţinând unităţilor de învăţământ preşcolar, denumite în continuare construcţii pentru grădiniţe.
(2)Această reglementare tehnică cuprinde cerinţe de calitate specifice pentru construcţiile pentru grădiniţe, în acord cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru construcţii şi amplasament.
(3)La expertizarea, proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru grădiniţe se aplică reglementările tehnice în construcţii în vigoare, împreună cu prevederile suplimentare specifice date în această reglementare tehnică.
(4)Prevederile acestei reglementări tehnice se aplică la proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor noi.
(5)Prevederile acestei reglementări tehnice se aplică la proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie asupra construcţiilor existente realizate înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări tehnice, la care se efectuează una sau mai multe dintre următoarele categorii de lucrări:
a)consolidare structurală de ansamblu;
b)renovare majoră;
c)reparaţii capitale;
d)schimbarea funcţiunii unor construcţii existente realizate înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări tehnice, într-o funcţiune specifică unităţilor de învăţământ, dacă aceasta implică lucrări de construcţie pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.
(6)În situaţiile prevăzute la (5), prevederile acestei reglementări tehnice se aplică pentru obiectele de construcţie asupra cărora se efectuează lucrările de intervenţie.
(7)În cazul construcţiilor existente, realizate înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări tehnice, care se extind prin adăugarea uneia sau mai multor clădiri sau prin extinderea clădirilor existente cu mai mult de 5% din aria desfăşurată, se verifică îndeplinirea condiţiilor privind amplasamentul, suprafaţa zonelor verzi, suprafaţa terenurilor de sport şi suprafaţa zonelor de recreaţie exterioară date în această reglementare tehnică. Corpurile de clădire nou adăugate se proiectează în acord cu prevederile acestei reglementări tehnice.
(8)Investitorul, beneficiarul şi proiectantul decid asupra aplicării prevederilor acestei reglementări tehnice în cazul construcţiilor existente realizate înainte de intrarea în vigoare a acestei reglementări tehnice, pentru care se realizează numai lucrări de intervenţie pentru consolidare structurală sau pentru creşterea securităţii la incendiu.
(9)Prevederile acestei reglementări tehnice pot fi aplicate în cazul clădirilor monument istoric numai dacă acestea nu contravin conceptelor, abordărilor şi procedurilor cuprinse în documentele normative specifice acestei categorii de clădiri.
(10)Cerinţe de calitate minime pentru construcţii stabilite prin această reglementare tehnică se asigură pe întreaga durată de existenţă a construcţiei.
(11)Prevederile acestei reglementări tehnice se utilizează şi la stabilirea oportunităţii investiţiei.
(12)Prevederile acestei reglementări tehnice se adresează specialiştilor cu activitate în construcţii (experţi tehnici, verificatori de proiecte, diriginţi de şantier, responsabili tehnici cu execuţia, arhitecţi, urbanişti, ingineri), beneficiarilor, investitorilor sau proprietarilor construcţiilor, consultanţilor, autorităţilor locale şi autorităţilor de control în construcţii.
SUBCAPITOLUL 2:1.2. Structura reglementării tehnice
(1)Structura reglementării tehnice NP 011 este următoarea:
a)_
1.Generalităţi
2.Cerinţe fundamentale
3.Amplasarea
4.Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru grădiniţe
b)Anexa A. Anexă informativă
(2)Capitolele 1 - 4 au caracter normativ. Anexa are caracter informativ.
SUBCAPITOLUL 3:1.3. Definiţii
(1)Definiţiile termenilor principali, specifici construcţiilor pentru grădiniţe, utilizaţi în această reglementare tehnică sunt:
Amplasament: localizarea în teritoriu a unei activităţi, prin precizarea unei porţiuni de teren care urmează a fi organizat spaţial, corespunzător unei anumite funcţionalităţi.
Cabinet medical: unitate funcţională special amenajată şi dotată, conform cerinţelor medicale, în care se desfăşoară activităţi pentru asigurarea asistenţei medicale şi de medicină dentară acordată copiilor pe toată perioada în care se află la grădiniţă.
Grupă (de copii): unitate didactică de bază a grădiniţei compusă din copii de aceeaşi vârstă (sau foarte apropiată), omogenă, din punct de vedere al abilităţilor.
Grădiniţă: ansamblu de clădiri, grădini, terenuri de joacă şi de sport, spaţii verzi şi alte construcţii, situate în aceeaşi incintă, în care copiii preşcolari desfăşoară activităţi de învăţământ, de joacă sau socializare, activităţi artistice şi culturale şi, după caz, alimentaţie şi odihnă, în condiţii de siguranţă, sub supravegherea personalului didactic.
Construcţii pentru grădiniţe: construcţii aflate în incinta grădiniţei.
Clădire: construcţie supraterană şi, după caz, subterană, alcătuită din unul sau mai multe tronsoane, având încăperi care servesc la adăpostirea oamenilor, materialelor etc.
Clădire existentă: clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero - clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanţei energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit într-un procent semnificativ cu energie din surse regenerabile, stabilit conform prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată.
Consolidare: refacerea sau înnoirea oricărei componente structurale a unei clădiri cu scopul îmbunătăţirii comportării structurii la diferite tipuri de acţiuni.
Debarcare auto: aducerea copiilor la grădiniţă cu mijloace de transport de tipul autoturismelor, mini-autobuzelor sau cu alte mijloace de transport motorizate, coborârea lor în condiţii de siguranţă în proximitatea grădiniţei sau în incinta grădiniţei, după care vehiculul părăseşte locul respectiv, eliberând locul pentru ca alte vehicule să aducă alţi copii.
Filtru: încăpere special amenajată şi poziţionată între accesul în clădire şi sălile de grupă, pentru evaluarea stării de sănătate şi trierea copiilor în scopul combaterii epidemiilor.
Garderobă: încăpere sau spaţiu special amenajat, unde copiii îşi lasă îmbrăcămintea de iarnă sau hainele de ploaie.
Îmbarcare auto: venirea autovehiculului în proximitatea sau în incinta şcolii, staţionarea pe perioadă scurtă de timp fără ca şoferul să părăsească vehiculul, preluarea elevului sau elevilor în condiţii de siguranţă şi eliberarea locului, astfel încât alte vehicule să poată prelua alţi elevi.
Mobilier şcolar: categorie a bazei materiale constituită din ansamblul de piese de mobilă corespunzător activităţii ce se desfăşoară în fiecare funcţiune de învăţământ (sală de clasă, sală de mese etc.).
Refuncţionalizare: schimbări la nivelul planimetriei corpurilor de clădire existente şi a facilitaţilor interioare şi exterioare care nu implică lucrări de consolidare, intervenţie la nivelul structurii de rezistenţă a clădirii sau construire de elemente structurale majore, fără a schimba funcţiunea principală a ansamblului de clădiri.
Renovare majoră: lucrările proiectate şi efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea.
Reparaţie: refacerea sau înnoirea oricărei componente degradate a unei clădiri cu scopul de a obţine caracteristici similare celor anterioare degradării.
Reparaţie capitală: refacerea sau înnoirea tuturor componentelor esenţiale degradate ale unei clădiri pentru a se asigura un nivel al funcţiunii similar celui anterior degradării.
Sală de grupă: încăpere în grădiniţă în care se desfăşoară activitatea de educaţie şi instruire a copiilor; cuprinde mobilier adecvat taliei copiilor (inclusiv, mese şi scaune). În cadrul acestei încăperi se amenajează o zonă în care se păstrează pe etajere şi în dulapuri jucăriile şi restul materialului didactic.
Sală de sport: clădire separată sau parte dintr-o clădire care cuprinde o sală de sport şi anexe specifice (vestiare, grupuri sanitare, depozit de materiale sportive), special proiectate şi realizate pentru desfăşurarea activităţii de educaţie fizică şi sport a copiilor.
Tablă (şcolară, de scris): piesă de mobilier fixată pe perete sau aşezată pe un suport destinată scrierii.
Teren de sport: suprafaţă de teren special amenajată şi dotată pentru practicarea unui sport sau a unor jocuri sportive de către copii.
Utilizatorii grădiniţelor: copiii, educatorii, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic, care participă, organizează şi desfăşoară procesul de educaţie şi joacă.
Zonă de educaţie exterioară: suprafaţă de teren în jurul grădiniţei destinată mişcării în aer liber a preşcolarilor în cursul desfăşurării activităţii educative curente.
SUBCAPITOLUL 4:1.4. Unităţi de măsură
(1)Se utilizează unităţile din Sistemul Internaţional.
(2)Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităţi de măsură:
- Eforturi şi încărcări: kN, kN/m, kN/m2;
- Masa: kg, t;
- Masa specifică (densitate): kg/m3, t/m3;
- Greutate specifică: kN/m3;
- Eforturi unitare şi rezistenţe: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa);
- Momente (încovoietoare, de torsiune etc.): kNm;
- Acceleraţii: m/s2;
- Acceleraţia gravitaţională: g (9,81 m/s2).
SUBCAPITOLUL 5:1.5. Documente de referinţă
(1)Documentele normative de referinţă sunt cele din Tabelul 1.1, Tabelul 1.2 şi cele din Tabelul 1.2.
Tabelul 1.1 Reglementări tehnice de referinţă
Nr. crt. | Reglementare tehnică |
1 | Normativ privind acustică în construcţii şi zone urbane, indicativ C 125 - 2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3384/21.11.2013, denumit în continuare în acest document normativ C 125. |
2 | Cod de proiectare seismică, partea I, prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P 100-1/2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2465/08.08.2013, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2956/18.11.2019, denumit în continuare în acest document cod de proiectare P 100. |
3 | Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ P 118-1999, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 27/N/07.04.1999, denumit în continuare în acest document normativ P 118. |
4 | Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere, indicativ P 118/2-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2463/08.08.2013, modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6026/25.10.2018. |
5 | Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu, indicativ P 118/3-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 364/09.03.2015 şi modificat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 6025/25.10.2018. |
6 | Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în regim de iarnă-vară, indicativ NP 008-1997, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 6/N/22.01.1997. |
7 | Normativ privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 189/12.02.2013 |
8 | Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ NP 061-2002, aprobat prin Ordinul ministerului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 939/02.07.2002, denumit în continuare în acest document normativ NP 061. |
9 | Normativ pentru proiectarea sistemelor de iluminat rutier şi pietonal, indicativ NP 062-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 938/02.07.2002, denumit în continuare în acest document normativ NP 062. |
10 | Normativ privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii, indicativ NP 063-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1994/13.12.2002. |
11 | NP 065 Normativ privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10/1995, indicativ NP 065-2002, aprobat prin Ordinul ministerului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1993/13.12.2002. |
12 | Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de siguranţă în exploatare, indicativ NP 068-2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1576/15.10.2002, denumit în continuare în acest document normativ NP 068. |
13 | Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, indicativ I5-2010, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1659/22.06.2011, denumit în continuare în prezentul document normativ I5. |
14 | Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2741/01.10.2011, denumit în continuare în acest document I7. |
15 | Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor sanitare aferente clădirilor, indicativ I9-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 818/06.10.2015, denumit în continuare în acest document normativ I9. |
16 | Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală, indicativ I13-2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/12.10.2015, denumit în continuare în acest document normativ I13. |
17 | Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie, indicativ I18-1-2001, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1617/02.11.2001. |
18 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea I - Anvelopa clădirii, indicativ Mc 001/1-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare. |
19 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a II-a - Performanţa energetică a instalaţiilor din clădiri, indicativ Mc 001/2-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare. |
20 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a III-a - Auditul şi certificatul de performanţă al clădirii, indicativ Mc 001/3-2006, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/01.02.2007, cu modificările şi completările ulterioare. |
21 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a IV-a - Breviar de calcul al performanţei energetice a clădirilor şi apartamentelor, indicativ Mc 001/4-2009, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/16.12.2009. |
22 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a V-a - Model certificat de performanţă energetică al apartamentului, indicativ Mc 001/5-2009, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 1071/16.12.2009. |
23 | Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor. Partea a VI-a - Parametrii climatici necesari determinării performanţei energetice a clădirilor noi şi existente, dimensionării instalaţiilor de climatizare a clădirilor şi dimensionării higrotermice a elementelor de anvelopă ale clădirilor, indicativ Mc 001/6-2013, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2210/26.06.2013. |
24 | Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a localităţilor, indicativ NP 133-2013, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2901/04.09.2013, denumit în continuare în prezentul document normativ NP 133. |
25 | Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,.republicată, cu modificările şi completările ulterioare. |
26 | Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare. |
27 | Ghid privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente, indicativ GP 120 - 2015, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 845/12.10.2015. |
28 | Ordinul ministrului sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare. |
29 | Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor. |
30 | Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor, indicativ C107/1-2005 aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2055/21.04.20002 şi completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2513/22.11.2010, respectiv Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1590/24.08.2012. |
31 | Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele de construcţie, indicativ C 107/6 -2002, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 1063/30.07.2002. |
Tabelul 1.2 Standarde române de referinţă
Nr. Crt. | Indicativ | Titlu |
1 | SR EN 12464-1 | Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 1: Locuri de muncă interioare |
2 | SR EN 12464-2 | Lumină şi iluminat. Iluminatul locurilor de muncă. Partea 2: Locuri de muncă exterioare |
3 | SR EN 16798-1 | Performanţa energetică a clădirilor Ventilarea clădirilor. Partea 1: Parametrii ambientali pentru proiectare şi evaluarea performanţei energetice a clădirilor, privind calitatea aerului interior, confortul termic, iluminatul şi acustica, Modul M1-6 |
4 | SR EN 16798-3 | Performanţa energetică a clădirilor. Ventilarea clădirilor. Partea 3: Pentru clădiri nerezidenţiale. Cerinţe de performanţă pentru sistemele de ventilare şi de climatizare a încăperilor (Modulele M5-1, M5-4) |
5 | SR EN ISO 16890-1 | Filtre de aer pentru ventilare generală. Partea 1: Specificaţii tehnice, cerinţe şi sistem de clasificare pe baza eficienţei de filtrare a particulelor în suspensie (ePM) |
6 | SR EN 1991-1-1 | Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 1-1: Acţiuni generale. Greutăţi specifice, greutăţi proprii, încărcări utile pentru clădiri |
7 | SR EN 1992-1-1 | Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri |
8 | SR EN 1993-1-1 | Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri. |
9 | SR EN 1994-1-1 | Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri |
10 | SR EN 12600 | Sticlă pentru construcţii. Încercare cu pendul. Metodă de încercare la impact şi clasificare a geamului plan |
11 | SR EN 1154 | Feronerie pentru clădiri. Dispozitive pentru închidere controlată a uşii. Cerinţe şi metode de încercare |
12 | SR EN 1906 | Feronerie pentru clădiri. Mânere şi butoane pentru uşi. Cerinţe şi metode de încercare |
13 | SR EN 13300 | Vopsele şi lacuri. Produse de vopsire şi sisteme de acoperire pe bază de apă pentru pereţi şi tavane interioare. Clasificare |
14 | SR EN 14041 | Îmbrăcăminte rezistentă la şoc, textile, stratificate şi modulare multistrat pentru pardoseală. Caracteristici esenţiale |
15 | SR EN ISO 11998 | Vopsele şi lacuri. Determinarea rezistenţei la frecare umedă şi a aptitudinii de curăţare a acoperirilor |
16 | SR EN 81-41 | Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare speciale de persoane şi de materiale. Partea 41: Platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă |
17 | SR 8591 | Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare |
18 | SR EN ISO 9972 | Performanţa termică a clădirilor. Determinare a permeabilităţii la aer a clădirilor. Metodă de presurizare prin ventilare |
19 | SR EN 1838. | Aplicaţii ale iluminatului. Iluminat de urgenţă |
20 | STAS 6221-1989 | Clădiri civile, industriale şi agrozootehnice. Iluminatul natural al încăperilor - Prescripţii de calcul |
Tabelul 1.3 Acte normative
Nr. crt. | Act normativ | Titlu |
1 | Legea nr. 10/1995 | privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. |
2 | Legea nr. 372/2005 | privind performanţa energetică a clădirilor, republicată. |
3 | Legea nr. 333/2003 | privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare. |
4 | Legea nr. 458/2002 | privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. |
5 | Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 | pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare. |
(2)Lista reglementărilor tehnice de referinţă dată în această reglementare tehnică se consultă împreună cu lista documentelor normative aflate în vigoare, publicată de către autorităţile de reglementare de resort.
(3)Se utilizează cele mai recente ediţii ale standardelor române de referinţă, împreună cu, după caz, anexele naţionale, amendamentele şi eratele publicate de către organismul naţional de standardizare.
CAPITOLUL 2:2. Cerinţe fundamentale
(1)Această reglementare tehnică conţine prevederi pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru grădiniţe în vederea îndeplinirii următoarelor cerinţe fundamentale, pe întreaga durată de utilizare:
a)rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b)securitate la incendiu;
c)igienă, sănătate şi mediu înconjurător;
d)siguranţă şi accesibilitate în exploatare;
e)protecţie împotriva zgomotului;
f)economie de energie şi izolare termică;
g)utilizare sustenabilă a resurselor naturale.
(2)Construcţiile pentru grădiniţe se realizează astfel încât să favorizeze calitatea procesului de educaţie şi reducerea inegalităţilor în sistemul educaţional.
(3)Proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe se face considerând formaţii de studiu (grupe de copii) care au capacitatea normată stabilită conform legii.
(4)Tema de proiectare a grădiniţei care stabileşte capacitatea şi modul de amenajare a grădinilor, terenurilor de joacă şi a altor spaţii exterioare precum şi capacitatea spaţiilor interioare, funcţiunile necesare, principalele dotări şi echipamente şi mobilierul se elaborează în acord cu reglementările specifice sistemului naţional de educaţie şi formare profesională emise de către Guvernul României.
(5)La stabilirea soluţiilor arhitecturale şi constructive necesare pentru respectarea cerinţelor fundamentale se are în vedere vârsta utilizatorilor şi comportamentul potenţial imprudent al acestora.
(6)Construcţiile pentru grădiniţe se conformează şi se dotează pentru a asigura utilizarea sustenabilă a resurselor naturale şi reducerea amprentei de dioxid de carbon asociată proiectării, execuţiei, exploatării şi post-utilizării construcţiilor.
(7)Construcţiile pentru grădiniţe se realizează astfel încât să se faciliteze petrecerea timpului în aer liber şi ieşirea facilă a copiilor din spaţiile interioare către cele exterioare.
(8)Construcţiile pentru grădiniţe se realizează astfel încât să se promoveze integrarea zonei verzi a terenului de amplasament în procesul educativ.
(9)Construcţiile pentru grădiniţe se realizează astfel încât să permită desfăşurarea activităţilor de educaţie prin joacă şi prin lucrări practice în natură, grădinărit, ateliere în aer liber.
(10)În zonele slab deservite de reţele de transport, construcţiile pentru grădiniţe includ staţii de încărcare electrică pentru microbuze destinate transportului preşcolarilor.
(11)Construcţiile pentru grădiniţe se realizează astfel încât să se favorizeze reducerea cantităţii de deşeuri produse în cadrul unităţii de învăţământ şi colectarea selectivă a acestora.
(12)Proprietarii asigură urmărirea comportării în timp a construcţiilor pentru grădiniţe prin operatori economici specializaţi şi efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii.
(13)În cazul construcţiilor existente, lucrările de reparaţii capitale vor fi proiectate şi însoţite de măsuri pentru îndeplinirea tuturor cerinţelor fundamentale privind calitatea în construcţii, conform reglementărilor tehnice în vigoare aplicabile fiecărei cerinţe, prin implementarea de soluţii integrate.
(14)Construcţiile şi amenajările pentru grădiniţe se proiectează şi se execută astfel încât să permită modificări ulterioare cauzate de schimbări ale modului de organizare a activităţilor şi a procesului de educaţie prin joacă, în condiţii economice.
(15)Clădirile grădiniţelor se proiectează astfel încât să permită adaptarea încăperilor, fără lucrări majore, la schimbări ale numărului de copii în grupă.
CAPITOLUL 3:3. Amplasarea
(1)Amplasarea grădiniţelor se realizează pe baza necesităţilor determinate în raport cu populaţia ce urmează a fi deservită.
(2)Amplasarea se realizează cu respectarea prevederilor din documentaţiile de urbanism şi amenajare a teritoriului şi Regulamentul General de Urbanism.
(3)Amplasamentul se situează în legătură directă cu reţeaua stradală.
(4)Amplasamentul grădiniţelor va fi ales în zonele şi cartierele de locuit, astfel încât copiii să aibă o distanţă maximă de parcurs pedestru recomandată de la domiciliu până la unitatea de învăţământ de 500 m, conform prevederilor documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.
(5)În unităţile administrativ teritoriale care dispun de reţele de utilităţi, amplasamentul se alege astfel încât să se asigure accesul la reţelele de utilităţi disponibile.
(6)Terenul de amplasare trebuie să fie lipsit de nocivităţi şi să posede o zonă verde.
(7)Terenul de amplasament se organizează în patru zone şi anume:
a)zona ocupată de construcţii şi instalaţii;
b)zona curţii de recreaţie şi jocuri - acoperită cu covor de protecţie, asfalt, pavată sau acolo unde suprafaţa şi lumina solară o permite, realizată sub formă de peluză înierbată şi integrată în zona verde;
c)zona terenurilor şi instalaţiilor sportive - independentă sau integrată în zona de recreaţie şi jocuri;
d)zona verde - grădina principală, cu zone plantate cu flori şi legume, livadă şi peluze înierbate.
(8)Suprafaţa totală a zonelor specificate la paragraful (7), (b), (c), (d) care asigură desfăşurarea în aer liber a activităţilor recreative şi sportive ale copiilor, se stabileşte pe baza unei valori normate de suprafaţă pentru fiecare elev dintr-un schimb, în funcţie de factorii geografici, de tipul localităţii (municipiu, oraş sau comună) şi de specificul unităţii (cu sau fără internat şi cantină), în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.
(9)Procentul de ocupare a terenului se stabileşte pentru toate cele patru zone definite la (7) în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentului General de Urbanism.
(10)Distanţele dintre clădirile aparţinând unităţii de învăţământ preşcolar sau alte clădiri sau instalaţii se stabilesc astfel încât să fie îndeplinite următoarele condiţii:
a)clădirile să nu împiedice asigurarea însoririi şi iluminatului natural al sălilor conform sub-capitolului 4.4.7 al prezentului normativ;
b)clădirile să nu se influenţeze reciproc din punct de vedere acustic, respectând cerinţele normativului C 125;
c)clădirile să respecte cerinţele prevăzute de normativul P 118.
(11)Orientarea construcţiilor se realizează în acord cu prevederile documentaţiilor de urbanism în vigoare şi a Regulamentul General de Urbanism.
(12)Se recomandă ca clădirile aparţinând grădiniţelor să fie retrase cu cel puţin 25 m de la aliniamentul străzii.
(13)Amplasarea construcţiilor pentru grădiniţe se va face în zone ferite de surse de poluare a atmosferei şi de zgomote, în afara vecinătăţii străzilor de categoria 1.
(14)Amplasamentul se alege astfel încât aerul exterior să nu conţină substanţe toxice, poluante sau mirosuri care pot afecta sănătatea sau confortul copiilor şi a personalului.
(15)Amplasamentul se alege astfel încât concentraţiile maxime admisibile de substanţe chimice şi pulberi, din aerul exterior, se încadrează în limitele specificate în documentele normative sanitare specifice centrelor populate.
(16)Nivelul de zgomot exterior clădirii nu depăşeşte 50dB(A) (respectiv Cz 45).
(17)Între clădirile în care se desfăşoară procesul de învăţământ şi străzile învecinate se prevede spaţiu verde, cu rol şi în reducerea influenţei zgomotului stradal.
(18)În cazul în care prevederea de la (16) nu este respectată se vor lua măsuri suplimentare de protecţie la zgomot a interiorului clădirilor sau de reducere a cauzei de zgomot, conform normativului C 125.
(19)Frontul stradal se conformează astfel încât să permită un acces facil şi sigur, cu separare clară între copii şi traficul rutier.
(20)Împrejmuirile se prevăd cu porţi pentru autovehicule şi pietoni.
(21)Construcţiile grădiniţelor se amplasează pe zone ale terenurilor orizontale sau cu pantă maximă 10%.
(22)Prin excepţie de la (21) se pot amplasa construcţii şi pe terenuri cu pante mai mari de 10% dacă această soluţie este justificată tehnico-economic prin studiu de specialitate, iar soluţiile constructive adoptate prin proiect sunt adaptate la configuraţia terenului şi este verificată stabilitatea amplasamentului în prezenţa construcţiilor proiectate.
(23)Construcţiile grădiniţelor nu se amplasează pe terenuri situate pe marginea superioară a terenurilor în pantă sau pe terenuri care prezintă pericol de alunecare, în situaţia neconstruită sau în prezenţa construcţiilor proiectate.
(24)Prin excepţie de la (23), în cazul în care considerente de ordin urbanistic şi economic justificate prin studii de specialitate se impune folosirea unor astfel de amplasamente, se vor efectua studii de stabilitate pentru amplasament în varianta neconstruită şi în situaţia amplasării construcţiilor şi, după caz, se vor efectua lucrări pentru asigurarea stabilităţii terenului.
(25)Construcţiile pentru grădiniţe nu se amplasează pe terenuri formate din umpluturi neomogene încadrate în categoria terenurilor dificile de fundare.
(26)Prin excepţie de la (25), se pot amplasa construcţii şi pe terenuri formate din umpluturi neomogene încadrate în categoria terenurilor dificile de fundare, dacă această soluţie este justificată tehnico-economic printr-un studiu de specialitate iar soluţiile constructive adoptate prin proiect sunt adaptate la natura terenului.
(27)Construcţiile noi nu se amplasează în zona inundabilă a albiei majore a râurilor. Pentru construcţiile existente amplasate în zona inundabilă a albiei majore a râurilor se vor efectua studii privind oportunitatea relocării.
(28)Clădirile pentru grădiniţe nu se amplasează în vecinătatea construcţiilor sau clădirilor a căror avariere ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor accidente tehnice poate produce degajări de substanţe toxice sau explozii. Distanţele minime faţă de aceste obiective se stabilesc pe baza reglementărilor tehnice, în funcţie de specificul sursei de risc şi de specificul amplasamentului.
CAPITOLUL 4:4. Cerinţe de calitate ale construcţiilor pentru grădiniţe
SUBCAPITOLUL 1:4.1. Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale "rezistenţă mecanică şi stabilitate" se aplică reglementările tehnice specifice împreună cu prevederile suplimentare date în acest subcapitol.
(2)Construcţiile pentru grădiniţe se proiectează şi se execută astfel încât să preia toate acţiunile din timpul construcţiei sau exploatării, pentru stări limită ultime şi stări limită de serviciu, în acord cu prevederile Codului de proiectare - Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0 - 2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1530/23.08.2012, completat de Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 2411/01.08.2013.
(3)Greutăţile specifice ale materialelor de construcţie şi ale materialelor depozitate, greutăţile proprii ale elementelor de construcţie şi încărcările utile pentru clădiri se stabilesc conform SR EN 1991-1-1.
(4)Încărcările din zăpadă se stabilesc conform prevederilor Codului de proiectare - Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR1-1-3-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1655/05.09.2012, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2414/01.08.2013.
(5)Proiectarea la acţiunea vântului se realizează conform prevederilor Codului de proiectare - Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR1-1-4-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1751/21.09.2012, completat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 2413/01.08.2013.
(6)Proiectarea la acţiunea seismică a elementelor structurale şi componentelor nestructurale se realizează conform prevederilor codului de proiectare P100-1. Valorile maxime ale factorilor de comportare se stabilesc considerând valoarea alfau/alfa1 = 1,0.
(7)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor de beton se face în acord cu prevederile SR EN 1992-1-1.
(8)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor de oţel se face în acord cu prevederile părţilor relevante ale SR EN 1993.
(9)Proiectarea la acţiuni gravitaţionale şi la acţiunea vântului a structurilor compozite oţel-beton se face în acord cu prevederile SR EN 1994-1-1.
(10)Pentru elementele structurale ale construcţiilor cu structură de rezistenţă din beton armat sau beton precomprimat, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1.
(11)Pentru plăcile de beton ale clădirilor, indiferent de soluţia constructivă, clasele de expunere pentru proiectare se stabilesc conform SR EN 1992-1-1.
(12)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături neaderente deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia cvasi-permanentă se limitează la maxim 0,3 mm, indiferent de clasa de expunere.
(13)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderente încadrate în clasele de expunere XC2, XC3 sau XC4, deschiderea fisurilor din beton cauzate de încărcările din combinaţia frecventă se limitează la maxim 0,2 mm. În acest caz se face şi verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia cvasi-permanentă.
(14)În cazul planşeelor realizate cu plăci de beton armat sau beton precomprimat cu armături aderente încadrate în clasele de expunere XD1, XD2 sau XS1 se face verificarea de decompresiune sub încărcările din combinaţia frecventă.
(15)Deformaţiile în direcţie verticală ale planşeelor de beton armat sau precomprimat sub încărcări gravitaţionale se limitează conform prevederilor SR EN 1992-1-1:2004.
(16)Deformaţia verticală maximă faţă de reazemele adiacente (săgeata) a grinzilor, plăcilor şi consolelor de beton armat sau precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/250 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul la calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii. În cazul în care săgeata este compensată printr-o contrasăgeată, valoarea acesteia este mai mică decât 1/250 din deschidere.
(17)Deformaţia verticală după execuţie a grinzilor, plăcilor şi consolelor din beton armat sau beton precomprimat solicitate la încărcările din gruparea cvasi-permanentă se limitează la maxim 1/500 din deschidere. În cazul plăcilor cu contur rectangular rezemate pe tot conturul în calculul deformaţiei verticale maxime se consideră valoarea minimă a deschiderii.
(18)Limitările deformaţiilor verticale prevăzute la (16) şi (17) se respectă şi în cazul plăcilor compozite oţel-beton.
(19)Sistemul structural se alege astfel încât să favorizeze adaptarea funcţionalităţii spaţiilor interioare în viitor.
(20)Când amplasamentul permite, punctele termice, centralele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare se amplasează grupat sau separat în clădiri independente.
(21)Instalaţiile a căror avariere seismică poate provoca incendii, explozii, scurgeri de abur sau de apă fierbinte de natură să pună în pericol siguranţa utilizatorilor se montează în afara sălilor de clasă, laboratoarelor, sălilor de sport, sălilor de recreaţie sau a căilor de evacuare.
(22)Mobilierul se amplasează şi se fixează astfel încât căderea, alunecarea sau răsturnarea să nu provoace pierderi de vieţi omeneşti, rănirea persoanelor sau să blocheze căile de evacuare.
(23)Mobilierul în care sunt depozitate obiecte care prin cădere pot bloca căile de evacuare sau pot pune în pericol siguranţa utilizatorilor se prevede cu uşi dotate cu încuietori.
SUBCAPITOLUL 2:4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare
(1)În proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe se aplică reglementările tehnice aflate în vigoare împreună cu prevederile suplimentare specifice construcţiilor şi amenajărilor pentru grădiniţe date în acest paragraf.
SECŢIUNEA 1:4.2.1. Siguranţa circulaţiei
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.1.1. Siguranţa circulaţiei exterioare
(1)În incinta grădiniţelor, circulaţia pietonală este prioritară şi se separă prin elemente corespunzătoare de circulaţia carosabilă, platformele de livrare, platformele de gestionare a deşeurilor şi locurile de parcare.
(2)Amenajarea incintei este realizată asigurând accesul utilizatorilor prin intermediul unor căi de circulaţie pietonale.
(3)Platformele de acces în clădiri se prevăd cu balustradă de protecţie, indiferent de înălţimea denivelărilor.
(4)Căile de circulaţie auto din incintă se amenajează în aşa fel încât să nu fie necesară manevrarea autovehiculelor prin mers înapoi în proximitatea copiilor.
(5)Căile de circulaţie pietonale şi auto din incintă se dotează cu sisteme de indicatoare prin care se comunică utilizatorilor direcţiile de urmat. Indicatoarele se poziţionează în locuri vizibile pentru pietoni şi pentru autovehicule.
(6)Se marchează prin indicatoare punctele de adunare, parcările publice şi cele pentru personal, încăperile tehnice la care accesul se face din exterior, căile de livrare, restricţiile şi limitările circulaţiei în amplasament, atenţionările şi zonele de potenţial risc.
(7)La intrările în incintă se dispun panouri de identificare ale grădiniţei, prin nume şi adresă iar la intrările principale în clădiri sau în pavilioane exterioare sau zone amenajate la exterior se dispun panouri de identificare ale acestora.
(8)La ieşirea din curtea grădiniţelor se montează parapete de protecţie la limita trotuarului, care să împiedice ieşirea bruscă a copiilor înspre carosabil, cu înălţimea minimă de 90 cm.
(9)La proiectarea zonei de îmbarcare sau debarcare preşcolari, se asigură vizibilitate directă de cel puţin 15 m dinspre autovehicul către aceasta, astfel încât şoferii să poată vedea dacă locurile pentru staţionare sunt libere de autoturisme şi pietoni. Activitatea de îmbarcare sau debarcare se face pe o bandă distinctă de cele destinate traficului.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.1.2. Siguranţa circulaţiei interioare
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la siguranţa circulaţiei interioare în clădirile în care se desfăşoară activităţi didactice.
(2)Proiectarea căilor de circulaţie se face în acord cu prevederile din reglementările tehnice specifice, împreună cu prevederile din acest paragraf. Se aplică prevederile care asigură un nivel de siguranţă mai ridicat.
(3)Deschiderea liberă minimă a căilor principale de circulaţie este:
a)1,90 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe o singură latură.
b)2,40 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe ambele laturi.
(4)Deschiderea liberă reprezintă valoarea minimă a lăţimii măsurate transversal pe direcţia de circulaţie, între faţa exterioară a pereţilor sau oricăror elemente permanente care ies din planul peretelui (cum sunt, de exemplu, corpurile de încălzire, mobilier, balustrade, parapete), pe toată lungimea unei căi de comunicaţie.
(5)Deschiderea liberă minimă se majorează corespunzător în cazul în care calea de circulaţie este obstrucţionată prin deschiderea uşilor înspre aceasta. Majorarea se face astfel încât să se asigure deschiderea liberă minimă stabilită conform (3) în situaţia în care uşile sunt deschise.
(6)Deschiderea liberă se majorează cu 600 mm atunci când se prevăd dulapuri pe căile de circulaţie faţă de valoarea stabilită conform (3).
(7)La calculul deschiderii libere nu se cuantifică dimensiunile spaţiilor adiacente căilor de circulaţie având altă funcţiune.
Notă: Astfel de spaţii sunt, de exemplu, spaţii pentru recepţie, spaţii de lucru, spaţii de recreere, spaţii alocate cuierelor sau depozitării hainelor sau pentru depozitarea echipamentelor pentru asigurarea mobilităţii.
(8)În zonele cu trafic mare (cum sunt, de exemplu, zonele de acces în casele de scară, sălile de adunare, sălile de luat masa) se prevede spaţiu suplimentar minim egal cu lăţimea căii de circulaţie, pentru evitarea aglomerării în perioadele de trafic maxim.
(9)În cazul utilizării ascensoarelor, la calculul deschiderii libere minime a căi de circulaţie care deserveşte ascensorul, nu se cuantifică dimensiunea zonei de staţionare a persoanelor care aşteaptă ascensorul, stabilită conform reglementărilor tehnice specifice.
(10)Deschiderea liberă minimă a căilor secundare de circulaţie, care fac legătura între calea principală de circulaţie şi diferite încăperi, este:
a)1,20 m, în cazul căii de acces secundare organizată într-un spaţiu mai larg către o altă încăpere. În această situaţie, la stabilirea ariei utile a spaţiului prin care se face circulaţia se scade aria dedicată căii secundare de circulaţie;
b)1,20 m, în cazul căii de acces secundare către una sau două încăperi cu aria utilă totală de maxim 60 m2;
c)1,50 m, în cazul căii de acces secundare către o zonă care grupează spaţii auxiliare, încăperi cu destinaţie didactică, administrativă sau de depozitare şi nici una dintre aceste încăperi nu are aria utilă mai mare de 45 m2 - în caz contrar se dimensionează în conformitate cu prevederile aplicabile căilor principale;
d)1,80 m lăţime, când grădiniţa este special destinată copiilor cu dizabilităţi locomotorii.
(11)Toate uşile căilor de evacuare se deschid în sensul evacuării şi sunt prevăzute cu sisteme pentru închidere lentă.
(12)Uşile accesului principal în clădire se prevăd cu deschidere automată. Pentru evacuarea în siguranţă, uşile automate sunt dotate cu sisteme de deschidere manuală sau sunt prevăzute uşi cu deschidere manuală lângă uşile automate.
(13)Lăţimea liberă a uşilor de pe căile de circulaţie este mai mare decât deschiderea liberă minimă a căii de circulaţie.
(14)Uşile exterioare se realizează fără praguri.
(15)Amplasarea uşilor cu deschidere către exterior se realizează astfel încât să nu se limiteze gabaritul de circulaţie pe căile de acces şi să se prevină impactul accidental la deschiderea acestora.
(16)Lăţimea liberă minimă a uşilor de acces în săli de grupă şi alte spaţii destinate activităţilor copiilor este de 900 mm.
(17)Uşile care sunt utilizate de preşcolari se dotează cu sisteme de protecţie a degetelor.
(18)Nu se prevăd uşi cu două canaturi şi deschidere dublu batantă.
(19)La interiorul sălii de sport sau în orice alt spaţiu în care se desfăşoară activităţi fizice intense, toate accesoriile şi feroneria pentru uşi se dispun retras, fără să depăşească planul foii de uşă.
(20)Uşile către sălile de grupă şi cele care fac legătura între sala de grupă şi alte încăperi destinate copiilor se prevăd cu panouri vitrate cu lăţime de minim 150 mm, pe cel puţin jumătate din înălţimea uşii. Sticla acestor panouri este stratificată şi respectă prevederile SR EN 12600.
(21)Toate spaţiile se proiectează să fie direct accesibile dintr-o cale de circulaţie principală sau secundară. Pot face excepţie încăperi pentru depozitare sau unele toalete care sunt proiectate pentru a fi accesate din alte spaţii didactice.
(22)Căile de circulaţie şi evacuare sunt prevăzute şi cu lumină naturală.
(23)Uşile vitrate sunt prevăzute cu sticlă stratificată, marcată pentru observarea facilă a suprafeţei vitrate de către utilizatori.
(24)Uşile care au foi finisate cu alt material decât oţelul, se prevăd cu plăci de lovire la partea inferioară pentru acomodarea echipamentelor de tehnologie asistivă de mobilitate.
(25)Uşile încăperilor pentru activităţi didactice se prevăd cu sisteme de încuiere care să nu permită încuierea uşii din interiorul încăperii.
(26)Cabinele de toaletă destinate copiilor vor avea lăţimea de 900-1000 mm. Este recomandat să nu se doteze cabinele cu sisteme de blocare a uşilor.
(27)Nu se prevăd uşi între căile de circulaţie comune şi zona de spălătoare a grupurilor sanitare, pentru supravegherea facilă a acestor spaţii, în conjuncţie cu asigurarea intimităţii elevilor prin măsuri constructive.
(28)Marginile uşilor care stau deschise se marchează vizual în contrast cu elementele învecinate.
(29)Sistemele de închidere automată a uşilor respectă prevederile SR EN 1154.
(30)Pentru deplasarea facilă a copiilor, uşile sălilor de grupă şi uşile către zona exterioară de joacă dotate cu sistem de închidere automată vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare în poziţie deschis, montate la înălţime pentru a preveni acţionarea acestora de către copii.
(31)Mânerele uşilor respectă prevederile SR EN 1906. Înălţimea maximă recomandată a mânerelor este 900 mm.
(32)În cazul ferestrelor având cota parapetului mai mică decât 1,10 m se prevăd balustrade şi se iau măsuri constructive pentru împiedicarea escaladării parapetului.
(33)În cazul canaturilor mobile ale ferestrelor având cota parapetului mai mică de 1,20 m, se limitează raza de deschidere pentru prevenirea riscului de accidentare a copiilor prin coliziune accidentală.
(34)Se recomandă ca lăţimea liberă a rampelor să fie mai mare de 1,40 m.
(35)Scările şi pasarelele mărginite de goluri pe ambele laturi paralele cu direcţia de circulaţie se protejează cu parapet sau balustradă cu înălţimea de 1250 mm.
(36)Scara şi balustrada se conformează astfel încât mâna curentă să fie continuă, fără trepte.
(37)Scările noi se conformează cerinţelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi de diverse tipuri, cum sunt cele de vedere sau de mobilitate redusă. Materialele puse în operă şi aspectul finisajelor permit orientarea facilă a persoanelor cu dizabilităţi.
(38)Muchiile convexe verticale ale elementelor de construcţie se protejează cu materiale deformabile.
(39)În clădirile frecventate de copii nu se realizează trepte cu profil sau trepte deschise.
(40)Mâna curentă a balustradelor scărilor se realizează astfel încât să nu permită deplasarea persoanelor prin alunecare.
(41)Balustradele realizate din bare sunt prevăzute cu bare verticale dispuse la distanţa maximă de 100 mm, fără bare orizontale intermediare.
SECŢIUNEA 2:4.2.2. Siguranţa cu privire la instalaţii
(1)Siguranţa cu privire la instalaţii presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenţi agresanţi din instalaţii prin:
a)şocuri electrice mortale;
b)arsuri sau opărire;
c)explozie;
d)intoxicare;
e)contaminare;
f)contactul cu elemente de instalaţii;
g)consecinţe ale trăsnetului.
(2)Toate prizele de curent din spaţiile destinate preşcolarilor au contact de protecţie şi obturatori, conform normativului I7. Circuitele de alimentare ale acestora sunt protejate cu dispozitive de protecţie diferenţială şi cu protecţie împotriva defectului de arc electric (AFDD).
(3)Orice defecţiune constatată la instalaţii, în special la instalaţiile de gaze şi la instalaţiile electrice, va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor şi inspectoratului şcolar şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului copiilor şi restului personalului în zonele afectate.
SECŢIUNEA 3:4.2.3. Siguranţa în timpul activităţilor specifice unităţilor funcţionale din cadrul grădiniţelor
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.3.1. Prevederi generale
(1)Locurile de joacă pentru grădiniţe se conformează şi dimensionează astfel încât să permită intervenţia rapidă a personalului de supraveghere în cazurile de comportament anti-social.
(2)Locurile de joacă pentru grădiniţe nu se amenajează în încăperi de dimensiuni mici sau în încăperi care prin configuraţia lor nu permit supravegherea facilă a elevilor (de exemplu, încăperi cu forme concave în plan, cu concavităţi pronunţate).
(3)Echipamentele şi dotările exterioare care deservesc spaţiile de socializare din cadrul grădiniţelor se conformează astfel încât să fie uşor accesibile, să permită supravegherea şi să reducă riscurile de furt sau vandalism.
(4)La amenajarea spaţiilor exterioare se utilizează plante care nu sunt toxice, fără ghimpi sau spini, în conformitate cu reglementările tehnice din domeniu.
(5)La amenajarea zonelor de acces şi de joc nu se utilizează materiale decorative afânate (de exemplu, pietriş, scoarţă de copac).
(6)Zonele de faţadă verde, garduri verzi, plante palisate, nu au plante cu ghimpi sau spini. Sistemul de susţinere şi protecţie este realizat astfel încât să se prevină riscul de accidentare prin escaladarea sau căţărarea copiilor.
(7)Pereţii exteriori şi sistemele de faţadă precum şi amenajările nu prezintă perforaţii prin goluri de dimensiuni mici şi nu au margini ascuţite care pot provoca rănirea utilizatorilor.
(8)În vecinătatea zonelor exterioare de joacă sau socializare sau a căilor exterioare de circulaţie, nu se utilizează la realizarea anvelopei clădirilor materiale care pot fi deteriorate uşor prin impact (de exemplu, prin lovire cu mingea).
(9)Soluţiile constructive pentru pereţii exteriori ai clădirilor şi elementele de amenajare se stabilesc astfel încât să se reducă riscul de căţărare sau escaladare.
(10)Tubulatura exterioară este conformată astfel încât să împiedice căţărarea preşcolarilor.
(11)Pereţii care mărginesc direct căile de circulaţie sunt finisaţi cu materiale care asigură rezistenţa la impactul cu încălţămintea pe o înălţime de 1,20 m. Finisajul acestor pereţi se realizează astfel încât să nu se deterioreze în urma impactului normal repetat cu încălţămintea.
(12)La interiorul clădirii, la partea inferioară a pereţilor sunt montate plinte de înălţime minimă 100 mm.
(13)Vopselurile pe bază de apă care sunt utilizate pentru finisarea pereţilor la interiorul clădirilor îndeplinesc condiţiile din SR EN 13300. Vopselurile utilizate trebuie să fie testate, pentru aptitudinea de curăţire, conform SR EN ISO 11998.
(14)Finisajul pardoselilor se realizează conform SR EN 14041.
(15)Pardoselile se realizează astfel încât să nu permită alunecarea sau să cauzeze împiedicarea utilizatorilor. Pardoselile au suprafaţa rezistentă la murdărire şi care să favorizeze curăţarea.
(16)Se recomandă prevederea de pardoseli moi în spaţiile destinate jocului copiilor.
(17)În cazul spaţiilor cu încălzire prin pardoseală, finisajul din compoziţia pardoselii trebuie să reziste la temperatura de 27 grade Celsius.
(18)Mobilierul nu are muchii sau colţuri ascuţite. Scaunele nu au picioarele din spate ieşite în afară mai mult decât partea de sus a spătarului, pentru a preveni riscul de împiedicare.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.3.2. Prevederi specifice de siguranţă în sălile de grupă
(1)Toate obiectele de mobilier grele amplasate lângă pereţi sau alte elemente structurale sau de compartimentare, sunt prinse de acestea, în vederea reducerii riscului de răsturnare accidentală sau provocată.
(2)Elementele de mobilier grele sunt amplasate în vecinătatea pereţilor sau a altor elemente structurale şi se fixează de acestea pentru a preveni riscul de răsturnare accidentală.
(3)Elementele de mobilier uşoare (cum sunt, de exemplu, măsuţele, scăunelele sau băncuţele) sunt conformate astfel încât să se limiteze riscul accidentarii copiilor şi au colţurile şi muchiile rotunjite.
(4)Elementele de mobilier uşoare de tipul meselor şi băncuţelor sunt realizate astfel încât să faciliteze amenajarea sălii de către preşcolari.
(5)Elementele de mobilier care se stivuiesc sunt conformate astfel încât să se reducă riscul de accidentare prin prindere a degetelor între elementele consecutive din stivă.
(6)Nu se utilizează elemente de mobilier pe roţi.
(7)Nu se utilizează elemente de mobilier pliabile, mobile.
(8)Dimensiunile, conformarea şi dotarea cu mobilier a spaţiului din sălile de grupe permit desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor de educaţie prin joc şi de educaţie prin lucru. Sala de grupă este amenajată
a)cu o zonă de joacă şi o zonă de lucru;
sau
b)zonă unică unde prin reconfigurare facilă a mobilierului uşor se amenajează zona de joacă sau zona de lucru, după caz.
(9)Zona de joacă are suprafaţa minimă de 16 m2 dar nu numai puţin de 2 m2 pentru fiecare copil. Dimensiunea minimă a zonei de joacă pe orice direcţie este de 4,0 m.
(10)Distanţa minimă dintre măsuţe în zona de lucru este de 850 mm. Distanţa minimă dintre măsuţe şi perete sau alte corpuri de mobilier este de 1000 mm.
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.3.3. Prevederi specifice de siguranţă în grădină şi în alte spaţii verzi
(1)Se prevăd spaţii dedicate destinate depozitării utilajelor, echipamentelor şi uneltelor pentru îngrijirea spaţiilor verzi care sunt utilizate de personal calificat. Se iau măsuri pentru împiedicarea accesului copiilor în aceste spaţii.
(2)Sculele de grădinărit destinate copiilor se depozitează în locuri dedicate, în vecinătatea grădinilor. Zona de depozitare se încuie atunci când copiii nu desfăşoară activităţi de grădinărit.
(3)Accesul copiilor la sistemele de oprire sau pornire a apei în punctele de alimentare cu apă (cum sunt, de exemplu, cişmelele, robinetele pentru furtun şi sisteme de irigaţii), când nu se desfăşoară activităţi de grădinărit, este restricţionat prin măsuri constructive.
(4)Aleile şi potecile din grădinile de legume sau de flori au lăţimea de cel puţin 400 mm.
(5)Bordajul aleilor sau a zonelor de separaţie între suprafeţele înierbate şi suprafeţele cultivate este realizat cu elemente necontondente, cu muchii şi colţuri rotunjite, lipsite de muchii sau vârfuri ascuţite. Trecerea dintre suprafeţe diferite se face la nivel.
(6)Nisipul pentru joacă este amplasat într-o incintă constând dintr-o închidere perimetrală de 300 mm înălţime, cu muchii şi colţuri rotunjite, şi o suprafaţă de bază rigidă dar permeabilă la apă, pentru asigurarea drenajului. Accesul la incintă se asigură prin suprafaţă pavată.
(7)La amenajare nu se folosesc pietre sau elemente de beton, cu excepţia bolovanilor sau elementelor prefabricate grele (de exemplu, borduri sau pavele), având greutate de cel puţin 12 kg sau prinse de stratul suport, astfel încât acestea să nu poată fi mişcate de către copii.
(8)Sistemele de palisare, destinate creşterii plantelor căţărătoare sau pomilor fructiferi, pe lângă construcţii sau garduri sau independente de acestea, respectă prevederile de siguranţă conform prevederilor din Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Configuraţia sistemelor de palisare
Înălţime sistem de palisare | Elemente palisare pentru formarea şarpantelor | Permite căţărarea şi culegerea de către copii | Amenajare la sol în vecinătatea planului de palisare |
sub 1,80 m | orizontale | Da | Iarbă sau strat moale cu lăţimea minimă de 800 mm |
oblice, cu vârfuri rotunjite | Da | ||
- | verticale, cu vârfuri rotunjite | Nu | - |
(9)Dacă se palisează arbori sau se prevăd plante căţărătoare, configuraţia şarpantelor, sistemului de palisare şi a gardului sau a faţadei este realizată astfel încât să nu permită căţărarea copiilor pentru escaladarea gardului sau urcarea pe suprafeţe sau zone la înălţime, cum ar fi glafuri exterioare, copertine, acoperişuri, echipamente la înălţime etc.
(10)Alcătuirea pergolelor şi modul de dirijare al plantelor căţărătoare este realizată astfel încât să nu permită căţărarea copiilor pe pergole.
(11)Fântânile arteziene, iazurile sau alte amenajări acvatice au adâncimea apei mai mică de 400 mm. Sunt realizate sisteme de protecţie care să prevină accidentarea prin cădere a copiilor atunci când aceste incinte sunt golite de apă. Pentru adâncimi mai mari sunt realizate sisteme de închidere perimetrală care să nu permită accesul copiilor nesupravegheaţi.
(12)Prevederea de receptoare electrice (corpuri de iluminat, prize, racorduri electrice) sau alte componente ale instalaţiilor electrice care ar putea pune în pericol siguranţa copiilor nu este permisă fără a fi respectate condiţiile de amplasare şi protecţie indicate în normativul I7.
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.3.4. Prevederi specifice de siguranţă pentru terenurile de joacă şi sport
(1)Pentru terenurile de joacă şi sport se asigură dimensiunile şi zonele de protecţie minime din jurul terenurilor, astfel:
a)dimensiunea minimă a terenului 6,00 m;
b)suprafaţa minimă 40 m2 dar nu mai puţin de 3 m2 pentru fiecare preşcolar care foloseşte simultan terenul.
(2)În jurul terenurilor de joacă şi sport nu se prevăd elemente de construcţie de care se poate produce lovirea accidentală a copiilor cu excepţia celor dedicate activităţilor sportive sau de joacă specifice.
(3)Nu se consideră la calculul suprafeţelor terenului de joacă şi sport zonele din incintă în care există posibilitatea accesului auto sau parcării autoturismelor.
(4)Între terenurile de joacă şi sport şi zonele din incintă în care este posibil accesul auto se iau măsuri de separare care să împiedice accesul auto cum sunt: borduri, parapete, ruperi de nivel, garduri sau arbori.
(5)Pentru grădiniţe având mai mult de 150 de locuri se recomandă amenajarea de terenuri pentru joacă şi sport separate pentru copiii de grupă mică, mijlocie sau mare.
(6)În vederea combaterii fenomenului de intimidare a copiilor, terenurile de joacă şi sport nu sunt realizate din zone independente, îndepărtate una de cealaltă la mai mult de 15,00 m, fără vedere directă între ele, dacă aceste zone au sub 10% din suprafaţa totală destinată jocului şi sportului.
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.3.5. Prevederi specifice de siguranţă pentru spaţiile interioare, altele decât sălile de grupe
(1)În cadrul amenajării spaţiilor pentru servirea mesei se implementează următoarele măsuri:
a)se restricţionează accesul copiilor în bucătărie prin separarea spaţiilor cu o uşă cu posibilitate de închidere din ambele părţi;
b)se respectă în spaţiul destinat servirii mesei distanţele şi gabaritele minime prevăzute în Tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Distanţe şi gabarite pentru spaţiul de servire a mesei
Valoare minimă | |
Distanţa dintre măsuţe şi perete sau alte corpuri de mobilier | 1050 mm |
Distanţa dintre măsuţe | 850 mm |
Lăţimea minimă a căii de circulaţie dintre bucătărie şi intrare în sala de mese | 1000 mm |
SECŢIUNEA 4:4.2.4. Siguranţa la intruziune şi efracţie
(1)În afară de măsurile prevăzute de normativul NP 068, construcţiile pentru grădiniţe se dotează cu mijloace de protecţie în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi respectând normele metodologice de aplicare menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Accesul principal în clădirea grădiniţei se prevede cu o încăpere de tip hol care se separă arhitectural şi prin măsuri de control de restul clădirii, iar accesul în incintă se face prin video-interfon sau deschidere de către personal, astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea fără permisiune a persoanelor neautorizate.
(3)Împrejmuirea se proiectează ţinând cont de imperativul circumscrierii în cadrul sitului grădiniţei a unei zone sigure pentru copii, cu căi de acces bine definite, semnalizate şi controlate.
(4)Spaţiile din cadrul sitului grădiniţei amenajate pentru vizitatori sau pentru a putea fi folosite de către restul comunităţii în afara programului se conformează astfel încât să poată fi accesibile şi în afara programului grădiniţei, fără a compromite siguranţa spaţiilor destinate strict copiilor.
(5)Împrejmuirea siturilor pentru grădiniţe se face cu materiale anti-căţărare, de tipul plasei sudate de oţel, fără elemente orizontale care să faciliteze escaladarea. Îngrădirea poate fi înlocuită cu plantaţii dense, în cazuri justificate, în care se obţine acordul Beneficiarului.
(6)Împrejmuirea curţii grădiniţei se prevede cu o înălţime de minim 1,80 m. Se realizează garduri opace sau transparente în funcţie de tipul vecinătăţii.
(7)În lungul împrejmuirii se asigură supravegherea video.
(8)Porţile împrejmuirilor perimetrale se conformează astfel încât să nu existe un spaţiu mai mare de 100 mm între marginea de jos a porţii şi cota terenului sistematizat.
(9)Gardurile perimetrale ale incintei construcţiilor pentru grădiniţe se dublează cu garduri vii sau plante palisate.
(10)Accesurile în incintă vor fi asigurate cu sisteme speciale de închidere şi iluminate pe timp de noapte.
(11)La grădiniţele cu mai mult de 150 locuri, accesul principal va fi prevăzut cu cabină de poartă şi cu post permanent de pază în timpul zilei.
SECŢIUNEA 5:4.2.5. Măsuri pentru exploatarea în siguranţă a grădiniţelor frecventate şi de preşcolari cu handicap motor
(1)La proiectarea şi funcţionarea grădiniţelor noi se aplică măsurile prevăzute în Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ normativ NP 051.
(2)Toate accesurile, căile de circulaţie destinate utilizatorilor valizi/ambulanţi se conformează în aşa fel încât să fie totodată accesibile persoanelor cu dizabilităţi.
(3)În cazul dotării construcţiilor cu ascensoare de persoane, orice ascensor din cadrul construcţiei trebuie să fie destul de încăpător pentru persoane în scaun rulant.
(4)Prevederea de platforme mobile în clădiri noi se face fără să reducă gabaritul efectiv al rampelor de scări sau al coridoarelor.
(5)Se utilizează doar platforme mobile care se conformează SR EN 81- 41 "Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare speciale de persoane şi de materiale. Partea 41: Platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă" şi Directivei 2006/42/CE privind echipamentele tehnice.
(6)Nu se prevăd platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă în clădirile cu mai mult de două niveluri.
SECŢIUNEA 6:4.2.6. Capacitatea de utilizare
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.6.1. Prevederi generale privind capacitatea de utilizare
(1)Capacitatea de utilizare se referă la dimensionarea spaţiilor, echiparea şi mobilarea acestora.
(2)Dimensionarea spaţiilor se face după următoarele criterii:
a)numărul de utilizatori;
b)tipul de mobilier şi echipamentul utilizat;
c)modul de aranjare a mobilierului şi echipamentului;
d)gabaritele convenţionale.
(3)Tipul spaţiilor din grădiniţe, numărul de utilizatori pe fiecare tip, mobilierul şi echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora şi gabaritele precum şi dimensiunile minime recomandate sunt prezentate în anexele informative ale acestei reglementări.
(4)Dotarea cu material didactic pentru procesul de educaţie se va face în concordanţă cu necesităţile privind calitatea procesului didactic stabilite de autoritatea de reglementare de resort.
(5)Toate spaţiile se proiectează să fie direct accesibile dintr-o zonă de circulaţie comună adiacentă. Fac excepţie spaţiile de depozitare sau toaletele care trebuie să fie accesate direct din alte spaţii didactice.
(6)Nu este permisă soluţia de proiectare prin care se prevăd stâlpi liberi în sălile de adunare, multifuncţionale, sălile pentru sport sau gimnastică, dans ori alte încăperi pentru activităţi fizice.
(7)Spaţiul liber dintre obiectele de mobilier din sălile de grupă este prevăzut să permită accesul în primul rând al persoanelor în scaun rulant.
(8)Spaţiul liber dintre dulapuri este prevăzut să permită preşcolarilor şi personalului, inclusiv al persoanelor în scaun rulant, accesul facil şi circulaţia în siguranţă.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.6.2. Prevederi privind aptitudinea de utilizare a spaţiilor de depozitare dotate cu dulapuri şi rafturi destinate hainelor şi pantofilor
(1)Dulapurile pentru copii destinate depozitării pantofilor şi a hainelor sunt amplasate pe culoar, în apropierea accesului în clădire, iar dacă acest lucru nu este posibil, se prevăd exclusiv rafturi de pantofi în apropierea accesului în clădire iar dulapurile pentru haine se prevăd pe coridor în vecinătatea sălii de grupă. Cu titlu de derogare, pentru clădiri existente, se pot amenaja dulapuri pentru haine în sala de grupă dacă se amenajează rafturi pentru pantofi în apropierea accesului.
(2)Se prevăd scăunele sau băncuţe având lăţimea de cel puţin 250 mm, atât în zona dulapurilor de haine cât şi în zona rafturilor de pantofi dacă acestea sunt dispuse în zone diferite şi se prevede minim 1 loc pe scăunel sau băncuţă la 10 preşcolari.
(3)Dulapurile şi scaunele sau băncuţele pot fi poziţionate în lungul culoarelor, dacă se asigură lăţimea minimă a căilor de circulaţie, sau în încăperi cu această destinaţie.
(4)Dulapurile pentru elevi nu se amplasează în dreptul balustradelor sau parapetelor.
(5)Dulapurile se fixează de elementele structurale ale clădirilor pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei. Se admite fixarea pe componente nestructurale de compartimentare sau închidere numai dacă acestea sunt verificate explicit în proiectare privind capacitatea de preluare şi transmitere a eforturilor ce le revin.
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.6.3. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor destinate sălilor de grupă
(1)Suprafaţa utilă minimă a sălilor de grupă se stabileşte conform prevederilor din Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3 Suprafaţa utilă minimă a sălii de grupă
Pentru construcţii noi | 2,50 m2 pentru fiecare preşcolar | minim 25 m2 |
Pentru construcţii existente | 2,00 m2 pentru fiecare preşcolar | minim 20 m2 |
(2)Lăţimea minimă a spaţiilor destinate sălilor de grupă este de 4 m.
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.6.4. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor multifuncţionale
(1)Pentru grădiniţele având capacitate mai mare de 50 de locuri, se prevede cel puţin un spaţiu multifuncţional, la interior, cu posibilitate de deschidere a vitrajelor şi vedere sau acces înspre grădină sau terenul de joacă sau la exterior, acoperit, de tipul unui portic, pavilion, terasa acoperită, care poate fi reconfigurat pentru a găzdui petreceri pentru copii, activităţi sportive sau ieşirea la aer în condiţii meteo nefavorabile, ateliere de lucru, spectacole, întâlniri cu părinţii, organizarea de zile de naştere.
(2)Se recomandă dispunerea către S, SE, SV a spaţiilor multifuncţionale exterioare.
(3)Suprafaţa spaţiilor multifuncţionale este de minim 2,0 m2/utilizator iar numărul de utilizatori va fi egal cu minim un sfert din numărul locurilor pentru copii din sălile de grupă.
(4)Se recomandă conectarea funcţională a spaţiilor multifuncţionale de zona de preparare a hranei, pentru posibilitatea organizării de evenimente cu servirea invitaţilor.
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.6.5. Prevederi privind capacitatea de utilizare a zonei de servire a mesei
(1)Capacitatea de locuri la masă în zona destinată servirii mesei este de minim 1/3 din capacitatea de locuri din sălile de grupe dar nu mai puţin decât capacitatea celei mai mari săli de grupă.
(2)Zona destinată servirii mesei este deservită de o zonă adiacentă pentru gătit şi pregătit hrana, şi de zonele de depozitare a alimentelor aferente.
SUBSECŢIUNEA 6:4.2.6.6. Prevederi privind capacitatea de utilizare a zonei de dormit
(1)Dacă tema de proiectare nu prevede altfel, se prevăd spaţii dedicate odihnei şi somnului având capacitate, exprimată în număr de paturi de cel puţin % din capacitatea de locuri din sălile de grupe.
(2)Zona de dormit este constituită din camere dormitor separate între băieţi şi fete având maxim 12 paturi, dimensiunea patului de cel puţin 1400 mm x 700 mm, distanţa între paturi de cel puţin 600 mm.
(3)Pentru grădiniţe având sub 50 de locuri, zona de dormit poate fi organizată parţial sau total şi în cadrul sălii de grupă, prin dispunerea de paturi rabatabile pe pereţi.
SUBSECŢIUNEA 7:4.2.6.7. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor exterioare destinate activităţilor preşcolarilor
(1)Grădina şi terenurile de joacă exterioare au capacitatea, în mod cumulat, de a găzdui simultan toţi preşcolarii, conform prevederilor din Tabelul 4.4.
Tabelul 4.4 Capacitatea spaţiilor exterioare destinate preşcolarilor
Capacitate terenuri de joacă şi sport | Capacitate grădină | Capacitate totală spaţii exterioare pentru preşcolari | ||
minim 1/3 dintre preşcolari | 3 m2/preşcolar | minim 1/3 dintre preşcolari | 3 m2/preşcolar | 100% din locurile din sălile de grupă |
maxim 2/3 dintre preşcolari | maxim 2/3 dintre preşcolari | |||
(2)Se recomandă ca cel puţin 50% din ariile spaţiilor exterioare destinate activităţilor în aer liber să aibă expunere sudică, sud-estică sau sud-vestică şi să primească radiaţie solară directă la solstiţiul de iarnă de cel puţin 2,5 h, în intervalul orar 8 - 12, şi cel puţin 1,5 h, în intervalul 12 - 16.
SUBCAPITOLUL 3:4.3. Securitatea la incendiu
(1)Cerinţa de calitate a construcţiilor "Securitate la incendiu" se asigură prin aplicarea prevederilor următoarelor reglementării tehnice în construcţii:
a)P 118-1999 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor,
b)P 118/2 Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de Stingere,
c)P 118/3 Normativul privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a III-a - Instalaţii de detectare, semnalizare, avertizare, cu modificările şi completările ulterioare.
SUBCAPITOLUL 4:4.4. Calitatea mediului interior, confortul utilizatorilor şi sănătate
SECŢIUNEA 1:4.4.1. Calitatea aerului interior
SUBSECŢIUNEA 0:
(1)În toate sălile în care se desfăşoară procesul didactic se va asigura un debit de aer proaspăt exterior conform cerinţelor normativului I5 pentru respectarea categoriei de calitate a aerului IDA 1.
(2)Se prevăd instalaţii ventilare mecanică, cu recuperare de energie, a căror dimensionare se corelează cu clasa de calitate a aerului exterior ODA conform normativului I5, pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP 1, conform normativului I5.
(3)Se recomandă utilizarea unei instalaţii cu debit de aer variabil, care funcţionează controlat în funcţie de diferenţa de concentraţie de CO2 dintre aerul interior sălii de clasă şi aerul exterior. Astfel, în sălile de clasă se admite o diferenţa maximă de concentraţii de CO2 de 400 de ppm.
(4)Se recomandă utilizarea de materiale de construcţii şi obiecte de mobilier care nu conţin sau nu emit formaldehidă sau alţi compuşi organici volatili.
(5)Radonul provenit din materialele de construcţii şi din pământ (R200 şi/sau R220) nu trebuie să depăşească concentraţia de 200 Bq/m3 în medie pe an.
(6)Determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul grădiniţelor se va realiza conform prevederilor Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţii Nucleare nr. 185/2019 privind aprobarea Metodologiei pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă şi de la locurile de muncă, în vederea proiectării şi implementării unor lucrări şi soluţii de remediere.
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.1.1. Ventilarea spaţiilor
(1)Toate spaţiile ocupate din cadrul unităţii de învăţământ sunt ventilate mecanic, local sau centralizat.
(2)Toate sistemele de ventilare vor fi prevăzute cu recuperatoare de căldură care realizează schimbul de căldură între aerul evacuat şi cel introdus.
(3)Aerul introdus se filtrează tratează cu filtre de eficacitate ePM în corelaţie cu clasa de calitate a aerului exterior ODA pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP1, conform normativului I5.
(4)Nu se recomandă amplasarea agregatelor de ventilare la interiorul sălilor de grupă.
(5)Dacă agregatele de ventilare sunt amplasate direct în sala de clasă, atunci proiectul este însoţit de un memoriu justificativ de impact acustic.
(6)Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale incombustibile şi respectă prevederile normativului I5.
(7)Pentru distribuţia aerului în interiorul sălilor ocupate de preşcolari se utilizează sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu guri de aer specifice fiecărui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de aer textile cu distribuţie uniformă a aerului.
(8)Se recomandă favorizarea unei scheme de distribuţie a aerului proaspăt prin deplasare pentru menţinerea eficienţei ventilării în zona de ocupaţie. În acest caz, se recomandă verificarea suplimentară a schemei de distribuţie cu ajutorul unor calcule de modelare de tip Computational Fluid Dynamics.
(9)Gurile de aer sunt realizate astfel încât viteza aerului în zona ocupată să nu depăşească limitele indicate pentru vitezele medii ale mişcării aerului din încăperi în zona de ocupaţie, categoriei de ambianţă I (corelată cu categoria de calitate a aerului IDA 1), indicele PMV asociat şi temperaturile operative de referinţă din normativul I5.
(10)Se recomandă respectarea valorilor numărului minim de schimburi orare în funcţie de destinaţia încăperii, conform prevederilor din Tabelul 4.5. Numărul de schimburi orare este definit ca raportul dintre debitul total de aer tratat introdus în încăpere şi volumul de aer al încăperii, N = D/V [h-1], unde D este debitul total de aer introdus în încăpere în m3/h şi V este volumul aerului din încăpere în m3.
Tabelul 4.5 Numărul minim recomandat de schimburi orare de aer
Destinaţia încăperii | N [h-1] | D/m2 [m3/(h m2)] |
Săli de grupă | 6-8 | |
Spaţii de administrare a procesului didactic | 4-8 | |
Coridoare | - | |
Săli multifuncţionale | 8-10 | |
Vestiare | 8-10 | |
Dormitoare | 6-8 | |
Cantine | 8-12 | |
Bucătării | 5-8 | |
Cabinet medical şi izolator | 8-10 | |
Spălătorie, spaţii de depozitare* | 3 | |
Grupuri sanitare* | 8 | |
Depozite de alimente* | 3 | |
_______ * Valori de proiectare pentru debitul de aer extras | ||
SECŢIUNEA 2:4.4.2. Confortul termic
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.2.1. Climatizarea spaţiilor pentru situaţia de răcire
(1)În interiorul spaţiilor ocupate se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform normativului I5 şi SR EN 16798-1/NA. În sălile de grupă se respectă cel puţin criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2) din punct de vedere al confortului termic şi acustic, şi criteriile categoriei de calitate a aerului IDA1. Pentru acestea se recomandă categoria de ambianţă I (IEQ I) şi categoria de calitate a aerului IDA1.
(2)În celelalte spaţii se respectă criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2 - corelată cu categoria de calitate a aerului IDA 2) din punct de vedere al confortului termic, acustic, şi al calităţii aerului.
(3)Instalaţiile de climatizare se proiectează în acord cu normativul I5 şi standardul SR EN 16798-1/NA.
(4)Temperatura de calcul a aerului interior se stabileşte conform prevederilor din Tabelul 4.6, în funcţie de destinaţia încăperilor. Pentru răcire, temperatura aerului se alege conform valorilor din tabel, cu condiţia ca diferenţa dintre temperatura exterioară şi interioară de calcul să nu depăşească 10°C. În cazul în care rezultă o diferenţă mai mare de 10°C, se consideră o valoare mai mare pentru a respecta această condiţie.
Tabelul 4.6 Temperatura de calcul a aerului interior pentru climatizare (răcire)
Destinaţia încăperii | thetai [°C] |
Săli de grupă | 23-25 |
Spaţii de administrare a procesului didactic | 23-26 |
Grupuri sanitare | 27 |
Coridoare | - |
Săli multifuncţionale | 23-26 |
Vestiare | 27 |
Dormitoare | 23-26 |
Cantine | 23-27 |
Depozite de alimente | - |
Bucătării | - |
Cabinet medical şi izolator | 23-25 |
Spălătorie, spaţii de depozitare | - |
(5)Climatizarea se realizează cu aparate sau agregate locale de climatizare sau prin sisteme centralizate (numai aer), cu reglare zonală.
(6)În cazul agregatelor de climatizare care preiau în mod centralizat şi partea de ventilare (introducere aer proaspăt), aerul introdus va fi filtrat şi tratat cu filtre de eficacitate ePM în corelaţie cu clasa de calitate a aerului exterior ODA, pentru a se obţine o calitate a aerului introdus SUP1, în acord cu normativul I5 şi standardului SR EN ISO 16890.
(7)Agregatele de climatizare respectă prevederile normativului I5.
(8)Climatizarea se poate realiza cu agregate locale: ventilo-convectoare (nu se recomandă cele cu aport direct de aer proaspăt din raţiuni legate de eficientă energetică), pompe de căldură pe buclă de apă, sisteme de tip split sau alte sisteme cu debit de agent frigorific variabil etc.
(9)Dacă se folosesc ventilo-convectoare sau orice agregat de climatizare montat direct în sala de clasă, atunci proiectul va cuprinde calcul justificativ de impact acustic.
(10)Toate sistemele de climatizare vor asigura posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale. Toate comenzile locale vor fi integrate într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată.
(11)Pentru concepţia tuturor instalaţiilor de ventilare şi climatizare zgomotul din spaţiile interioare va fi evaluat prin nivelul de presiune acustică ponderat A şi valoarea curbei de zgomot Cz şi va fi corelat cu valorile din Tabelul 4.8..
SUBSECŢIUNEA 2:4.4.2.2. Încălzirea spaţiilor
(1)În interiorul spaţiilor ocupate se respectă principiile de confort al utilizatorilor conform normativului I13 şi SR EN 16798-1/NA. În sălile de grupă se respectă cel puţin criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2) din punct de vedere al confortului termic şi acustic, şi criteriile categoriei de calitate a aerului IDA1. Pentru acestea se recomandă categoria de calitate I (IEQ I) şi categoria de calitate a aerului IDA1. În celelalte spaţii se respectă criteriile categoriei de ambianţă II (IEQ2 - corelată cu categoria de calitate a aerului IDA 2) din punct de vedere al confortului termic, acustic, şi al calităţii aerului.
(2)Din punct de vedere termic, parametrii de confort se vor raporta la categoriile de ambianţă menţionate la (1), conform normativului I13 şi SR EN 16798-1/NA.
(3)În încăperi se pot utiliza următoarele tipuri de surse de încălzire: corpuri statice, pardoseli radiante, ventilo-convectoare, pompe de căldură etc. Acestea se stabilesc în funcţie de modul de preparare al agentului termic.
(4)Instalaţiile de încălzire se proiectează conform normativului I13. Temperatura interioară convenţională de calcul se alege, în funcţie de destinaţia încăperilor, conform prevederilor din Tabelul 4.7.
Tabelul 4.7 Temperatura interioară convenţională de calcul (temperatura operativă) pentru încălzire
Funcţiunea încăperii | thetai [°c] |
Săli de grupă | 20 |
Spaţii de administrare a procesului didactic | 20 |
Grupuri sanitare pentru copii | 20 |
Grupuri sanitare pentru cadre didactice | 18 |
Coridoare | 18 |
Săli multifuncţionale | 18 |
Vestiare | 20 |
Dormitoare | 20 |
Săli de mese | 20 |
Depozite de alimente | 10 |
Bucătării | 15 |
Anexe bucătării - preparare mâncare, spălare vase | 18 |
Cabinet medical | 24 |
Cabinet izolator | 22 |
Spălătorie, spaţii de depozitare | 15 |
Camere rufe murdare | 10 |
Camere rufe curate | 16 |
(5)Toate sistemele de încălzire asigură posibilitatea reglării locale (în fiecare încăpere) sau individuale. Toate comenzile locale se integrează într-un sistem centralizat de monitorizare şi reglare automată.
(6)Indiferent de sursa de încălzire, temperatura maximă admisibilă pe tur este de 70°C. În situaţiile în care nu se poate asigura această cerinţă, corpurile de încălzire sunt prevăzute cu grilaje de protecţie pentru evitarea accidentelor. Se respectă prevederile normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea copiilor şi tinerilor, emise de Ministerul Sănătăţii.
SECŢIUNEA 3:4.4.3. Confortul acustic
(1)Limitele admise pentru nivelul de zgomot din spaţiile interioare sunt date în Tabelul 4.8.
Tabelul 4.8 Limite admisibile pentru nivelul de zgomot interior
Destinaţia încăperii | Nivelul de presiune acustică [dB(A)] | |
Limita admisibilă a nivelului de zgomot echivalent interior dB(A) | Numărul de ordine al curbei Cz corespunzătoare | |
Săli de grupă | 35 | 30 |
Spaţii de administrare a procesului didactic | 40 | 35 |
Grupuri sanitare | 45 | 40 |
Săli multifuncţionale | 40 | 35 |
Vestiare | 45 | 40 |
Dormitoare | 35 | 30 |
Cantine | 45 | 40 |
Cabinet medical şi izolator | 35 | 30 |
(2)Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din grădiniţe împotriva zgomotului provenit din spaţiile adiacente se asigură prin elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută încât să se realizeze atât cerinţele impuse de structura de rezistenţă cât şi de condiţiile de izolare acustică, conform prevederilor din Tabelul 4.9.
(3)Amplasarea spaţiilor cu nivel sonor ridicat în incinta grădiniţelor se face astfel încât nivelul de zgomot interior în unităţile funcţionale să nu depăşească valorile prevăzute în Tabelul 4.8.
(4)Valorile admisibile pentru durata de reverberaţie Tm din unităţile funcţionale ale şcolilor şi liceelor, în domeniul de frecvenţă de 125 ... 4000 Hz se determină în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia conform normativului C 125 şi se limitează corespunzător cu prevederile din normativul C 125.
Tabelul 4.9 Valorile minime ale indicilor de izolare la zgomot aerian pentru elemente despărţitoare de construcţie
Nr. crt. | Elemente despărţitoare de construcţie între | Nivelul de zgomot perturbator estimat (A) | Valorile minime ale indicelui R’w - dB | ||
Unitatea funcţională | Spaţii alăturate | Lech dB(A) | L10 dB(A) | ||
1 | Săli de grupă, săli de administrare a procesului didactic [35db(A)] | Săli de grupă adiacente | 60 | 85 | 56 |
2 | Săli de festivităţi | 85 | 90 | 61 | |
3 | Săli multifuncţionale sau de sport | > 85 | 100 | 65 sau spaţii intermediare | |
4 | Dormitoare [30db(A)] | Săli de grupă adiacente | 60 | 80 | 61 |
Dormitoare adiacente | 60 | 80 | 56 | ||
Săli de muzică | 85 | 90 | 61 | ||
Spaţii de circulaţie | 60 | 85 | 56 | ||
SECŢIUNEA 4:4.4.4. Instalaţii de alimentare cu apă şi canalizare
(1)Echiparea grădiniţelor cu instalaţii şi echipamente sanitare se realizează conform temei de proiect şi prevederilor reglementărilor tehnice specifice pentru alimentarea cu apă - normativ I9.
(2)Consumurile zilnice specifice de apă rece şi caldă vor fi cele prevăzute în normativul I9; în cazul preşcolarilor se adoptă consumurile pentru şcoli, iar în cazul personalului didactic şi nedidactic se adoptă consumurile aferente spaţiilor de tip birouri. În cazul sălilor de sport sau multifuncţionale şi grupurilor sanitare aferente acestora, se consideră necesarul specific de apă rece şi caldă de consum în conformitate cu normativul I9 pentru terenuri de sport.
(3)Proiectarea instalaţiilor de alimentare cu apă rece şi caldă de consum se realizează în conformitate cu cerinţele normativului I9.
(4)Condiţiile de calitate admise pentru apa potabilă distribuită prin instalaţiile sanitare (apă rece şi caldă) sunt cele prevăzute în Legea nr. 458/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Se interzice prevederea unor puncte de consum alimentate cu apă nepotabilă.
(6)Proiectarea instalaţiilor de canalizare ape uzate din grădiniţe şi din incintele aferente acestora se realizează în conformitate cu normativului I9.
(7)Apele uzate evacuate din incintele aferente grădiniţele respectă prevederile normativului NTPA-001, în cazul deversării acestora în receptori naturali, sau normativului NTPA-002, în cazul evacuării în reţelele de canalizare ale localităţilor sau direct în staţiile de epurare orăşeneşti.
(8)În cazul în care apele uzate evacuate din incintă nu respectă normativele NTPA-002 sau NTPA-001 după caz, se prevăd instalaţii de pre-epurare/epurare.
(9)Proiectarea reţelelor exterioare de incintă, apă şi canalizare se realizează cu respectarea normativelor I9 şi NP 133.
(10)Pentru clădirile amplasate în zone în care nu există utilităţi de apă şi canalizare se vor aplica soluţii locale de alimentare cu apă şi colectare ape uzate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(11)Reţelele exterioare de incintă se vor proiectează cu respectarea prevederilor SR 8591: "Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare".
SECŢIUNEA 5:4.4.5. Evacuarea deşeurilor
(1)Construcţiile se realizează astfel încât să permită colectarea selectivă a deşeurilor.
(2)Construcţiile se realizează astfel încât să permită colectarea zilnică a deşeurilor.
(3)Deşeurile se depozitează temporar în pubele, în curtea unităţii de învăţământ, pe categorii (fracţii):
a)plastic şi metal;
b)hârtie şi carton;
c)sticlă;
d)deşeuri compostabile (biodegradabile);
e)deşeuri ne-recuperabile (nereciclabile).
(4)Pubelele vor fi diferenţiate şi inscripţionate, fiind dedicată cel puţin câte o pubelă pentru fiecare categorie de deşeuri (fracţie).
(5)Pubelele se amplasează pe platforme de depozitare dedicate, impermeabile şi cu rezistenţă mecanică adecvată.
(6)Platformele se dimensionează în funcţie de numărul de pubele necesar, stabilit prin proiect în funcţie de capacitatea unităţii de învăţământ şi ritmul de evacuare asigurat de către operatorul economic autorizat de salubritate.
(7)Distanţa minimă dintre platformă şi clădirile în care se desfăşoară activităţi didactice sau terenul de joacă şi sport este de 10 m. Se recomandă ca amplasarea platformei să se facă la marginea curţii.
(8)Platforma de deşeuri se delimitează de curtea unităţii de învăţământ cu gard şi poartă prevăzută cu încuietoare, astfel încât să nu se permită accesul preşcolarilor.
(9)Platforma de depozitare a deşeurilor se dotează cu sistem de alimentare cu apă şi sistem de colectare a apelor uzate rezultate din spălare. Apele uzate se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.
(10)Apa pluvială colectată de pe platforma de depozitare a deşeurilor se evacuează în reţeaua de canalizare existentă sau în fosa septică, după caz.
(11)Pentru spălarea şi dezinfectarea pubelelor se prevede în cadrul platformei de depozitare o suprafaţă de minim 5 m2, care nu este ocupată în mod curent cu pubele.
(12)Se recomandă protejarea platformelor de depozitare contra precipitaţiilor atmosferice, a soarelui şi vântului.
(13)În fiecare încăpere destinată desfăşurării activităţilor didactice sunt amplasate trei recipiente de colectare selectivă a deşeurilor, colorate astfel: albastru pentru deşeuri de hârtie şi carton, galben pentru deşeuri de metal şi plastic şi alb sau verde pentru sticlă albă sau colorată.
(14)La fiecare etaj al clădirilor unităţii de învăţământ sunt amplasate recipiente de colectare selectivă, marcate conform (13).
SECŢIUNEA 6:4.4.6. Etanşeitatea
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.6.1. Etanşeitatea la aer, gaze şi vapori
(1)Etanşeitatea la aer a clădirii se exprimă sub forma numărului de schimburi orare n50 [h-1], stabilit la presiunea de încercare de 50 Pa. Permeabilitatea la aer a anvelopei clădirii se exprimă sub forma debitului specific de aer prin neetanşeităţi raportat la aria anvelopei spaţiului climatizat al clădirii q50 [m3/h/m2] stabilit la presiunea de încercare de 50 Pa.
(2)Se recomandă efectuarea încercării de performanţă a anvelopei din punct de vedere al permeabilităţii la aer, gaze şi vapori conform SR EN ISO 9972.
(3)Performanţele minime de etanşeitate/permeabilitate la aer a anvelopei clădirii trebuie să se încadreze în următoarele condiţii:
n50 < 1,5 h-1 la 50 Pa sau q50 < 1,5 m3/h/m2.
(4)Proiectarea elementelor de construcţie sub aspectul comportării la umezire cauzată de condensarea vaporilor de apă în interiorul lor, în scopul asigurării unui regim de umiditate normal în timpul exploatării construcţiilor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice privind comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă (C 107).
(5)Acumularea progresivă, de la un an la altul, a apei provenite din condensul vaporilor în interiorul elementelor de construcţie, în timpul exploatării lor, nu este admisă.
(6)Umiditatea materialelor de construcţii în timpul perioadei reci a anului, nu trebuie să depăşească valorile maxime admisibile prevăzute în C 107.
SUBSECŢIUNEA 2:4.4.6.2. Etanşeitatea la apă
(1)Valoarea presiunii exercitate la vânt la care se asigură etanşeitatea la apă a tâmplăriei exterioare se recomandă să nu fie mai mică de 400 N/m2.
(2)Etanşeitatea hidroizolaţiilor acoperişurilor cu pante până la 7% inclusiv, se consideră satisfăcătoare, dacă după inundarea cu apă, la care nivelul acesteia va depăşi cu minim 2 cm punctul cel mai ridicat, nu se constată infiltraţii de apă în interiorul clădirii după 72 ore de încercare conform normativului pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ C 56-1985, aprobat prin decizia preşedintelui Institutului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii nr. 61/30.10.1985.
(3)Etanşeitatea hidroizolaţiei construcţiilor subterane se consideră satisfăcătoare dacă după 72 ore de la oprirea epuizmentului nu se constată infiltraţii de apă în interiorul clădirii.
SECŢIUNEA 7:4.4.7. Lumina naturală şi iluminatul electric
SUBSECŢIUNEA 1:4.4.7.1. Lumina naturală
(1)Încăperile grădiniţelor trebuie să aibă asigurată direct lumina naturală. Pot face excepţie încăperi la care se admite şi iluminatul indirect sau artificial (electric) ca vestibuluri, holuri, coridoarele secundare, depozite, spaţii tehnice.
(2)Valorile minime ale iluminării laterale "E" precum şi a coeficientului de iluminare naturală "e" sunt în conformitate cu STAS 6221, în corelare cu SR EN 12464-1.
(3)Nu se recomandă iluminatul natural zenital în încăperile în care se desfăşoară activitatea de învăţământ.
(4)Realizarea condiţiilor de iluminare se verifică, în mod aproximativ, pe baza raportului dintre aria ferestrelor încăperilor şi aria pardoselii acestora, în acord cu STAS 6221, conform prevederilor din Tabelul 4.10.
Tabelul 4.10 Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii încăperii
Nr. crt. | Destinaţia încăperilor | Raportul dintre aria ferestrelor şi aria pardoselii încăperii |
1 | Săli de grupă, săli multifuncţionale | 1/2 - 1/4 |
2 | Dormitoare | 1/3 - 1/4 |
3 | Cabinet medical, izolator | 1/4 -1/6 |
4 | Spaţii de administrare a procesului didactic, bucătărie, spălătorie | 1/6 - 1/10 |
5 | Coridoare, grupuri sanitare, vestiare | 1/8 - 1/10 |
(5)Pentru asigurarea calităţii priveliştii exterioare, înălţimea opacă a parapetului ferestrelor din sălile de grupă, în condiţiile respectării prevederii de la 4.2.1.2, (32), se recomandă să fie mai mică de 750 mm. În cazul celorlalte tipuri de încăperi, în condiţiile respectării prevederii de la 4.2.1.2, (32), înălţimea opacă a parapetului se recomandă să fie mai mică de:
a)săli de sport, 1500 mm;
b)scări, 1000 mm.
(6)Se recomandă ca încăperile construcţiilor pentru grădiniţe să fie orientate conform prevederilor din Tabelul 4.11.
Tabelul 4.11 Orientări recomandate
Nr. crt. | Destinaţia încăperilor | Orientări recomandate | |||||||
N | NE | E | SE | S | SV | V | NV | ||
1. | Săli de grupă | x | x | x | x | ||||
2. | Sală multifuncţională | x | x | x | x | ||||
(7)Pentru crearea confortului luminos, în scopul reglării iluminatului şi luminanţei (strălucirii) prin variaţia cantităţii de lumină care pătrunde în sălile de grupă şi în zonele de dormit, se prevăd jaluzele sau elemente de umbrire în funcţie de aportul solar.
(8)Valorile factorilor de reflexie ale suprafeţelor spaţiilor interioare pentru pereţi, tavane şi pardoseli respectă indicaţiile normativului NP 061 şi SR EN 12464-1.
(9)Gradul de luciu la 60° al suprafeţelor finite ale glafurilor, mobilierului şi a pardoselii va fi sub 15%.
SUBSECŢIUNEA 2:4.4.7.2. Însorirea
(1)Însorirea încăperilor contribuie la satisfacerea cerinţelor privind iluminatul natural, confortul termic şi conservarea energiei. Pătrunderea radiaţiilor solare în încăperi este considerată ca benefică pentru ocupanţi din considerente de sănătate şi psihologice.
(2)Încăperile sunt considerate a fi suficient însorite dacă durata de expunere la radiaţia solară directă, în ziua de referinţă, la echinocţiul de primăvară sau de toamnă, este de minim 2 ore.
(3)Radiaţia solară directă asigură însorirea dacă respectă următoarele unghiuri minime: 6° în plan vertical faţă de planul orizontului; 20° în plan orizontal faţă de planul faţadei.
SUBSECŢIUNEA 3:4.4.7.3. Iluminatul electric
(1)Soluţiile luminotehnice pentru încăperile destinate activităţii didactice respectă condiţiile de calitate şi sunt adaptate destinaţiei încăperii, în conformitate cu prezentul document, completat de SR EN 12464-1 şi de normativul NP 061.
(2)Iluminatul general din încăperi cu diverse destinaţii şi activităţi asigură cel puţin valorile din SR EN 12464-1 pentru nivelul de iluminare, indicele UGR, coeficientul de uniformitate, raportate la înălţimea planului util.
(3)Sursele de lumină respectă valorile indicate pentru indicele de redare a culorilor şi temperatura de culoare corelată precizate în SR EN 12464-1, completat de normativul NP 061.
(4)În sălile de grupe, corpurile de iluminat se amplasează astfel încât direcţia luminii artificiale să fie aceeaşi cu direcţia luminii naturale. Se recomandă amplasarea unui rând de corpuri de iluminat la aproximativ 1,00 m de ferestre.
(5)Se recomandă utilizarea corpurilor de iluminat cu distribuţie semidirectă a fluxului luminos (90-60% direcţionat către planul de lucru şi 10-40% către tavan), montate suspendat, pentru realizarea uniformităţilor cerute şi a echilibrului luminanţelor în câmpul vizual.
(6)În cazul în care se optează parţial sau total pentru corpuri de iluminat suspendate, acestea se dispun la o înălţime de atârnare de min. 0,3 m, dar nu mai jos de 2,3 m.
(7)Amplasarea corpurilor de iluminat pentru iluminatul general şi local se realizează astfel încât să fie evitată orbirea directă.
(8)Corpurile de iluminat liniare ce deservesc iluminatul general al grupelor de clasă vor fi orientate paralel cu direcţia vizuală (perpendicular pe tablă sau paralel cu suprafaţa vitrată).
(9)Corpurile de iluminat din sălile de grupă sau zone de recreaţie interioare, zone administrative sau alte zone dedicate în care se desfăşoară activităţi didactice au temperatura de culoare corelată conform prevederilor SR EN 12464-1, completat de normativul NP 061.
(10)Se recomandă utilizarea unor sisteme de control al iluminatului în sălile de grupă, care să poată fi adaptate în funcţie de specificul activităţii desfăşurate (desenat, scris, citit, proiecţii etc.). Acestea vor fi prevăzute cu posibilitate de reglare manuală şi automată (scenarii de lumină predefinite adaptate la tipul activităţii).
(11)În încăperile prevăzute ca spaţii de dormit se vor utiliza corpuri de iluminat cu distribuţie indirectă (40-60% direcţionat către planul de lucru şi 60-40 % către tavan), ca măsură de evitare a fenomenului de orbire directă.
(12)Pentru realizarea iluminatului de siguranţă se vor respecta precizările din SR EN 1838.
(13)În situaţiile în care programul de funcţionare prevede utilizarea spaţiilor de dormit şi pe timpul nopţii, vor fi prevăzute sisteme de iluminat pentru supravegherea copiilor, astfel încât să se asigure în zona patului un nivel de iluminare de minim 5 lx. Corpurile de iluminat se vor amplasa astfel încât să nu deranjeze copiii în timpul somnului.
(14)Iluminatul locurilor de joacă exterioare, precum şi a zonelor adiacente acestora se realizează astfel încât activităţile desfăşurate în aceste zone după lăsarea întunericului să nu pună în pericol viaţa copiilor, precum şi în conformitate cu prevederile normativului NP 062.
(15)Iluminatul spaţiilor exterioare de recreaţie, a aleilor şi circulaţiilor exterioare aflate în cadrul complexului preşcolar se va face respectând cerinţele normativului NP 062 şi conform standardului SR EN 12464-2.
SECŢIUNEA 8:4.4.8. Sănătatea utilizatorilor
(1)Pentru asigurarea cerinţelor privind sănătatea utilizatorilor se prevăd terenuri de joacă şi sport la exterior.
(2)Pentru a permite ieşirea la aer în condiţii meteo nefavorabile a tuturor preşcolarilor, se proiectează spaţii exterioare acoperite, astfel încât să respecte prevederile din Tabelul 4.12.
Tabelul 4.12 Condiţii de realizare a spaţiilor exterioare acoperite
Condiţii de acoperire | Condiţii de închidere/deschidere perimetrala | Condiţii de accesare | |
Portic | Cel puţin 50% din suprafaţa perimetrală deschisă către exterior | Fără parcurgerea unui spaţiu descoperit la venirea dinspre sălile de grupă | |
Copertine | |||
Terase exterioare | Minim 0,5 m2 zonă exterioară acoperită per preşcolar | Fără posibilitate de închidere temporară perimetrală | |
Logii | |||
Chioşcuri şi pavilioane |
(3)Spaţiile transformabile, cum ar fi terasele exterioare acoperite transformabile sau orice spaţii transformabile în spaţii închise prin orice metodă, inclusiv corturile pentru sport sau dispuse în zonele de recreaţie, inclusiv cele gonflabile, nu depăşesc următoarele suprafeţe:
a)30% din zonele destinate jocului şi sportului la exterior,
b)50% din zonele destinate grădinilor, peluzelor, spaţiilor verzi.
(4)Cabinetului medical respectă prevederile din Tabelul 4.13.
Tabelul 4.13 Capacitatea minimă a cabinetelor medicale
Capacitate grădiniţă - locuri în sălile de grupă | |||
1.. 50 preşcolari | 51.. 150 preşcolari | 151-300 preşcolari | |
Dulap medical | 1 dulap 800 x 450 H > = 1800 mm | 1 dulap 800 x 450 H > = 1800 mm | 1 dulap 800 x 450 H > = 1800 mm |
Spaţiu material medical | - | 2 m2 | 2 m2 |
Cabinet medical cu pat | 5 m2 | 6,5 m2 | 8 m2 |
(5)Cabinetele medicale din cadrul grădiniţelor se prevăd, organizează şi funcţionează în conformitate cu reglementările din domeniul sănătăţii.
SUBCAPITOLUL 5:4.5. Economie de energie şi izolare termică
(1)La proiectarea clădirilor pentru grădiniţe se ţine seama şi de prevederile Legii nr. 372/2005, republicată, referitoare la obligaţia ca acestea să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin realizarea unei anvelope a clădirii corespunzătoare, prevederea unor sisteme tehnice performante precum şi prin acoperirea necesarului de energie cu energie din surse regenerabile în proporţie de minimum 30%.
(2)La proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale economie de energie şi izolare termică se aplică prevederile metodologiei de calcul Mc 001.
SUBCAPITOLUL 6:4.6. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale
(1)Se recomandă utilizarea senzorilor de prezenţă sau a unui sistem de control al iluminatului pe holuri sau în spaţiile care nu necesită a fi iluminate permanent, în vederea reducerii consumului de energie.
(2)În fiecare sală destinată activităţilor didactice se prevăd instalaţii pentru transmiterea datelor.
(3)Materialele şi echipamentele utilizate pentru instalaţiile electrice vor respecta precizările din normativul I7, şi vor fi cu întârziere la propagarea flăcării, cu emisie redusă de fum şi fără halogeni.
(4)Apa pluvială de la nivelul acoperişului se colectează pentru utilizarea ulterioară în vederea irigării spaţiilor verzi sau a culturilor agricole. În acest scop se realizează un sistem suprateran sau subteran de rezervoare pentru apă. Această prevedere nu se aplică la construcţiile existente decât dacă se realizează lucrări de consolidare de ansamblu şi reparaţii capitale.
(5)Se recomandă amenajarea unei zone de realizare a compostului, pe baza materialului vegetal rezultat din lucrări de întreţinere a spaţiilor verzi sau din resturi vegetale rezultate la prepararea mesei şi gătit.
(6)În cazul unităţilor de învăţământ situate în mediul urban, la construirea corpurilor de clădire noi, se recomandă realizarea de faţade verzi, pe laturile cu expunere S - E, S sau S - V, cu însorire mediată de cel puţin 3 ore/zi la solstiţiul de iarnă şi 4,5 ore/zi la echinocţiu, conform studiului de însorire, având suprafaţa verde de cel puţin 12,5% din suprafaţa totală a acestor faţade, cu sistem de irigare integrat pentru plante agăţătoare sau palisate, cu rădăcini la nivelul solului, sau dispuse în containere la orice cotă sau sistem hidroponic.
(7)În cazul unităţilor de învăţământ cu garduri sau ziduri de incintă cu expunere S - E, S, S - V spre incinta complexului şcolar care îndeplinesc criteriul de însorire mai mare de 3 h/zi la solstiţiul de iarnă, se recomandă realizarea de gard viu având lungimea cumulată de 0,25 m/preşcolar cu înălţimea mai mare de 1,20 m.
(8)În cazul unităţilor de învăţământ situate în mediul rural la altitudini mai mici de 400 m, se recomandă realizarea de pergole pentru plante agăţătoare decorative sau plante fructifere, cu suprafaţa la sol de minim 0,25 m2/preşcolar.
ANEXĂ:Anexa A: Anexă informativă - Schema funcţională exemplificativă, împărţită după tipuri de unităţi preşcolare
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 950 bis din data de 29 septembrie 2022
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »