Subcapitolul 2 - 4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare - Normativ din 2022 privind cerinţe de calitate specifice construcţiilor pentru grădiniţe de copii - Indicativ NP011-2022 - Septembrie 2022
M.Of. 950 bis
În vigoare Versiune de la: 29 Octombrie 2022
SUBCAPITOLUL 2:4.2. Siguranţă şi accesibilitate în exploatare
(1)În proiectarea construcţiilor pentru grădiniţe se aplică reglementările tehnice aflate în vigoare împreună cu prevederile suplimentare specifice construcţiilor şi amenajărilor pentru grădiniţe date în acest paragraf.
SECŢIUNEA 1:4.2.1. Siguranţa circulaţiei
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.1.1. Siguranţa circulaţiei exterioare
(1)În incinta grădiniţelor, circulaţia pietonală este prioritară şi se separă prin elemente corespunzătoare de circulaţia carosabilă, platformele de livrare, platformele de gestionare a deşeurilor şi locurile de parcare.
(2)Amenajarea incintei este realizată asigurând accesul utilizatorilor prin intermediul unor căi de circulaţie pietonale.
(3)Platformele de acces în clădiri se prevăd cu balustradă de protecţie, indiferent de înălţimea denivelărilor.
(4)Căile de circulaţie auto din incintă se amenajează în aşa fel încât să nu fie necesară manevrarea autovehiculelor prin mers înapoi în proximitatea copiilor.
(5)Căile de circulaţie pietonale şi auto din incintă se dotează cu sisteme de indicatoare prin care se comunică utilizatorilor direcţiile de urmat. Indicatoarele se poziţionează în locuri vizibile pentru pietoni şi pentru autovehicule.
(6)Se marchează prin indicatoare punctele de adunare, parcările publice şi cele pentru personal, încăperile tehnice la care accesul se face din exterior, căile de livrare, restricţiile şi limitările circulaţiei în amplasament, atenţionările şi zonele de potenţial risc.
(7)La intrările în incintă se dispun panouri de identificare ale grădiniţei, prin nume şi adresă iar la intrările principale în clădiri sau în pavilioane exterioare sau zone amenajate la exterior se dispun panouri de identificare ale acestora.
(8)La ieşirea din curtea grădiniţelor se montează parapete de protecţie la limita trotuarului, care să împiedice ieşirea bruscă a copiilor înspre carosabil, cu înălţimea minimă de 90 cm.
(9)La proiectarea zonei de îmbarcare sau debarcare preşcolari, se asigură vizibilitate directă de cel puţin 15 m dinspre autovehicul către aceasta, astfel încât şoferii să poată vedea dacă locurile pentru staţionare sunt libere de autoturisme şi pietoni. Activitatea de îmbarcare sau debarcare se face pe o bandă distinctă de cele destinate traficului.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.1.2. Siguranţa circulaţiei interioare
(1)Prevederile din acest paragraf se referă la siguranţa circulaţiei interioare în clădirile în care se desfăşoară activităţi didactice.
(2)Proiectarea căilor de circulaţie se face în acord cu prevederile din reglementările tehnice specifice, împreună cu prevederile din acest paragraf. Se aplică prevederile care asigură un nivel de siguranţă mai ridicat.
(3)Deschiderea liberă minimă a căilor principale de circulaţie este:
a)1,90 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe o singură latură.
b)2,40 m, când se asigură accesul la spaţiile didactice pe ambele laturi.
(4)Deschiderea liberă reprezintă valoarea minimă a lăţimii măsurate transversal pe direcţia de circulaţie, între faţa exterioară a pereţilor sau oricăror elemente permanente care ies din planul peretelui (cum sunt, de exemplu, corpurile de încălzire, mobilier, balustrade, parapete), pe toată lungimea unei căi de comunicaţie.
(5)Deschiderea liberă minimă se majorează corespunzător în cazul în care calea de circulaţie este obstrucţionată prin deschiderea uşilor înspre aceasta. Majorarea se face astfel încât să se asigure deschiderea liberă minimă stabilită conform (3) în situaţia în care uşile sunt deschise.
(6)Deschiderea liberă se majorează cu 600 mm atunci când se prevăd dulapuri pe căile de circulaţie faţă de valoarea stabilită conform (3).
(7)La calculul deschiderii libere nu se cuantifică dimensiunile spaţiilor adiacente căilor de circulaţie având altă funcţiune.
Notă: Astfel de spaţii sunt, de exemplu, spaţii pentru recepţie, spaţii de lucru, spaţii de recreere, spaţii alocate cuierelor sau depozitării hainelor sau pentru depozitarea echipamentelor pentru asigurarea mobilităţii.
(8)În zonele cu trafic mare (cum sunt, de exemplu, zonele de acces în casele de scară, sălile de adunare, sălile de luat masa) se prevede spaţiu suplimentar minim egal cu lăţimea căii de circulaţie, pentru evitarea aglomerării în perioadele de trafic maxim.
(9)În cazul utilizării ascensoarelor, la calculul deschiderii libere minime a căi de circulaţie care deserveşte ascensorul, nu se cuantifică dimensiunea zonei de staţionare a persoanelor care aşteaptă ascensorul, stabilită conform reglementărilor tehnice specifice.
(10)Deschiderea liberă minimă a căilor secundare de circulaţie, care fac legătura între calea principală de circulaţie şi diferite încăperi, este:
a)1,20 m, în cazul căii de acces secundare organizată într-un spaţiu mai larg către o altă încăpere. În această situaţie, la stabilirea ariei utile a spaţiului prin care se face circulaţia se scade aria dedicată căii secundare de circulaţie;
b)1,20 m, în cazul căii de acces secundare către una sau două încăperi cu aria utilă totală de maxim 60 m2;
c)1,50 m, în cazul căii de acces secundare către o zonă care grupează spaţii auxiliare, încăperi cu destinaţie didactică, administrativă sau de depozitare şi nici una dintre aceste încăperi nu are aria utilă mai mare de 45 m2 - în caz contrar se dimensionează în conformitate cu prevederile aplicabile căilor principale;
d)1,80 m lăţime, când grădiniţa este special destinată copiilor cu dizabilităţi locomotorii.
(11)Toate uşile căilor de evacuare se deschid în sensul evacuării şi sunt prevăzute cu sisteme pentru închidere lentă.
(12)Uşile accesului principal în clădire se prevăd cu deschidere automată. Pentru evacuarea în siguranţă, uşile automate sunt dotate cu sisteme de deschidere manuală sau sunt prevăzute uşi cu deschidere manuală lângă uşile automate.
(13)Lăţimea liberă a uşilor de pe căile de circulaţie este mai mare decât deschiderea liberă minimă a căii de circulaţie.
(14)Uşile exterioare se realizează fără praguri.
(15)Amplasarea uşilor cu deschidere către exterior se realizează astfel încât să nu se limiteze gabaritul de circulaţie pe căile de acces şi să se prevină impactul accidental la deschiderea acestora.
(16)Lăţimea liberă minimă a uşilor de acces în săli de grupă şi alte spaţii destinate activităţilor copiilor este de 900 mm.
(17)Uşile care sunt utilizate de preşcolari se dotează cu sisteme de protecţie a degetelor.
(18)Nu se prevăd uşi cu două canaturi şi deschidere dublu batantă.
(19)La interiorul sălii de sport sau în orice alt spaţiu în care se desfăşoară activităţi fizice intense, toate accesoriile şi feroneria pentru uşi se dispun retras, fără să depăşească planul foii de uşă.
(20)Uşile către sălile de grupă şi cele care fac legătura între sala de grupă şi alte încăperi destinate copiilor se prevăd cu panouri vitrate cu lăţime de minim 150 mm, pe cel puţin jumătate din înălţimea uşii. Sticla acestor panouri este stratificată şi respectă prevederile SR EN 12600.
(21)Toate spaţiile se proiectează să fie direct accesibile dintr-o cale de circulaţie principală sau secundară. Pot face excepţie încăperi pentru depozitare sau unele toalete care sunt proiectate pentru a fi accesate din alte spaţii didactice.
(22)Căile de circulaţie şi evacuare sunt prevăzute şi cu lumină naturală.
(23)Uşile vitrate sunt prevăzute cu sticlă stratificată, marcată pentru observarea facilă a suprafeţei vitrate de către utilizatori.
(24)Uşile care au foi finisate cu alt material decât oţelul, se prevăd cu plăci de lovire la partea inferioară pentru acomodarea echipamentelor de tehnologie asistivă de mobilitate.
(25)Uşile încăperilor pentru activităţi didactice se prevăd cu sisteme de încuiere care să nu permită încuierea uşii din interiorul încăperii.
(26)Cabinele de toaletă destinate copiilor vor avea lăţimea de 900-1000 mm. Este recomandat să nu se doteze cabinele cu sisteme de blocare a uşilor.
(27)Nu se prevăd uşi între căile de circulaţie comune şi zona de spălătoare a grupurilor sanitare, pentru supravegherea facilă a acestor spaţii, în conjuncţie cu asigurarea intimităţii elevilor prin măsuri constructive.
(28)Marginile uşilor care stau deschise se marchează vizual în contrast cu elementele învecinate.
(29)Sistemele de închidere automată a uşilor respectă prevederile SR EN 1154.
(30)Pentru deplasarea facilă a copiilor, uşile sălilor de grupă şi uşile către zona exterioară de joacă dotate cu sistem de închidere automată vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare în poziţie deschis, montate la înălţime pentru a preveni acţionarea acestora de către copii.
(31)Mânerele uşilor respectă prevederile SR EN 1906. Înălţimea maximă recomandată a mânerelor este 900 mm.
(32)În cazul ferestrelor având cota parapetului mai mică decât 1,10 m se prevăd balustrade şi se iau măsuri constructive pentru împiedicarea escaladării parapetului.
(33)În cazul canaturilor mobile ale ferestrelor având cota parapetului mai mică de 1,20 m, se limitează raza de deschidere pentru prevenirea riscului de accidentare a copiilor prin coliziune accidentală.
(34)Se recomandă ca lăţimea liberă a rampelor să fie mai mare de 1,40 m.
(35)Scările şi pasarelele mărginite de goluri pe ambele laturi paralele cu direcţia de circulaţie se protejează cu parapet sau balustradă cu înălţimea de 1250 mm.
(36)Scara şi balustrada se conformează astfel încât mâna curentă să fie continuă, fără trepte.
(37)Scările noi se conformează cerinţelor de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi de diverse tipuri, cum sunt cele de vedere sau de mobilitate redusă. Materialele puse în operă şi aspectul finisajelor permit orientarea facilă a persoanelor cu dizabilităţi.
(38)Muchiile convexe verticale ale elementelor de construcţie se protejează cu materiale deformabile.
(39)În clădirile frecventate de copii nu se realizează trepte cu profil sau trepte deschise.
(40)Mâna curentă a balustradelor scărilor se realizează astfel încât să nu permită deplasarea persoanelor prin alunecare.
(41)Balustradele realizate din bare sunt prevăzute cu bare verticale dispuse la distanţa maximă de 100 mm, fără bare orizontale intermediare.
SECŢIUNEA 2:4.2.2. Siguranţa cu privire la instalaţii
(1)Siguranţa cu privire la instalaţii presupune asigurarea protecţiei utilizatorilor împotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenţi agresanţi din instalaţii prin:
a)şocuri electrice mortale;
b)arsuri sau opărire;
c)explozie;
d)intoxicare;
e)contaminare;
f)contactul cu elemente de instalaţii;
g)consecinţe ale trăsnetului.
(2)Toate prizele de curent din spaţiile destinate preşcolarilor au contact de protecţie şi obturatori, conform normativului I7. Circuitele de alimentare ale acestora sunt protejate cu dispozitive de protecţie diferenţială şi cu protecţie împotriva defectului de arc electric (AFDD).
(3)Orice defecţiune constatată la instalaţii, în special la instalaţiile de gaze şi la instalaţiile electrice, va fi anunţată imediat serviciilor de specialitate ale furnizorilor şi inspectoratului şcolar şi se vor lua măsuri de interzicere a accesului copiilor şi restului personalului în zonele afectate.
SECŢIUNEA 3:4.2.3. Siguranţa în timpul activităţilor specifice unităţilor funcţionale din cadrul grădiniţelor
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.3.1. Prevederi generale
(1)Locurile de joacă pentru grădiniţe se conformează şi dimensionează astfel încât să permită intervenţia rapidă a personalului de supraveghere în cazurile de comportament anti-social.
(2)Locurile de joacă pentru grădiniţe nu se amenajează în încăperi de dimensiuni mici sau în încăperi care prin configuraţia lor nu permit supravegherea facilă a elevilor (de exemplu, încăperi cu forme concave în plan, cu concavităţi pronunţate).
(3)Echipamentele şi dotările exterioare care deservesc spaţiile de socializare din cadrul grădiniţelor se conformează astfel încât să fie uşor accesibile, să permită supravegherea şi să reducă riscurile de furt sau vandalism.
(4)La amenajarea spaţiilor exterioare se utilizează plante care nu sunt toxice, fără ghimpi sau spini, în conformitate cu reglementările tehnice din domeniu.
(5)La amenajarea zonelor de acces şi de joc nu se utilizează materiale decorative afânate (de exemplu, pietriş, scoarţă de copac).
(6)Zonele de faţadă verde, garduri verzi, plante palisate, nu au plante cu ghimpi sau spini. Sistemul de susţinere şi protecţie este realizat astfel încât să se prevină riscul de accidentare prin escaladarea sau căţărarea copiilor.
(7)Pereţii exteriori şi sistemele de faţadă precum şi amenajările nu prezintă perforaţii prin goluri de dimensiuni mici şi nu au margini ascuţite care pot provoca rănirea utilizatorilor.
(8)În vecinătatea zonelor exterioare de joacă sau socializare sau a căilor exterioare de circulaţie, nu se utilizează la realizarea anvelopei clădirilor materiale care pot fi deteriorate uşor prin impact (de exemplu, prin lovire cu mingea).
(9)Soluţiile constructive pentru pereţii exteriori ai clădirilor şi elementele de amenajare se stabilesc astfel încât să se reducă riscul de căţărare sau escaladare.
(10)Tubulatura exterioară este conformată astfel încât să împiedice căţărarea preşcolarilor.
(11)Pereţii care mărginesc direct căile de circulaţie sunt finisaţi cu materiale care asigură rezistenţa la impactul cu încălţămintea pe o înălţime de 1,20 m. Finisajul acestor pereţi se realizează astfel încât să nu se deterioreze în urma impactului normal repetat cu încălţămintea.
(12)La interiorul clădirii, la partea inferioară a pereţilor sunt montate plinte de înălţime minimă 100 mm.
(13)Vopselurile pe bază de apă care sunt utilizate pentru finisarea pereţilor la interiorul clădirilor îndeplinesc condiţiile din SR EN 13300. Vopselurile utilizate trebuie să fie testate, pentru aptitudinea de curăţire, conform SR EN ISO 11998.
(14)Finisajul pardoselilor se realizează conform SR EN 14041.
(15)Pardoselile se realizează astfel încât să nu permită alunecarea sau să cauzeze împiedicarea utilizatorilor. Pardoselile au suprafaţa rezistentă la murdărire şi care să favorizeze curăţarea.
(16)Se recomandă prevederea de pardoseli moi în spaţiile destinate jocului copiilor.
(17)În cazul spaţiilor cu încălzire prin pardoseală, finisajul din compoziţia pardoselii trebuie să reziste la temperatura de 27 grade Celsius.
(18)Mobilierul nu are muchii sau colţuri ascuţite. Scaunele nu au picioarele din spate ieşite în afară mai mult decât partea de sus a spătarului, pentru a preveni riscul de împiedicare.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.3.2. Prevederi specifice de siguranţă în sălile de grupă
(1)Toate obiectele de mobilier grele amplasate lângă pereţi sau alte elemente structurale sau de compartimentare, sunt prinse de acestea, în vederea reducerii riscului de răsturnare accidentală sau provocată.
(2)Elementele de mobilier grele sunt amplasate în vecinătatea pereţilor sau a altor elemente structurale şi se fixează de acestea pentru a preveni riscul de răsturnare accidentală.
(3)Elementele de mobilier uşoare (cum sunt, de exemplu, măsuţele, scăunelele sau băncuţele) sunt conformate astfel încât să se limiteze riscul accidentarii copiilor şi au colţurile şi muchiile rotunjite.
(4)Elementele de mobilier uşoare de tipul meselor şi băncuţelor sunt realizate astfel încât să faciliteze amenajarea sălii de către preşcolari.
(5)Elementele de mobilier care se stivuiesc sunt conformate astfel încât să se reducă riscul de accidentare prin prindere a degetelor între elementele consecutive din stivă.
(6)Nu se utilizează elemente de mobilier pe roţi.
(7)Nu se utilizează elemente de mobilier pliabile, mobile.
(8)Dimensiunile, conformarea şi dotarea cu mobilier a spaţiului din sălile de grupe permit desfăşurarea în condiţii de siguranţă a activităţilor de educaţie prin joc şi de educaţie prin lucru. Sala de grupă este amenajată
a)cu o zonă de joacă şi o zonă de lucru;
sau
b)zonă unică unde prin reconfigurare facilă a mobilierului uşor se amenajează zona de joacă sau zona de lucru, după caz.
(9)Zona de joacă are suprafaţa minimă de 16 m2 dar nu numai puţin de 2 m2 pentru fiecare copil. Dimensiunea minimă a zonei de joacă pe orice direcţie este de 4,0 m.
(10)Distanţa minimă dintre măsuţe în zona de lucru este de 850 mm. Distanţa minimă dintre măsuţe şi perete sau alte corpuri de mobilier este de 1000 mm.
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.3.3. Prevederi specifice de siguranţă în grădină şi în alte spaţii verzi
(1)Se prevăd spaţii dedicate destinate depozitării utilajelor, echipamentelor şi uneltelor pentru îngrijirea spaţiilor verzi care sunt utilizate de personal calificat. Se iau măsuri pentru împiedicarea accesului copiilor în aceste spaţii.
(2)Sculele de grădinărit destinate copiilor se depozitează în locuri dedicate, în vecinătatea grădinilor. Zona de depozitare se încuie atunci când copiii nu desfăşoară activităţi de grădinărit.
(3)Accesul copiilor la sistemele de oprire sau pornire a apei în punctele de alimentare cu apă (cum sunt, de exemplu, cişmelele, robinetele pentru furtun şi sisteme de irigaţii), când nu se desfăşoară activităţi de grădinărit, este restricţionat prin măsuri constructive.
(4)Aleile şi potecile din grădinile de legume sau de flori au lăţimea de cel puţin 400 mm.
(5)Bordajul aleilor sau a zonelor de separaţie între suprafeţele înierbate şi suprafeţele cultivate este realizat cu elemente necontondente, cu muchii şi colţuri rotunjite, lipsite de muchii sau vârfuri ascuţite. Trecerea dintre suprafeţe diferite se face la nivel.
(6)Nisipul pentru joacă este amplasat într-o incintă constând dintr-o închidere perimetrală de 300 mm înălţime, cu muchii şi colţuri rotunjite, şi o suprafaţă de bază rigidă dar permeabilă la apă, pentru asigurarea drenajului. Accesul la incintă se asigură prin suprafaţă pavată.
(7)La amenajare nu se folosesc pietre sau elemente de beton, cu excepţia bolovanilor sau elementelor prefabricate grele (de exemplu, borduri sau pavele), având greutate de cel puţin 12 kg sau prinse de stratul suport, astfel încât acestea să nu poată fi mişcate de către copii.
(8)Sistemele de palisare, destinate creşterii plantelor căţărătoare sau pomilor fructiferi, pe lângă construcţii sau garduri sau independente de acestea, respectă prevederile de siguranţă conform prevederilor din Tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Configuraţia sistemelor de palisare
Înălţime sistem de palisare | Elemente palisare pentru formarea şarpantelor | Permite căţărarea şi culegerea de către copii | Amenajare la sol în vecinătatea planului de palisare |
sub 1,80 m | orizontale | Da | Iarbă sau strat moale cu lăţimea minimă de 800 mm |
oblice, cu vârfuri rotunjite | Da | ||
- | verticale, cu vârfuri rotunjite | Nu | - |
(9)Dacă se palisează arbori sau se prevăd plante căţărătoare, configuraţia şarpantelor, sistemului de palisare şi a gardului sau a faţadei este realizată astfel încât să nu permită căţărarea copiilor pentru escaladarea gardului sau urcarea pe suprafeţe sau zone la înălţime, cum ar fi glafuri exterioare, copertine, acoperişuri, echipamente la înălţime etc.
(10)Alcătuirea pergolelor şi modul de dirijare al plantelor căţărătoare este realizată astfel încât să nu permită căţărarea copiilor pe pergole.
(11)Fântânile arteziene, iazurile sau alte amenajări acvatice au adâncimea apei mai mică de 400 mm. Sunt realizate sisteme de protecţie care să prevină accidentarea prin cădere a copiilor atunci când aceste incinte sunt golite de apă. Pentru adâncimi mai mari sunt realizate sisteme de închidere perimetrală care să nu permită accesul copiilor nesupravegheaţi.
(12)Prevederea de receptoare electrice (corpuri de iluminat, prize, racorduri electrice) sau alte componente ale instalaţiilor electrice care ar putea pune în pericol siguranţa copiilor nu este permisă fără a fi respectate condiţiile de amplasare şi protecţie indicate în normativul I7.
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.3.4. Prevederi specifice de siguranţă pentru terenurile de joacă şi sport
(1)Pentru terenurile de joacă şi sport se asigură dimensiunile şi zonele de protecţie minime din jurul terenurilor, astfel:
a)dimensiunea minimă a terenului 6,00 m;
b)suprafaţa minimă 40 m2 dar nu mai puţin de 3 m2 pentru fiecare preşcolar care foloseşte simultan terenul.
(2)În jurul terenurilor de joacă şi sport nu se prevăd elemente de construcţie de care se poate produce lovirea accidentală a copiilor cu excepţia celor dedicate activităţilor sportive sau de joacă specifice.
(3)Nu se consideră la calculul suprafeţelor terenului de joacă şi sport zonele din incintă în care există posibilitatea accesului auto sau parcării autoturismelor.
(4)Între terenurile de joacă şi sport şi zonele din incintă în care este posibil accesul auto se iau măsuri de separare care să împiedice accesul auto cum sunt: borduri, parapete, ruperi de nivel, garduri sau arbori.
(5)Pentru grădiniţe având mai mult de 150 de locuri se recomandă amenajarea de terenuri pentru joacă şi sport separate pentru copiii de grupă mică, mijlocie sau mare.
(6)În vederea combaterii fenomenului de intimidare a copiilor, terenurile de joacă şi sport nu sunt realizate din zone independente, îndepărtate una de cealaltă la mai mult de 15,00 m, fără vedere directă între ele, dacă aceste zone au sub 10% din suprafaţa totală destinată jocului şi sportului.
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.3.5. Prevederi specifice de siguranţă pentru spaţiile interioare, altele decât sălile de grupe
(1)În cadrul amenajării spaţiilor pentru servirea mesei se implementează următoarele măsuri:
a)se restricţionează accesul copiilor în bucătărie prin separarea spaţiilor cu o uşă cu posibilitate de închidere din ambele părţi;
b)se respectă în spaţiul destinat servirii mesei distanţele şi gabaritele minime prevăzute în Tabelul 4.2.
Tabelul 4.2 Distanţe şi gabarite pentru spaţiul de servire a mesei
Valoare minimă | |
Distanţa dintre măsuţe şi perete sau alte corpuri de mobilier | 1050 mm |
Distanţa dintre măsuţe | 850 mm |
Lăţimea minimă a căii de circulaţie dintre bucătărie şi intrare în sala de mese | 1000 mm |
SECŢIUNEA 4:4.2.4. Siguranţa la intruziune şi efracţie
(1)În afară de măsurile prevăzute de normativul NP 068, construcţiile pentru grădiniţe se dotează cu mijloace de protecţie în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi respectând normele metodologice de aplicare menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Accesul principal în clădirea grădiniţei se prevede cu o încăpere de tip hol care se separă arhitectural şi prin măsuri de control de restul clădirii, iar accesul în incintă se face prin video-interfon sau deschidere de către personal, astfel încât să nu fie posibilă pătrunderea fără permisiune a persoanelor neautorizate.
(3)Împrejmuirea se proiectează ţinând cont de imperativul circumscrierii în cadrul sitului grădiniţei a unei zone sigure pentru copii, cu căi de acces bine definite, semnalizate şi controlate.
(4)Spaţiile din cadrul sitului grădiniţei amenajate pentru vizitatori sau pentru a putea fi folosite de către restul comunităţii în afara programului se conformează astfel încât să poată fi accesibile şi în afara programului grădiniţei, fără a compromite siguranţa spaţiilor destinate strict copiilor.
(5)Împrejmuirea siturilor pentru grădiniţe se face cu materiale anti-căţărare, de tipul plasei sudate de oţel, fără elemente orizontale care să faciliteze escaladarea. Îngrădirea poate fi înlocuită cu plantaţii dense, în cazuri justificate, în care se obţine acordul Beneficiarului.
(6)Împrejmuirea curţii grădiniţei se prevede cu o înălţime de minim 1,80 m. Se realizează garduri opace sau transparente în funcţie de tipul vecinătăţii.
(7)În lungul împrejmuirii se asigură supravegherea video.
(8)Porţile împrejmuirilor perimetrale se conformează astfel încât să nu existe un spaţiu mai mare de 100 mm între marginea de jos a porţii şi cota terenului sistematizat.
(9)Gardurile perimetrale ale incintei construcţiilor pentru grădiniţe se dublează cu garduri vii sau plante palisate.
(10)Accesurile în incintă vor fi asigurate cu sisteme speciale de închidere şi iluminate pe timp de noapte.
(11)La grădiniţele cu mai mult de 150 locuri, accesul principal va fi prevăzut cu cabină de poartă şi cu post permanent de pază în timpul zilei.
SECŢIUNEA 5:4.2.5. Măsuri pentru exploatarea în siguranţă a grădiniţelor frecventate şi de preşcolari cu handicap motor
(1)La proiectarea şi funcţionarea grădiniţelor noi se aplică măsurile prevăzute în Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ normativ NP 051.
(2)Toate accesurile, căile de circulaţie destinate utilizatorilor valizi/ambulanţi se conformează în aşa fel încât să fie totodată accesibile persoanelor cu dizabilităţi.
(3)În cazul dotării construcţiilor cu ascensoare de persoane, orice ascensor din cadrul construcţiei trebuie să fie destul de încăpător pentru persoane în scaun rulant.
(4)Prevederea de platforme mobile în clădiri noi se face fără să reducă gabaritul efectiv al rampelor de scări sau al coridoarelor.
(5)Se utilizează doar platforme mobile care se conformează SR EN 81- 41 "Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Ascensoare speciale de persoane şi de materiale. Partea 41: Platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă" şi Directivei 2006/42/CE privind echipamentele tehnice.
(6)Nu se prevăd platforme de ridicare pentru utilizarea de persoane cu mobilitate redusă în clădirile cu mai mult de două niveluri.
SECŢIUNEA 6:4.2.6. Capacitatea de utilizare
SUBSECŢIUNEA 1:4.2.6.1. Prevederi generale privind capacitatea de utilizare
(1)Capacitatea de utilizare se referă la dimensionarea spaţiilor, echiparea şi mobilarea acestora.
(2)Dimensionarea spaţiilor se face după următoarele criterii:
a)numărul de utilizatori;
b)tipul de mobilier şi echipamentul utilizat;
c)modul de aranjare a mobilierului şi echipamentului;
d)gabaritele convenţionale.
(3)Tipul spaţiilor din grădiniţe, numărul de utilizatori pe fiecare tip, mobilierul şi echipamentul necesar, modul de aranjare a acestora şi gabaritele precum şi dimensiunile minime recomandate sunt prezentate în anexele informative ale acestei reglementări.
(4)Dotarea cu material didactic pentru procesul de educaţie se va face în concordanţă cu necesităţile privind calitatea procesului didactic stabilite de autoritatea de reglementare de resort.
(5)Toate spaţiile se proiectează să fie direct accesibile dintr-o zonă de circulaţie comună adiacentă. Fac excepţie spaţiile de depozitare sau toaletele care trebuie să fie accesate direct din alte spaţii didactice.
(6)Nu este permisă soluţia de proiectare prin care se prevăd stâlpi liberi în sălile de adunare, multifuncţionale, sălile pentru sport sau gimnastică, dans ori alte încăperi pentru activităţi fizice.
(7)Spaţiul liber dintre obiectele de mobilier din sălile de grupă este prevăzut să permită accesul în primul rând al persoanelor în scaun rulant.
(8)Spaţiul liber dintre dulapuri este prevăzut să permită preşcolarilor şi personalului, inclusiv al persoanelor în scaun rulant, accesul facil şi circulaţia în siguranţă.
SUBSECŢIUNEA 2:4.2.6.2. Prevederi privind aptitudinea de utilizare a spaţiilor de depozitare dotate cu dulapuri şi rafturi destinate hainelor şi pantofilor
(1)Dulapurile pentru copii destinate depozitării pantofilor şi a hainelor sunt amplasate pe culoar, în apropierea accesului în clădire, iar dacă acest lucru nu este posibil, se prevăd exclusiv rafturi de pantofi în apropierea accesului în clădire iar dulapurile pentru haine se prevăd pe coridor în vecinătatea sălii de grupă. Cu titlu de derogare, pentru clădiri existente, se pot amenaja dulapuri pentru haine în sala de grupă dacă se amenajează rafturi pentru pantofi în apropierea accesului.
(2)Se prevăd scăunele sau băncuţe având lăţimea de cel puţin 250 mm, atât în zona dulapurilor de haine cât şi în zona rafturilor de pantofi dacă acestea sunt dispuse în zone diferite şi se prevede minim 1 loc pe scăunel sau băncuţă la 10 preşcolari.
(3)Dulapurile şi scaunele sau băncuţele pot fi poziţionate în lungul culoarelor, dacă se asigură lăţimea minimă a căilor de circulaţie, sau în încăperi cu această destinaţie.
(4)Dulapurile pentru elevi nu se amplasează în dreptul balustradelor sau parapetelor.
(5)Dulapurile se fixează de elementele structurale ale clădirilor pentru asigurarea stabilităţii şi siguranţei. Se admite fixarea pe componente nestructurale de compartimentare sau închidere numai dacă acestea sunt verificate explicit în proiectare privind capacitatea de preluare şi transmitere a eforturilor ce le revin.
SUBSECŢIUNEA 3:4.2.6.3. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor destinate sălilor de grupă
(1)Suprafaţa utilă minimă a sălilor de grupă se stabileşte conform prevederilor din Tabelul 4.3.
Tabelul 4.3 Suprafaţa utilă minimă a sălii de grupă
Pentru construcţii noi | 2,50 m2 pentru fiecare preşcolar | minim 25 m2 |
Pentru construcţii existente | 2,00 m2 pentru fiecare preşcolar | minim 20 m2 |
(2)Lăţimea minimă a spaţiilor destinate sălilor de grupă este de 4 m.
SUBSECŢIUNEA 4:4.2.6.4. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor multifuncţionale
(1)Pentru grădiniţele având capacitate mai mare de 50 de locuri, se prevede cel puţin un spaţiu multifuncţional, la interior, cu posibilitate de deschidere a vitrajelor şi vedere sau acces înspre grădină sau terenul de joacă sau la exterior, acoperit, de tipul unui portic, pavilion, terasa acoperită, care poate fi reconfigurat pentru a găzdui petreceri pentru copii, activităţi sportive sau ieşirea la aer în condiţii meteo nefavorabile, ateliere de lucru, spectacole, întâlniri cu părinţii, organizarea de zile de naştere.
(2)Se recomandă dispunerea către S, SE, SV a spaţiilor multifuncţionale exterioare.
(3)Suprafaţa spaţiilor multifuncţionale este de minim 2,0 m2/utilizator iar numărul de utilizatori va fi egal cu minim un sfert din numărul locurilor pentru copii din sălile de grupă.
(4)Se recomandă conectarea funcţională a spaţiilor multifuncţionale de zona de preparare a hranei, pentru posibilitatea organizării de evenimente cu servirea invitaţilor.
SUBSECŢIUNEA 5:4.2.6.5. Prevederi privind capacitatea de utilizare a zonei de servire a mesei
(1)Capacitatea de locuri la masă în zona destinată servirii mesei este de minim 1/3 din capacitatea de locuri din sălile de grupe dar nu mai puţin decât capacitatea celei mai mari săli de grupă.
(2)Zona destinată servirii mesei este deservită de o zonă adiacentă pentru gătit şi pregătit hrana, şi de zonele de depozitare a alimentelor aferente.
SUBSECŢIUNEA 6:4.2.6.6. Prevederi privind capacitatea de utilizare a zonei de dormit
(1)Dacă tema de proiectare nu prevede altfel, se prevăd spaţii dedicate odihnei şi somnului având capacitate, exprimată în număr de paturi de cel puţin % din capacitatea de locuri din sălile de grupe.
(2)Zona de dormit este constituită din camere dormitor separate între băieţi şi fete având maxim 12 paturi, dimensiunea patului de cel puţin 1400 mm x 700 mm, distanţa între paturi de cel puţin 600 mm.
(3)Pentru grădiniţe având sub 50 de locuri, zona de dormit poate fi organizată parţial sau total şi în cadrul sălii de grupă, prin dispunerea de paturi rabatabile pe pereţi.
SUBSECŢIUNEA 7:4.2.6.7. Prevederi privind capacitatea de utilizare a spaţiilor exterioare destinate activităţilor preşcolarilor
(1)Grădina şi terenurile de joacă exterioare au capacitatea, în mod cumulat, de a găzdui simultan toţi preşcolarii, conform prevederilor din Tabelul 4.4.
Tabelul 4.4 Capacitatea spaţiilor exterioare destinate preşcolarilor
Capacitate terenuri de joacă şi sport | Capacitate grădină | Capacitate totală spaţii exterioare pentru preşcolari | ||
minim 1/3 dintre preşcolari | 3 m2/preşcolar | minim 1/3 dintre preşcolari | 3 m2/preşcolar | 100% din locurile din sălile de grupă |
maxim 2/3 dintre preşcolari | maxim 2/3 dintre preşcolari | |||
(2)Se recomandă ca cel puţin 50% din ariile spaţiilor exterioare destinate activităţilor în aer liber să aibă expunere sudică, sud-estică sau sud-vestică şi să primească radiaţie solară directă la solstiţiul de iarnă de cel puţin 2,5 h, în intervalul orar 8 - 12, şi cel puţin 1,5 h, în intervalul 12 - 16.