Capitolul 5 - SISTEME DE ÎNCĂLZIRE - Normativ din 2015 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală - Indicativ I 13-2015

M.Of. 897 bis

În vigoare
Versiune de la: 15 Martie 2023
CAPITOLUL 5:SISTEME DE ÎNCĂLZIRE
SUBCAPITOLUL 1:Tipuri de sisteme de încălzire şi alcătuirea principială a acestora.
5.1.Încălzirea spaţiilor interioare se realizează cu sisteme descentralizate (aparate independente în fiecare dintre încăperile clădirii) sau cu sisteme centralizate de încălzire.
5.2.Aparatele independente sunt alimentate individual cu combustibil şi furnizează local energia termică.
5.3._
(1)Sistemele de încălzire centrală pot fi: sisteme de apartament, sisteme de clădire, sisteme pentru un grup de clădiri sau sisteme urbane.
(2)Sistemele de încălzire centrală conţin, în principiu, subsistemul de emisie a căldurii (aparatele terminale), subsistemul de distribuţie a energiei termice (reţeaua de conducte), eventual subsistemul de stocare a energiei (vase-tampon) şi, eventual, subsistemul de generare a căldurii (sursele de căldură).

5.4.Sursele de energie pentru sistemele de încălzire sunt:
a)combustibili convenţionali;
b)surse regenerabile;
c)energia electrică provenind din Sistemul Energetic Naţional - SEN (cu componenta regenerabilă, după caz);
d)energia generată cu sisteme de cogenerare şi/sau trigenerare.

5.5.Agentul termic utilizat în sistemele de încălzire centrală poate fi: apă caldă, apă fierbinte sau aburul de joasă presiune.

5.6.
[textul din subpunctul 5.6.. din partea 1, capitolul 5, subcapitolul 1 a fost abrogat la 15-mar-2023 de Art. I, punctul 38. din Ordinul 170/2023]
5.7.Alegerea sistemului de încălzire adecvat pentru o clădire/unitate de clădire se face în funcţie de:
a)energia primară disponibilă;
b)cele mai eficiente sisteme de încălzire in situ sau ex situ disponibile în arealul în care este amplasată clădirea (cogenerare de înaltă eficienţă, căldură reziduală, alte tehnologii) care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung;
c)numărul de zone care necesită încălzire şi programul prevăzut de încălzire pentru fiecare zonă;
d)categoria clădirii;
e)destinaţia şi sarcinile termice ale încăperilor;
f)condiţiile de confort sau tehnologice impuse;
g)dimensiunile încăperilor şi posibilităţile de amplasare a echipamentelor de încălzire;
h)compatibilitatea de cuplare cu sistemele de răcire şi de ventilare, acolo unde este cazul;
i)costurile implicate de implementarea şi exploatarea sistemului;
j)caracteristicile arhitecturale ale clădirilor şi încăperilor încălzite;
k)inerţia termică a clădirii şi perioada de ocupare etc.

5.8.La alegerea sistemului de încălzire se poate avea în vedere soluţia de răcire a spaţiilor interioare, astfel încât, pe cât posibil, să fie utilizate aceleaşi echipamente terminale şi acelaşi subsistem de transport al agentului termic, atât iarna, cât şi vara.

5.9.[textul din subpunctul 5.9.. din partea 1, capitolul 5, subcapitolul 1 a fost abrogat la 15-mar-2023 de Art. I, punctul 42. din Ordinul 170/2023]
5.10.În cazul spaţiilor industriale destinate proceselor tehnologice care impun încălzirea centrală generală şi în care densitatea de ocupare este mai mică de 1/50 muncitori/m2, dar cu o repartiţie neomogenă, se poate adopta un sistem de încălzire zonală.

SUBCAPITOLUL 2:Alegerea agentului termic în instalaţiile interioare
5.11.Agentul termic utilizat pentru încălzirea clădirilor poate fi apa caldă, apa fierbinte sau aburul de joasă presiune. Aburul se utilizează limitat, în situaţiile prevăzute la art. 5.15.

5.12._
(1)Apa caldă poate atinge o temperatură maximă de 95°C la nivelul sursei de căldură.
(2)Temperatura nominală a apei ca agent termic de încălzire se alege în funcţie de destinaţia spaţiului încălzit şi de sistemul de încălzire folosit. Trebuie luat în considerare că reducerea valorii superioare a temperaturii apei conduce la sporirea confortului, dar şi la creşterea suprafeţei de încălzire şi a costului instalaţiei.
(3)Pentru clădiri (spaţii) cu cerinţe specifice de confort termic şi de utilizare (clădiri cu caracter medical, creşe, grădiniţe, locuinţe, hoteluri etc.), temperatura maximă a agentului termic este de 55°C.
(4)Pentru sistemul de încălzire prin radiaţie de joasă temperatură, utilizat în sectorul rezidenţial şi cel asimilat acestuia, temperatura maximă a agentului termic este de 55-60°C.
(5)Pentru situaţiile în care instalaţia de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, în cazul modernizării sau al unor extinderi în clădirile existente, se poate adopta o valoare mai redusă a temperaturii nominale a apei, dacă prin aceasta nu sunt afectate instalaţiile existente care folosesc apa caldă la 95°C.
(6)Pentru situaţiile în care instalaţia de încălzire se află într-o zonă care utilizează ca agent termic apa caldă la temperatura de 95°C, iar clădirile au cerinţe specifice (grădiniţe, şcoli etc.), se vor lua măsuri de evitare a contactului direct al persoanelor cu suprafeţele de încălzire, prin utilizarea unor elemente de protecţie pentru evitarea accidentării ocupanţilor prin atingerea directă a suprafeţelor calde.

5.13.
[textul din subpunctul 5.13.. din partea 1, capitolul 5, subcapitolul 2 a fost abrogat la 15-mar-2023 de Art. I, punctul 46. din Ordinul 170/2023]
5.14._
(1)Ecartul nominal de temperatură în sistemele de încălzire se alege pe baza configuraţiei sistemului de încălzire şi a echipamentelor terminale de emisie a căldurii instalate în încăperile/spaţiile clădirii.
(2)Pentru instalaţiile de încălzire cu apă caldă, având temperatura nominală pe conducta de ducere 80-95°C la ieşirea din sursă, se recomandă un ecart nominal de temperatură de 20°C.
(3)În cazul sistemelor de încălzire prin radiaţie de joasă temperatură, ecartul de temperatură recomandat este de 5-10°C.

5.15.Utilizarea ca agent termic a apei fierbinţi sau aburului de joasă presiune (cu presiune maximă 1,7 bar) pentru încălzirea unor spaţii de producţie se poate întâlni în cazul unor sisteme de încălzire existente, utilizate eventual pentru recuperarea căldurii dintr-un proces tehnologic pentru care apa fierbinte sau aburul constituie principalul agent de lucru.

5.16.Temperatura agentului termic se corelează cu temperaturile maxime admise de normele sanitare pentru suprafeţele corpurilor de încălzire, în raport cu destinaţia clădirilor şi încăperilor.
(1)Parametrii apei calde folosite în instalaţia de încălzire prin radiaţie se aleg în condiţiile arătate la art. 6.35.
5.17.În instalaţiile de încălzire ale încăperilor cu risc de explozie volumetrică, precum şi ale celor cu risc foarte mare sau mare de incendiu, cu praf combustibil, agentul termic şi parametrii nominali ai acestuia se aleg astfel încât temperaturile maxime ale suprafeţei componentelor instalaţiilor de încălzire să fie cu cel puţin 10°C mai mici decât temperaturile de aprindere, explozie, detonare sau mocnire, prevăzute prin reglementările tehnice specifice.

5.18._
(1)Temperatura maximă a agentului termic nu trebuie să depăşească valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare.
(2)Echipamentele şi componentele sistemului de încălzire trebuie selectate în funcţie de valoarea-limită superioară stabilită în etapa de proiectare, astfel încât să asigure o funcţionare fără niciun risc de defectare sau de producere de accidente.

SUBCAPITOLUL 3:Încălzirea de gardă
5.19.Instalaţiile de încălzire de gardă se prevăd în clădirile şi în încăperile folosite cu intermitenţă, în care, în perioadele de nefolosire, este necesară menţinerea unei temperaturi interioare pozitive.

5.20._
(1)Încălzirea de gardă se prevede şi în cazurile în care temperatura interioară minimă este impusă de necesităţi tehnologice (utilaje, materiale etc.), dar nu poate fi asigurată prin căldură acumulată sau degajată de utilaje şi de elementele construcţiei (corelată eventual cu mărirea rezistenţei termice a elementelor de închidere a spaţiului respectiv).
(2)Pentru protecţia împotriva îngheţului a instalaţiilor de orice fel se poate folosi încălzirea de gardă, dacă beneficiarul va aprecia că este mai economică decât luarea altor măsuri, cum ar fi:
a)golirea instalaţiilor;
b)prevederea unor conducte însoţitoare;
c)încălzirea cu aparate independente;
d)utilizarea altor sisteme.

5.21._
(1)Încălzirea de gardă poate fi realizată prin folosirea uneia din soluţiile următoare:
a)utilizarea instalaţiei de încălzire normală, cu reducerea temperaturii agentului termic până la valori care să asigure o temperatură de minimum +5°C pentru evitarea fenomenului de îngheţ (de exemplu, a instalaţiilor de stingere a incendiilor);
b)utilizarea unei părţi din instalaţia de încălzire normală;
c)utilizarea unei instalaţii speciale de încălzire, folosind aceeaşi sursă şi eventual o parte din reţeaua de distribuţie a instalaţiei normale.
(2)Alegerea variantei optime se face după criterii economice şi funcţionale, de asigurare a unei exploatări uşoare şi sigure.

5.22.Prevederea încălzirii de gardă este obligatorie în spaţiile dotate cu instalaţii speciale de stingere a incendiilor pline cu apă.

SUBCAPITOLUL 4:Sisteme de încălzire centrală cu apă caldă
SECŢIUNEA 1:
5.23.Sistemele de încălzire cu apă, în funcţie de numărul de conducte ale sistemului, sunt: monotubulare şi bitubulare. Distribuţia agentului termic se poate face la partea inferioară a clădirii, la partea superioară sau mixt.
5.24.Sistemele de încălzire cu apă caldă, se prevăd, în general, în clădiri cu încăperi care nu necesită instalaţii de ventilare mecanică sau instalaţii de încălzire cu aer cald.
5.25._
(1)În încăperi de tipul halelor de producţie, spaţii comerciale etc., încălzirea prin intermediul corpurilor de încălzire se poate folosi în paralel cu sisteme de încălzire cu aer cald, în cazurile în care este necesară compensarea efectului de radiaţie negativă a suprafeţelor de închidere reci şi/sau atunci când locurile de muncă sau activitate sunt în apropierea acestora.
(2)Încălzirea cu corpuri de încălzire în paralel cu încălzirea cu aer cald se poate face şi în alte situaţii în care soluţia este justificată tehnic şi economic.

5.26.Circulaţia agentului termic în sistemele de încălzire se poate realiza: natural, forţat sau mixt (natural şi forţat).

5.27.Se recomandă ca sistemul de încălzire cu circulaţie naturală să se aplice la clădiri cu dezvoltare verticală importantă şi dezvoltare orizontală limitată. În această situaţie, cazanul trebuie amplasat la o cotă inferioară cotei consumatorilor.

5.28.La proiectarea sistemului de încălzire se prevăd fie aparate de măsurare a parametrilor sistemului, fie puncte sau dispozitive de cuplare a aparatelor de măsurare.

5.29.În interiorul clădirilor, consumatorii se grupează, ori de câte ori este posibil, pe zone de consum unitar, definite ca zone de proprietate, program de utilizare, orientare cardinală, tipuri de aparate terminale de încălzire etc.

5.30.Zonele de consum unitar se alimentează cu agent termic, ori de câte ori este posibil, printr-un racord individual echipat cu contor de energie termică, armături de reglare şi echilibrare hidraulică, armături de separare şi golire, echipamente de măsură şi control.
5.31.În clădirile noi sau în cele în care reţelele de distribuţie interioare sunt reabilitate sau, ori de câte ori este posibil, se utilizează scheme de alimentare de tip centralizat - individuale, prin care se asigură centralizat furnizarea şi transportul agentului termic, iar distribuţia este individuală, la nivel de zone de consum unitare (apartament, nivel din clădire etc.).

5.32.Distribuţia individuală se poate racorda la instalaţia centralizată prin intermediul modulelor termohidraulice (MTH).
5.33._
(1)Modulele de racordare termohidraulice (MTH) au în componenţă armături de separare (pentru izolarea reţelei interioare faţă de reţeaua generală centralizată) pe fiecare racord (ducere, întoarcere), precum şi armătură/armături de echilibrare hidraulică (montată/montate în general pe conducta de întoarcere).
(2)Suplimentar, aceste module pot fi eventual echipate cu contor de energie termică, echipamente şi armături pentru menţinerea stabilităţii hidraulice, respectiv echipamente pentru reglarea căldurii livrate în zona de consum unitar. În anumite cazuri, modulul poate include şi echipamente pentru prepararea apei calde de consum.

5.34.Modulele de racordare termohidraulice se amplasează în zonele comune, în nişe, casete sau aparent, astfel încât armăturile de separare, echilibrare hidraulică şi de contorizare să poată fi oricând accesate.
5.35.În cazul sistemelor de încălzire cu zone de consum diferite echipate cu module termohidraulice, reglarea fiecărei zone se poate realiza, după caz, prin:
a)reglare calitativă centralizată, la nivelul centralei termice/sursei de producere a agentului termic, pentru fiecare zonă;
b)reglare calitativă zonală, la nivelul modulului de racordare termohidraulic;
c)reglare cantitativă locală, la nivelul aparatelor terminale (robinete cu termostat, vane cu două sau trei căi, etc.);
d)reglare combinată.
5.36._
(1)Se va evita alegerea soluţiilor cu agent termic apă în spaţiile încălzite intermitent, cu perioade mari de întrerupere. În aceste cazuri se utilizează aparate independente de încălzire sau sisteme centralizate cu agent termic amestecat cu un antigel.
(2)Pentru clădirile de locuit, soluţiile pentru instalaţiile interioare de încălzire, utilizând subsisteme de producere a agentului termic de tip centrală termică de apartament, de scară sau de bloc, sunt detaliate în reglementările tehnice specifice.

SECŢIUNEA 2:Armături de închidere, reglare, golire şi dezaerisire
5.37.Instalaţiile interioare de încălzire se prevăd cu armături de închidere:
a)pe conductele principale şi pe ramurile de distribuţie;
b)pentru sectorizarea instalaţiei;
c)pentru izolarea unor circuite restrânse, la care sunt posibile frecvente avarii. Armăturile de închidere se montează în locuri accesibile.
5.38._
(1)La toate elementele instalaţiei de încălzire unde pot apărea variaţii ale debitelor în exploatare se prevăd armături de reglare. Acestea se montează la nivel de corp de încălzire, la baza coloanelor, pe ramuri de distribuţie sau la branşamentul reţelei interioare. Se recomandă, ori de câte ori este posibil, introducerea echipamentelor automate de reglare.
(2)Pentru instalaţii de încălzire cu corpuri de încălzire se recomandă:
a)în clădirile de locuit şi alte clădiri civile, după gradul de utilizare al reglării: robinete cu dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau termostatice, la fiecare corp de încălzire, cu excepţia situaţiilor când există riscul manevrării necontrolate a acestora (şcoli, grădiniţe etc.), caz în care se vor utiliza robinete cu dublu reglaj sau reglaj prestabilit sau robinete termostatice cu sisteme antivandalism;
b)în clădirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de încălzire situate în aceeaşi încăpere, pe o ramură comună.
(3)Pentru accesul de control şi intervenţie se prevăd spaţiile necesare în zonele de amplasare a armăturilor de reglare.
(4)Armăturile de reglare şi echilibrare hidraulică se vor monta în mai multe părţi ale instalaţiei:
- la nivelul apartamentelor: echilibrarea traseelor corpurilor de încălzire se va realiza prin robinete montate fie lângă corpurile de încălzire, fie în cutiile de distribuţie/colectare a agentului termic;
- la nivelul reţelelor de distribuţie de nivel (etaj): echilibrarea traseelor diferitelor module termohidraulice de racord se va realiza prin intermediul robinetelor montate între branşamentul la coloană şi modulele de racord. Montarea se va realiza de preferinţă lângă contorul de căldură sau în spaţii tehnice special amenajate (firide, ghene tehnice etc.);
- la nivelul coloanelor: echilibrarea se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe racordul reţelelor de nivel la coloană pe conductele de tur sau retur; se pot prevedea regulatoare de presiune diferenţială la baza fiecărei coloane de instalaţie de încălzire cu apă caldă. Toate regulatoarele se vor regla astfel încât să asigure la baza fiecărei coloane aceeaşi diferenţă de presiune între conducta de tur/retur;
- la nivelul reţelelor de distribuţie: echilibrarea traseelor dintre branşament şi baza coloanelor se va realiza prin intermediul robinetelor de echilibrare montate pe conductele de racord dintre tronsonul principal spre baza fiecărei coloane, de preferinţă în apropierea coloanei.
(5)Armăturile de separare a coloanelor se vor prevedea distinct de cele de reglare. În cazul instalaţiilor cu număr redus de coloane (2, 3, 4), la decuplarea unei coloane de la instalaţia de încălzire prin închiderea robinetelor de separare se va asigura trecerea agentului termic de pe conducta de tur pe cea de retur printr-o conductă de bypass prevăzută cu robinet de închidere/deschidere. Măsura este necesară în vederea continuării regimului de funcţionare hidraulic al instalaţiei la parametrii de proiectare.
(6)Se vor prevedea armături pe închidere în cadrul modulelor de racord termohidraulice aferente anumitor zone de clădire/apartamente, prin care să se ofere posibilitatea decuplării complete a zonei respective de la instalaţia comună de încălzire.

5.39.Pe circuitele de conducte a căror echilibrare hidraulică nu poate fi realizată numai prin alegerea traseelor şi prin dimensionarea conductelor, se folosesc măsurile indicate la art. 5.38, referitoare la echilibrarea hidraulică a instalaţiei.
(1)Pentru verificarea echilibrării hidraulice a circuitelor instalaţiei interioare se prevăd, fie armături specializate pentru determinarea presiunilor din instalaţie, fie perechi de prize de presiune (de ex. racorduri din ţeavă Dn 15, prevăzute cu armături de închidere), în punctele în care această măsură este considerată strict necesară (de ex. la baza coloanelor principale de la capătul ramurilor de distribuţie, pe circuite cu regim hidraulic variabil etc.).
5.40._
(1)Pentru golirea apei din instalaţiile de încălzire se prevăd armături de golire în punctele cele mai joase ale porţiunilor din sistemul de încălzire separate prin armături de închidere.
(2)Se prevăd armături de golire şi în cazul echipamentelor de încălzire sau preparare apă caldă de consum care necesită golire pentru operaţii de mentenanţă şi care nu sunt echipate ele însele cu armături de golire.

5.41._
(1)În sistemele de încălzire funcţionând cu agent termic apă caldă se prevăd dispozitive individuale, locale sau centrale de evacuare a aerului.
(2)Pentru un echipament separat prin armături de închidere şi golire se prevede un sistem propriu (individual) de dezaerisire.
(3)Evacuarea locală a aerului se face cu armături de dezaerisire, de preferinţă automate, amplasate în punctele în care aerul se poate colecta.
(4)Evacuarea centrală a aerului necesită conducte speciale de dezaerisire şi, eventual, vase de colectare a aerului. Din cauza pericolului de ancrasare şi blocare a conductelor de dezaerisire, această soluţie se poate utiliza doar în cazuri speciale, când evacuarea locală a aerului din sistemul de încălzire nu este posibilă.
(5)La instalaţiile de încălzire cu radiatoare din tablă de oţel nu se utilizează armături de dezaerisire automată.

SUBCAPITOLUL 5:Sisteme de încălzire centrală cu abur de joasă presiune.
SECŢIUNEA 1:Prevederi specifice instalaţiilor cu abur
5.42.La corpurile de încălzire şi agregatele de aer cald funcţionând cu abur se prevăd separatoare de condensat individuale. Se pot folosi separatoare de condensat comune pentru un grup de consumatori, utilizând abur cu aceeaşi presiune şi având acelaşi program de funcţionare.
5.43.Pe conductele instalaţiei interioare de distribuţie a aburului, se face separarea condensatului la punctele de evacuare (purjare) prevăzute la ruperi de pantă şi la capătul ramurilor.
(1)Aerisirea pe conductele de condensat se face prin separatoare de condensat sau prin dispozitive speciale de dezaerisire.
5.44.Pentru separarea condensatului de abur, se folosesc după caz, oale, aparate sau sifoane de condensat.
(1)Oalele de condensat se prevăd la consumatori de căldură ce folosesc debite mari de abur (în special schimbătoare de căldură) sau în cazul aburului de medie presiune.
(2)Aparatele de condensat se folosesc în special la corpuri de încălzire.
(3)Sifoanele de condensat se folosesc mai ales la separarea condensatului pe conductele de abur de joasă presiune, având presiuni sub 0,3 bar.
SUBCAPITOLUL 6:Sisteme de încălzire centrală cu aer cald
SECŢIUNEA 1:
5.45.Sistemele de încălzire cu aer cald pentru încălzirea încăperilor din clădiri civile, de producţie şi/sau depozitare se adoptă ca soluţie atunci când:
a)condiţiile funcţionale şi dimensiunile încăperilor nu permit folosirea eficientă a altor sisteme de încălzire, mai ales în zona centrală (de exemplu, săli de spectacole, săli de sport, încăperi de producţie fără nocivităţi, hale industriale cu dimensiuni mari şi înălţimi sub 8 m);
b)procesele de producţie impun debite mari de aer extrase local; aerul de compensare se va încălzi în agregate utilizate şi pentru încălzire;
c)sistemele de încălzire cu transfer termic preponderent prin radiaţie nu pot asigura integral sarcina termică a încăperii;
d)procesele interioare necesită debite mari de ventilare pentru asigurarea calităţii aerului; în acest caz, dacă nu există indicaţii de climatizare care să realizeze şi răcirea, aerul de ventilare va fi utilizat şi pentru încălzire.

5.46.Încălzirea cu aer cald se foloseşte în paralel cu încălzirea cu corpuri de încălzire sau cu panouri (benzi) radiante atunci când soluţia este necesară pentru satisfacerea condiţiilor de confort termic în zonele perimetrale, cu pereţi exteriori (de ex: în încăperi cu locuri fixe de muncă sau activitate în apropierea suprafeţelor vitrate exterioare - a se vedea art. 5.25.).
SECŢIUNEA 2:Alegerea sistemului de încălzire cu aer cald
5.47.În cazul în care adoptarea încălzirii cu aer cald rezultă din necesitatea ventilării, soluţia de realizare a încălzirii este cea determinată de cerinţele ventilării şi se stabileşte potrivit reglementării tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
5.48.Sistemul de încălzire cu aer cald trebuie să asigure încadrarea valorilor vitezei şi temperaturii aerului în limitele de confort termic, în cazul clădirilor civile sau cele prescrise de reglementările privind protecţia muncii, în cazul clădirilor industriale. Limitele se referă atât la refularea aerului cât şi la zona de lucru a încăperii. Temperatura şi viteza aerului refulat se corelează cu debitele de căldură şi de aer necesare.
5.49.Debitul de căldură furnizat de instalaţia de încălzire cu aer cald se determină pe baza bilanţului termic al spaţiului de încălzit, ţinând seama - dacă este cazul - şi de debitul de căldură furnizat de corpurile de încălzire montate în spaţiul respectiv.
(1)În cazul spaţiilor prevăzute cu ventilare mecanică, la stabilirea necesarului total de căldură pentru încălzire şi ventilare se ţine seama şi de căldura necesară pentru încălzirea aerului proaspăt până la temperatura încăperii respective.
5.50.La determinarea debitului de aer cald al instalaţiei de încălzire şi ventilare se ţine seama de:
a)debitul de căldură necesar încăperii - furnizat astfel încât să nu se depăşească limitele de temperatură admise ale aerului (a se vedea art. 5.48 şi 5.57);
b)debitul de aer necesar pentru ventilarea încăperii.
5.51.În cazul în care debitul de aer proaspăt necesar ventilării generale nu poate acoperi sarcina termică nominală a încăperii în limitele admise pentru temperatura de refulare sau nu se asigură o repartiţie corespunzătoare a temperaturii aerului în zona de lucru, se adoptă una dintre următoarele măsuri:
a)utilizarea aerului recirculat (dacă recircularea este admisă);
b)completarea sarcinii termice cu alte sisteme de încălzire ce funcţionează cu preponderenţă cu transfer termic prin radiaţie.

5.52.La determinarea debitului de aer al instalaţiei de încălzire se recomandă reducerea debitului de aer vehiculat, fără a se coborî sub limita minimă necesară asigurării unei distribuţii satisfăcătoare a aerului în încăpere.

5.53.Amplasarea în plan a gurilor de refulare a aerului se face astfel încât jeturile de aer să acopere cât mai omogen spaţiul încălzit.
(1)Înălţimea de amplasare a gurilor de refulare şi viteza de refulare a jeturilor de aer se aleg astfel încât în zona de lucru să se asigure parametrii specifici proceselor tehnologice (a se vedea art. 5.48).
5.54.Repartizarea debitelor de aer cald în zona de lucru, în planul încăperii, trebuie să fie cât mai uniformă.
(1)Se exceptează de la această prevedere cazurile în care instalaţia de aer cald este combinată cu ventilarea şi are funcţia de diluare a nocivităţilor distribuite neuniform, când distribuţia debitelor de aer se face în funcţie de cantitatea şi natura nocivităţilor degajate în diferite zone ale spaţiului respectiv.
5.55.În instalaţiile de încălzire cu aer cald combinate cu ventilarea, în care este necesară repartizarea neuniformă a debitelor de aer cald sau a căldurii, se pot utiliza, în acest scop, agregate pentru aer cald suplimentare şi independente de instalaţia de ventilare sau baterii de încălzire secundare, montate pe reţeaua de distribuţie a aerului.
5.56.La alegerea vitezei de refulare a aerului cald în hală, se ţine seama de vitezele admise în zona de lucru (a se vedea art. 5.48).
Bătaia jeturilor de aer cald ale gurilor de refulare se corelează cu caracteristicile constructive ale halei astfel încât să se satisfacă prescripţiile art. 5.54.
5.57.La stabilirea temperaturii de refulare a aerului din instalaţiile de încălzire cu aer cald se ţine seama de următoarele:
a)temperatura maximă corespunde prevederilor generale de protecţie a muncii;
b)temperatura minimă se alege astfel încât, la pătrunderea jetului în zona de lucru, temperatura acestuia să depăşească temperatura ambiantă cu valoarea impusă de viteza aerului în zona respectivă; îndeplinirea prevederilor privind valoarea temperaturii minime se verifică şi în condiţiile perioadei de tranziţie a încălzirii.
5.58.În clădirile care adăpostesc încăperi sau secţii cu programe diferite de funcţionare se prevăd sisteme separate de încălzire cu aer cald, pe zonele cu acelaşi program de funcţionare.
5.59.În construcţiile echipate cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor sau cu alte dispozitive de securitate la incendiu acţionate de elemente termosensibile, instalaţia de încălzire cu aer cald trebuie să fie realizată astfel încât temperatura, viteza şi direcţia jetului de aer cald să nu determine declanşarea accidentală a acestora.
5.60._
(1)La instalaţiile de încălzire cu aer cald care funcţionează exclusiv cu aer exterior şi care nu sunt utilizate continuu timp de 24 de ore se recomandă prevederea unor sisteme automate de închidere pentru împiedicarea pătrunderii aerului rece în încăpere, în perioadele de nefuncţionare a instalaţiei. De asemenea instalaţia va fi prevăzută cu priză de aer, cu grile şi plasă de protecţie şi cu filtre clasa eM5.
(2)Atunci când instalaţia de distribuţie a aerului se utilizează şi pentru aerul rece, se vor utiliza guri de introducere care să asigure amestecul cu aerul interior.

SECŢIUNEA 3:Soluţii de încălzire cu aer cald
5.61.Soluţia de încălzire cu aer cald preparat centralizat şi distribuit prin canale de aer se utilizează mai ales în cazul în care se prevede ventilarea mecanică generală cu canale de distribuţie şi guri de refulare, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare.
5.62.Parametrii de debit şi temperatură se stabilesc centralizat pentru întreaga instalaţie, reglarea fiind automatizată.
(1)La alegerea, amplasarea şi dimensionarea gurilor de refulare se asigură condiţiile privind omogenitatea distribuţiei aerului şi parametrii jetului de aer refulat (a se vedea art. 5.53 şi 5.56.).
5.63.La determinarea capacităţii bateriilor de încălzire ale sistemelor de încălzire cu aer cald preparat centralizat se iau în considerare şi pierderile de căldură ale aerului pe canalele de distribuţie. Pentru reducerea acestor pierderi se analizează oportunitatea izolării termice a canalelor.
5.64.Izolarea termică a canalelor se prevede, în caz de necesitate şi pentru:
a)împiedicarea condensării vaporilor de apă pe pereţii canalelor;
b)prevenirea aprinderii materialelor combustibile aflate în apropierea lor."
5.65.
[textul din subpunctul 5.65.. din partea 1, capitolul 5, subcapitolul 6, sectiunea 3 a fost abrogat la 15-mar-2023 de Art. I, punctul 70. din Ordinul 170/2023]
5.66.Pentru spaţii cu înălţime mai mare de 6 m, în scopul realizării unor economii de energie, al diminuării stratificării termice şi al asigurării omogenităţii încălzirii cu aer cald, se prevede obligatoriu utilizarea destratificatoarelor termice.

5.67.Încălzirea aerului se poate asigura şi prin instalaţia de climatizare din unele încăperi cu cerinţe funcţionale deosebite din clădiri civile şi de producţie şi/sau depozitare. Aerul este tratat, centralizat sau local pentru a se asigura temperatura şi umiditatea necesară.
5.68._
(1)Încălzirea cu aer cald care nu asigură şi ventilarea spaţiilor se realizează de preferinţă prin prepararea locală a aerului cald - de exemplu: generatoare de aer cald sau aeroterme.
(2)Prepararea aerului se face local, în aerotermă, folosind un agent termic distribuit din centrala termică. Soluţia este recomandată în special în încăperile de producţie, depozite, unde aerotermele pot introduce aerul cald de sus în jos, realizând şi destratificare.

5.69._
(1)În lipsa unui agent termic sau în situaţii în care soluţia rezultă ca avantajoasă, pentru încălzirea cu aer cald a încăperilor se pot folosi generatoare cu aer cald cu focar propriu, echipamente la care încălzirea aerului se face prin arderea unui combustibil lichid sau gazos.
(2)Utilizarea generatorului de aer cald pentru încălzirea încăperilor se face cu luarea tuturor măsurilor necesare de securitate la incendiu şi de siguranţă în exploatare: generatoare cu focar etanş, la care circuitul gazelor de ardere nu este în contact cu mediul ambiant.
(3)Pentru utilizarea generatoarelor de aer cald cu montaj în interiorul spaţiilor încălzite este necesară respectarea prevederilor Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 89/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prescripţiilor tehnice ale Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR).
(4)Generatoarele de aer cald pot fi folosite cu montaj la exterior, arderea combustibilului şi circuitul gazelor de ardere fiind situate în exteriorul spaţiului încălzit. Se vor respecta în continuare prevederile prescripţiilor tehnice ale ISCIR.
(5)În cazul utilizării unor soluţii de sisteme de încălzire cu componente care necesită străpungerea anvelopei clădirii, se vor lua măsuri specifice pentru asigurarea etanşeităţii la aer a anvelopei clădirii.

5.70.În încăperile cu suprafaţa sub 100 m2 şi având cerinţe de climatizare (birouri, magazine etc.), încălzirea se poate asigura prin intermediul agregatelor locale de climatizare.
5.71._
(1)Pentru încălzirea cu aer cald în încăperi în care nivelul-limită de zgomot este scăzut se vor utiliza atenuatoare de zgomot pe tubulaturi pentru a împiedica transmiterea acestuia la interior. De asemenea utilizarea aerotermelor sau a generatoarelor de aer cald la interior sau exterior se va face numai după verificarea nivelului de zgomot al acestora.
(2)În încăperi cu degajări de pulberi, praf nu este recomandată încălzirea cu aer cald datorită curenţilor de aer care antrenează aceste pulberi şi particule de praf.
(3)În încăperi cu degajări de gaze sau vapori combustibili sau explozivi este admisă numai utilizarea aerotermelor pentru aer cald de construcţie specială, antiexplozie.

5.72.La amplasarea prizelor de aer exterior se ţine seama de prevederile reglementării tehnice pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor de ventilare şi climatizare, urmărindu-se ca tubulatura dintre prizele de aer şi agregat să fie cât mai scurtă, cu cât mai puţine piese speciale.
5.73.Halele industriale fără degajări importante de căldură, pulberi, praf, vapori şi gaze toxice şi fără obstacole tehnologice pot fi încălzite cu aer cald utilizând jeturi de aer cu bătaie mare.

5.74.La uşile şi porţile exterioare ale încăperilor în care se desfăşoară procese sau activităţi care nu permit coborârea sensibilă a temperaturii interioare sau necesită un tampon termic la intrarea persoanelor se prevăd perdele de aer cald cu baterie de încălzire electrică, cu agent termic sau cu gaz. Pentru reducerea consumului energetic se recomandă perdele de aer fără baterie de încălzire, care utilizează aerul cald din zona superioară a încăperilor.

5.75.În instalaţiile de încălzire cu aer cald care realizează şi ventilarea se prevede recuperarea căldurii conţinute în aerul extras.

SUBCAPITOLUL 7:Sisteme de încălzire prin radiaţie
SECŢIUNEA 1:
5.76.Sistemele de încălzire prin radiaţie utilizate în clădiri se clasifică astfel:
a)sisteme de joasă temperatură, utilizând apa caldă sau apa fierbinte ca agent termic, temperatura emitorului radiant nedepăşind 150°C;
b)sisteme de medie temperatură, utilizând apa fierbinte sau aburul ca agent termic sau gazele, temperatura emitorului fiind cuprinsă între 150°C şi 650°C;
c)sisteme de înaltă temperatură, utilizând energia electrică sau gaze, temperatura emitorului fiind peste 650°C.

5.77.Sistemul de încălzire prin radiaţie se utilizează în următoarele domenii:
a)în clădiri civile, în încăperi cu cerinţe igienice şi de confort deosebite, precum şi pentru asigurarea unei încălziri uniforme;
b)în hale industriale cu înălţimi mari, cu sau fără necesităţi de ventilare, pentru asigurarea unei distribuţii omogene a încălzirii şi dirijarea fluxului termic cu precădere în zona de lucru;
c)în spaţii industriale cu înălţimi mari, pentru a realiza o încălzire zonală (art. 5.10), zone de temperaturi diferite în acelaşi spaţiu fără necesitatea delimitărilor constructive sau încălzire perimetrală (art. 5.46) pentru eliminarea efectului radiaţiei reci;
d)în depozite, hangare, depouri, săli expoziţionale de mari dimensiuni, spaţii deschise şi semideschise.

SECŢIUNEA 2:Alegerea sistemului de încălzire prin radiaţie
5.78.Încălzirea prin radiaţie a clădirilor civile se realizează, de regulă, cu suprafeţe radiante din elemente de încălzire (panouri radiante cu apă caldă, fierbinte) montate aparent sau sisteme înglobate în tavan, în pereţi sau în pardoseală (pardoseală radiantă). Aceste sisteme fac parte din categoria sistemelor cu radiaţie de joasă temperatură. Pentru încălzirea spaţiilor semideschise sau înalte ale clădirilor civile se pot utiliza şi tuburi radiante sau panouri radiante care fac parte din categoria radiaţie de medie sau înaltă temperatură.

5.79.În încăperile de tip industrial se pot utiliza oricare din sistemele de încălzire prin radiaţie - de joasă, de medie sau de înaltă temperatură -, alegerea sistemului de încălzire potrivit depinzând de o serie de factori cum ar fi: tipul activităţii desfăşurate, suprafaţa şi înălţimea încăperii, îndeplinirea condiţiilor impuse de normativele specifice de proiectare şi exploatare a instalaţiilor de alimentare cu combustibil şi de prescripţiile tehnice ale ISCIR.

5.80.Încălzirea prin radiaţie de temperatură medie şi înaltă se aplică clădirilor supuse variaţiilor termice mari, care au inerţie termică redusă, însorire mare, etc. şi care au utilizare intermitentă. Încălzirea prin radiaţie de joasă temperatură nu se aplică încăperilor cu program de utilizare cu durate scurte (până la câteva ore) şi întreruperi lungi.
5.81.Înglobarea elementelor de încălzire în elementele de construcţie ale clădirii se poate face numai prin cuprinderea lor în planurile de construcţii şi de instalaţii.

5.82.Încălzirea prin radiaţie cu suprafeţe radiante în tavan se aplică în cazul încăperilor cu cerinţe igienice deosebite, cu mobilier care împiedică transferul termic, şi care se vor utiliza şi pentru răcirea încăperilor respective.

5.83.Încălzirea prin radiaţie cu suprafeţe radiante în pardoseală (radiaţie de pardoseală de joasă temperatură) se aplică în cazul încăperilor cu necesar redus de căldură, cu mobilier suspendat sau în care temperatura mai ridicată a pardoselii este cerută de modul de utilizare a încăperii (de exemplu, băi publice, piscine etc.). Stratificarea termică redusă face ca încălzirea prin radiaţie de pardoseală să fie recomandată şi în cazul halelor industriale de tip depozit, în care mărfurile sunt depozitate de la o înălţime de cel puţin 50 cm de la sol, datorită uniformităţii temperaturii obţinute.

5.84.Încălzirea prin radiaţie cu suprafeţe radiante în pereţi se utilizează ca sistem complementar al încălzirii prin radiaţie de tavan sau de pardoseală şi când este necesară ridicarea temperaturii superficiale a pereţilor.
5.85._
(1)Datorită stratificării termice reduse realizate în cazul încălzirii prin radiaţie şi economiilor de energie importante, pentru încăperile de tip industrial se utilizează încălzirea prin radiaţie de medie temperatură, tuburi radiante, tubulatură radiantă sau de înaltă temperatură, panouri radiante electrice sau ceramice.
(2)În cazul panourilor radiante ceramice la care arderea se face cu flacără deschisă se vor prevedea obligatoriu, din faza de proiectare, grile pentru admisia aerului pentru compensarea oxigenului necesar arderii. Acest aer se va introduce încălzit la temperatura ambientală pentru evitarea curenţilor reci de aer.

5.86._
(1)Încălzirea prin radiaţie la temperaturi înalte folosind panouri radiante electrice sau cu gaze se poate prevedea pentru spaţii deschise (terase, peroane, intrări în clădiri) sau chiar în spaţii închise, atunci când folosirea soluţiei în aceste spaţii este admisă de reglementările de securitate la incendiu.
(2)Pentru panourile radiante cu gaze se iau măsuri pentru menţinerea concentraţiilor de noxe în limitele admise şi se compensează aerul necesar arderii prin aport de aer proaspăt care se va introduce obligatoriu la temperatura ambientală prin grile dimensionate corespunzător.

5.87.Încălzirea cu tuburi radiante se utilizează în hale industriale de producţie, hangare, depozite cu înălţimi mai mari de 5 m, în care nu sunt degajări accidentale de substanţe care se pot autoaprinde la temperaturi mai mici sau egale cu cea a suprafeţei tubului radiant, atât pentru încălzirea generală, cât şi pentru încălzirea zonală la temperaturi diferite sau pentru încălzirea zonală a unor posturi de lucru. Amplasarea tuburilor radiante cu arzătorul în interiorul spaţiului încălzit se va face cu respectarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale şi a prescripţiilor tehnice ale ISCIR.

5.88.Atunci când nu se pot respecta prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale sau din alte considerente nu se pot monta tuburi radiante cu arzătorul la interior, se pot utiliza tuburi radiante cu arzătorul montat în exterior sau tubulatură radiantă cu grupul de combustie montat la exteriorul încăperii.

5.89.În încăperile în care există degajări de pulberi şi praf şi în care nu pot fi utilizate sisteme de încălzire cu aer cald pentru a se evita antrenarea prafului, se pot utiliza tuburi radiante cu cameră etanşă sau tubulatură radiantă care are grupul de combustie montat în exteriorul încăperii.

5.90.Dacă aerul necesar arderii este preluat din interiorul spaţiului încălzit se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător.

5.91.La utilizarea panourilor radiante ceramice cu flacără deschisă se va prevedea obligatoriu aport de aer proaspăt din exterior care se va introduce încălzit până la temperatura ambientală, prin grile dimensionate corespunzător.

SECŢIUNEA 3:Amplasarea suprafeţelor de încălzire prin radiaţie
5.92.În încăperile industriale, amplasarea tuburilor, panourilor sau tubulaturii radiante se face în strictă corelare cu cerinţele impuse de fluxul tehnologic, pentru a nu provoca ecranarea parţială a fluxului radiant emis de echipamente şi nici restricţii tehnologice.

5.93.Amplasarea panourilor radiante se face în aşa fel încât să se asigure uniformitatea intensităţii radiaţiei la înălţimea de 1,80 m pentru încăperi în care activitatea se desfăşoară stând în picioare şi la înălţimea de 1,20 m când activitatea se desfăşoară în poziţie şezând.

5.94.În funcţie de fluxul tehnologic în halele de producţie, amplasarea panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante se face corespunzător unei încălziri generale a spaţiului sau zonale a locurilor de muncă sau liniilor tehnologice. Distanţa dintre axele echipamentelor sau dintre echipamente şi elementele de construcţii se stabileşte astfel încât să se asigure distribuţia uniformă a radiaţiei emise de acestea, la înălţimea de 1,80 m, respectiv 1,20 m, conform art. 5.93. Distanţa dintre axele tuburilor radiante se determină în funcţie de caracteristicile tehnice şi constructive ale panourilor, tuburilor sau tubulaturii radiante şi înălţimea de amplasare, indicate de producători.

5.95.La amplasarea suprafeţelor radiante se urmăreşte compensarea efectului de radiaţie rece a suprafeţelor delimitatoare în scopul obţinerii unei uniformităţi a temperaturii în planul captator.

5.96.În încăperile echipate cu instalaţii de protecţie împotriva incendiilor sau cu alte dispozitive de securitate la incendiu acţionate de elemente termosensibile, amplasarea suprafeţelor radiante trebuie realizată astfel încât să nu determine declanşarea accidentală a acestora, de obicei în acelaşi plan cu acestea sau mai jos, fără a împiedica aria de acoperire a acestora, la distanţe indicate de normativele specifice sau în alte norme aplicabile.

5.97.În cazul pardoselii radiante sau al panourilor radiante alimentate cu agent termic, se recomandă ca circulaţia agentului termic în elementele încălzitoare să se facă de la peretele exterior spre centrul încăperii şi să se intercaleze circuitul de ducere cu cel de întoarcere pentru o distribuţie cât mai uniformă a temperaturii suprafeţei radiante (distribuţie de tip «melc dublu»).

5.98.În cazul tuburilor, tubulaturii sau panourilor radiante este obligatoriu ca senzorii de temperatură să măsoare temperatura medie de radiaţie şi aceştia să fie amplasaţi în zona de radiaţie directă la înălţimea de 1,80 m. Nu se vor utiliza senzori care măsoară temperatura aerului interior. Elementele de comandă şi control se prevăd fie individual pentru fiecare echipament, fie pentru grupuri de echipamente atunci când se stabilesc zone de temperatură diferită şi se montează la o înălţime uşor accesibilă.

5.99.Pentru sistemele de încălzire prin radiaţie alimentate cu apă caldă se urmăreşte ca prin mărimea elementelor încălzitoare şi prin înserierea acestora să se realizeze echilibrarea hidraulică a zonelor şi un ecart de temperatură similar între ducerea şi întoarcerea circuitelor.