Partea 2 - Prevederi generale privind învelitorile acoperişurilor în pantă - Normativ din 2014 privind proiectarea, execuţia şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri, indicativ NP 069 - 2014

M.Of. 581 bis

În vigoare
Versiune de la: 3 Septembrie 2014
PARTEA 2:
CAPITOLUL I:Prevederi generale privind învelitorile acoperişurilor în pantă
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 1
Prezentul normativ se referă la proiectarea, executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă la clădiri.
Art. 2
Prezentul normativ cuprinde:
a)elemente definitorii ale acoperişurilor în pantă cu prezentarea şi definirea categoriilor de învelitori;
b)principii privind proiectarea, executarea şi exploatarea învelitorilor acoperişurilor în pantă;
c)cerinţe de calitate privind învelitorile acoperişurilor în pantă;
d)anexe.
Art. 3
În cadrul prezentului normativ se fac referiri şi la acoperiş, ca ansamblu din care face parte învelitoarea.
SECŢIUNEA 2:Domeniul de aplicare
Art. 4
Prevederile prezentului normativ se adresează proiectanţilor, verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici atestaţi, executanţilor, responsabililor tehnici cu execuţia atestaţi, beneficiarilor (utilizatorilor), precum şi organismelor de control.
Art. 5
Prevederile prezentului normativ se referă la: învelitorile acoperişurilor în pantă ale clădirilor noi şi reconstrucţia învelitorilor acoperişurilor în pantă existente, supuse acţiunii agenţilor de mediu natural şi antropic.
Art. 6
Prezentul normativ nu se referă la:
a)hidroizolaţii la construcţii cu acoperişuri tip terase;
b)reparaţii ale învelitorilor acoperişurilor existente.
Art. 7
Învelitorile acoperişurilor în pantă, la care se referă prezentul normativ, sunt realizate din:
a)panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate - Cap. II;
b)panouri nemetalice profilate - Cap. III;
c)panouri prefabricate termoizolate - Cap. IV;
d)membrane şi pelicule hidroizolante - Cap. V;
e)foi metalice plane - Cap. VI;
f)elemente plane suprapuse - Cap. VII;
g)elemente tip ţigle sau olane - Cap. VIII;
h)materiale locale, tradiţionale, manufacturate - Cap. IX;
i)elemente de vitraj - Cap. X.
Art. 8
Terminologie:
a)acoperiş: subansamblu funcţional-constructiv format din elemente de construcţie şi componente structurale şi nestructurale, realizat în scopul de a închide şi proteja clădirea la partea ei superioară (peste ultimul nivel construit) împotriva acţiunilor factorilor de mediu;
b)învelitoare: componentă exterioară a acoperişului care protejează clădirea împotriva acţiunii factorilor de mediu exterior, în principal împotriva precipitaţiilor;
c)învelitoare continuă: învelitoare din produse (aplicate prin lipiri/suduri) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică şi ape cu presiune hidrostatică (de exemplu: numai învelitorile realizate cu membrane hidroizolante, bituminoase, cu suprapunerile sudate);
d)învelitoare semicontinuă: învelitoare din produse (montate prin suprapuneri sau prin îmbinări) care asigură etanşeitatea faţă de apa meteorică (de exemplu: învelitorile realizate din foi metalice plane, îmbinate prin falţ şi din panouri metalice profilate şi panouri prefabricate termoizolate, cu suprapunerile etanşe);
e)învelitoare discontinuă: învelitoare din produse pozate şi montate prin suprapuneri, care asigură scurgerea apelor meteorice şi necesită prevederea foliei tip anticondens;
f)folie protecţie-anticondens: folie sau membrană subţire, impermeabilă la apă dar permeabilă la vaporii de apă, prevăzută şi montată sub învelitorile discontinue;
g)linie de cea mai mare pantă: linie caracteristică din planul unui versant de acoperiş care formează cel mai mare unghi cu planul orizontal; linia se indică pe planurile de învelitoare notându-se înclinarea acesteia în "cm %" (a se vedea anexa nr. 2 pentru corespondenţa între pantă, măsura unghiului şi lungimea pantei);
h)panta unui acoperiş: înclinarea maximă a unui versant de acoperiş determinată de linia de cea mai mare pantă;
i)condiţionare termică: asigurarea condiţiilor termice necesare unui spaţiu, prin utilizarea sistemelor de încălzire şi/sau răcire adecvate.
SECŢIUNEA 3:Elemente caracteristice definitorii privind acoperişurile în pantă şi sistemele de învelitoare aferente
Art. 9
Tipuri de suprafeţe - versant:
a)versanţi cu suprafaţă plană, continuă (într-un singur plan) şi cu suprafaţă discontinuă (cu rupere de pantă şi/sau cu rupere de nivel sau cu rupere de nivel şi pantă);
b)versanţi cu suprafaţă curbă: cu o singură curbură, cu dublă curbură sau cu multiple curburi (cupolă sau suprafeţe riglate).
Art. 10
Tipuri de intersecţii ale suprafeţelor versanţilor:
a)coamă: delimitarea aflată la cota superioară a acoperişurilor, orizontală, înclinată sau curbă, rezultată din terminaţia unui versant, intersecţia a doi versanţi sau a unui versant cu un element constructiv vertical;
b)vârf de coamă: punctul superior al intersecţiei a două suprafeţe versant a căror coamă are o înclinaţie (nu este orizontală) sau punctul superior al intersecţiei mai multor versanţi (punct care formează cota cea mai mare a versanţilor generatori);
c)dolie: intersecţia inferioară, orizontală sau înclinată, dreaptă sau curbă, a două suprafeţe versant (plane sau curbe);
d)margine de versant: delimitarea laterală spre exterior a versantului ce poate fi liberă sau cu opritor longitudinal (tip atic sau pazie), executat din elemente ce conduc scurgerea apelor pe linia de pantă;
e)streaşină: delimitarea inferioară a suprafeţei unui versant, aflată la cota cea mai mică a versantului; la nivelul acesteia se produce deversarea/scurgerea apelor pluviale (cu scurgere liberă sau cu preluare şi dirijare prin jgheab).
Art. 11
Elemente ce penetrează planul acoperişului/învelitorii:
a)constructive (corpuri, părţi sau elemente de construcţie ce depăşesc planul acoperişului//învelitorii);
b)funcţionale, pentru instalaţii (coşuri de fum, ventilaţii, ventilaţii ale coloanelor de scurgere a apelor menajere, suporţi pentru instalaţii electrice, paratrăsnete, antene, etc.);
c)de iluminare, ventilare şi/sau de acces (luminatoare, lucarne, tabachere, ferestre de mansardă, etc.) care implică decuparea învelitorii şi montarea acestor elemente prevăzute cu rebord şi sisteme de asigurare a scurgerii şi contra pătrunderii apelor meteorice, la interior;
d)de siguranţă/securitate la accesul pe învelitoare (elemente de fixare a corzilor de asigurare, scări pentru circulaţia pe linia de pantă, podine, etc.);
e)accesorii proprii învelitorilor (piese de ventilare a spaţiului aflat sub învelitoare, de fragmentare/disipare a gheţii şi zăpezii, etc.).
Art. 12: Pantele acoperişurilor
(1)Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe plane (determinată de linia de cea mai mare pantă) reprezintă diferenţa de nivel dintre cota inferioară şi cea superioară a unui versant de acoperiş raportată la lungimea proiecţiei versantului;
(2)Panta acoperişurilor cu versanţi cu suprafeţe curbe (determinată de linia de cea mai mare pantă) reprezintă panta determinată de tangenta la planul curb cu planul orizontal exprimată în procente (%); panta se măsoară, la tangenta din punctul inferior şi superior al planului curb (pantă maximă şi minimă);
(3)Pantele acoperişurilor inclusiv pantele rezultate la intersecţia dintre planurile diferiţilor versanţi, trebuie să respecte pantele minime şi maxime admise pentru tipurile de produse de învelitoare din care sunt realizate;
(4)Pantele acoperişurilor sunt în concordanţă cu:
a)sistemul de învelitoare (produs, mod de îmbinare/fixare şi de asigurare a etanşeităţii, după caz);
b)zona climatică de amplasare (mărimea previzibilă a depunerilor de zăpadă, acumularea sau alunecarea zăpezii, prevederea şi dimensionarea sistemului parazăpezi);
c)regimul debitelor pluviale medii şi maxime previzibile (stabilirea alcătuirii şi dimensionării modului de colectare şi evacuare a apelor pluviale);
d)direcţia şi viteza vânturilor dominante (sens de montaj, stabilirea sistemului de montare şi fixare);
e)asigurarea scurgerii apelor pe folia anticondens (pentru învelitorile discontinue şi după caz, a celor semicontinue);
f)sistemul de acces pe acoperiş.
Art. 13
(1)Suportul învelitorilor reprezintă componenta constructivă asociată produselor ce formează învelitoarea şi modului de montare/fixare a acestora.
(2)Suportul învelitorii poate avea suprafaţă:
a)continuă:
- astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase îmbinate prin falţ, lambă şi uluc sau cu elemente speciale de îmbinare;
- planşeu din beton armat;
- elemente prefabricate din beton armat.
b)semicontinuă: astereală din lemn montată cu sau fără spaţii între elemente (maxim 5 cm);
c)discontinuă: elemente lineare (rigle/profile) din lemn, metalice sau din beton armat (prefabricat), montate la distanţe prestabilite.
Art. 14
Spaţiile construite, acoperite pot fi:
a)spaţii acoperite, deschise, care necesită numai învelitoare pentru protecţie la intemperii şi pentru a diminua efectul radiaţiei termice de vară (învelitoarea poate fi prevăzută cu suprafaţa exterioară termoreflectantă sau se poate concepe un acoperiş termoizolat);
b)spaţii acoperite, închise, ce nu necesită condiţionarea termică;
c)spaţii acoperite, închise, condiţionate termic, conform necesităţilor utilizatorilor: această categorie de spaţii necesită un acoperiş termoizolat; concepţia şi dimensionarea structurii termoizolante (termoizolaţie şi barieră contra vaporilor, cu sau fără strat/straturi de aer ventilat) se va face în funcţie de condiţiile interioare de microclimat (valorile necesare ale parametrilor higrotermici) şi de caracteristicile mediului exterior (în general în sezonul rece).
Art. 15: Acoperişuri termoizolate
(1)Acoperişurile cu învelitoare şi structură termoizolantă constituie tipurile cele mai răspândite de acoperişuri, cu suport continuu, semicontinuu sau discontinuu, cu învelitori semicontinue sau discontinue, la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior, sub şi/sau între elementele de susţinere a învelitorii (căpriori, rigle).
(2)Acoperişurile cu învelitoare continuă, etanşă, constituie tipuri mai puţin răspândite de acoperişuri, cu suport rigid sau semielastic, cu învelitori continue, etanşe, realizate cu membrane hidroizolante la care structura termoizolantă se prevede/aplică la interior, sub şi/sau între elementele de susţinere a suportului învelitorii.
(3)Acoperişurile cu panouri de învelitoare termoizolate constituie tipurile de acoperişuri, cu suport discontinuu, cu învelitori semicontinue, din panouri prefabricate, termoizolate.
Art. 16
Agenţii ce pot acţiona asupra acoperişurilor şi învelitorilor, sunt:
a)mecanici: greutăţi proprii, greutăţi din exploatare, zăpadă, vânt, şocuri mecanice, presiuni ale maselor de apă, cutremure, explozii, dilatări şi contracţii termice blocate;
b)electromagnetici: radiaţii solare de diferite lungimi de undă (IR şi UV), trăsnete, curenţi vagabonzi, câmpuri magnetice, radiaţii emise din procesul de exploatare/utilizare;
c)termici: variaţii ale temperaturii aerului interior şi exterior, şocuri termice, temperaturi scăzute şi ridicate, incendiu interior sau exterior;
d)chimici: umiditatea aerului, apa de condens, apa meteorică, apa din procesul de exploatare/utilizare, solvenţi, acizi, baze şi săruri din mediul exterior sau interior;
e)biologici: bacterii, mucegaiuri, vegetaţii (rădăcini), insecte, animale (rozătoare).
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea
Art. 17: Principii generale
(1)Condiţii generale:
a)documentaţia tehnico-economică se va întocmi în baza prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Hotărârii Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;
b)documentaţia tehnico-economică privind învelitoarea şi/sau acoperişul în ansamblu, se va elabora în baza temei program (analizate şi însuşite de proiectant şi beneficiar), a cerinţelor şi exigenţelor de calitate (cerute sau stabilite de proiectant cu acordul investitorului) corelate cu structura şi funcţionalitatea clădirii (spaţiilor de sub acoperiş);
c)documentaţia tehnico-economică privind învelitorile se va întocmi cu respectarea caracterului arhitectural al zonei (pantă, material, culoare, formă) şi a prevederilor Regulamentului local de urbanism aferent Planului Urbanistic General, avizat şi legal aprobat;
d)documentaţia tehnico-economică privind învelitorile clădirilor de patrimoniu şi/sau monumente istorice se va elabora cu respectarea legislaţiei specifice, aplicabile, în vigoare.
(2)Condiţii particulare: la stabilirea tipului de învelitoare se vor avea în vedere următoarele:
a)definirea condiţiilor geoclimatice de amplasare a clădirii;
b)structura de câmp curent şi sistemul de montare-fixare, corelate cu elementele constructive şi accesoriile perimetrale, adiacente sau cuprinse în planul învelitorii (streaşină, coamă, dolie, receptor pluvial, şenouri, jgheaburi, atice, străpungeri, ruperi de pantă, etc.);
c)panta acoperişurilor cu mai mulţi versanţi, dispuşi la cote diferite, care să permită descărcarea (alunecarea) zăpezii, fără obstacole de pe versant pe altul (fără deteriorarea acoperişului şi învelitorii versantului inferior);
d)conceperea acoperişului astfel încât descărcarea zăpezii/gheţii de pe acoperiş, la nivelul solului, să nu afecteze circulaţia şi utilizarea nivelurilor inferioare;
e)prevederea de elemente parazăpezi de tip local (element de învelitoare având conformare specială, console metalice) sau continue (grilaje metalice) ce se prevăd la versanţi cu pantă > 30%; accesoriile parazăpezi se vor prevedea la toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie, deasupra balcoanelor, teraselor şi altor acoperişuri aflate sub streaşină; acestea sunt utile şi pentru protecţia sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale (jgheaburi);
f)prevederea de instalaţii paratrăsnet (cu sistemele de ancorare/fixare aferente), conform reglementărilor specifice aplicabile în vigoare;
g)la acoperişurile clădirilor situate în mediul marin şi în medii industrial agresive, se vor avea în vedere măsurile specifice de rezistenţă/protecţie a produselor de învelitoare precum şi a accesoriilor aferente şi a sistemelor de montare/fixare, împotriva coroziunii (acoperirea elementelor metalice cu aluzinc, titan-zinc sau pelicule rezistente la coroziune);
h)prevederea accesului pe acoperiş, prin elemente de iluminare, ventilare şi/sau acces prevăzute în planul acoperişului/învelitori sau prin calea de acces exterioară.
(3)Condiţii privind drenarea (dirijarea, colectarea şi evacuarea) apelor meteorice de pe învelitorile acoperişurilor: conceperea şi dimensionarea elementelor de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe acoperiş se vor face în conformitate cu reglementarea tehnică privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de canalizare a apelor meteorice din clădiri civile, social-culturale şi industriale;
(4)Condiţii privind detaliile de execuţie:
Proiectantul va elabora detaliile de execuţie în concordanţă cu tipul de produs propus ca învelitoare având în vedere realizarea continuităţii acesteia, racordurile la străpungeri şi pe contur precum şi asigurarea (la acoperişurile izolate termic) posibilităţii de realizare a unei termoizolaţii continue pentru evitarea punţilor termice.
Art. 18: Condiţii, de calitate, stabilite prin proiectare, pentru satisfacerea cerinţelor esenţiale aplicabile construcţiilor
(1)Rezistenţă mecanică şi stabilitate:
a)proiectarea acoperişurilor şi învelitorilor se va face în conformitate cu prevederile din următoarele reglementări tehnice şi standarde: Cod de proiectare seismică, indicativ P 100-1 şi P 100-3; Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor, indicativ CR 0; Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-3; Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor, indicativ CR 1-1-4; SR EN 1991-1-1 şi Anexa Naţională a acestuia, precum şi reglementările tehnice privind proiectarea construcţiilor din lemn, aplicabile, în vigoare.
b)din punct de vedere structural învelitorile din elemente autoportante vor avea rol de preluare a încărcărilor exterioare; aceste produse trebuie să reziste la sarcinile de calcul aferente încărcărilor din zăpadă, din vânt şi din mentenanţă, sarcini multiplicate cu factori normaţi, astfel încât să asigure performanţa acoperişului în ansamblu respectând nivelul sarcinii, nivelurile de siguranţă şi săgeţile admisibile definite prin reglementările tehnice în construcţii;
c)pentru învelitorile din produse cu rezemare totală montate pe suport continuu (astereală) sau cu rezemare parţială pe caroiaj din şipci, la proiectarea suportului şi a structurii de rezistenţă a acoperişului se va lua în calcul greutatea proprie a învelitorii.
(2)Securitatea la incendiu
Se vor avea în vedere următoarele:
a)respectarea prevederilor stipulate în reglementările tehnice privind securitatea la incendiu a construcţiilor;
b)performanţele de comportare la foc interior(clase de reacţie la foc, clase de rezistenţă la foc) precum şi comportarea la foc exterior:
(i)acoperişurile şi învelitorile vor îndeplini cerinţele privind performanţa la foc exterior, de reacţie la foc şi de rezistenţă la foc ca element cu rol de separare a focului din interior, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu şi a Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc;
(ii)pentru determinarea performanţei la foc exterior a acoperişurilor şi învelitorilor se vor respecta SR CEN/TS 1187 şi SR EN 13501-5+A1;
(iii)elementele/produsele combustibile ce compun învelitoarea vor fi ignifugate;
(iv)prevederea ignifugării şi/sau sistemelor de protecţie la foc pasive sau reactive a elementelor suport combustibile din lemn (astereală, căpriori, pane, rigle, grinzi, etc.) pentru respectarea cerinţelor din reglementările de securitate la incendiu privind condiţiile minime de încadrare în gradul de rezistenţă la foc/nivelul de stabilitate la foc sau după caz de mansardare a clădirilor civile;
(v)pentru panourile de învelitoare şi pentru suportul învelitorii se impun cerinţe privind clasa de reacţie şi de rezistenţă la foc, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu, aplicabile în vigoare; la stabilirea gradului de rezistenţă la foc/nivelului de stabilitate la foc a construcţiilor privind luarea în considerare sau nu a învelitorilor, se vor respecta cerinţele reglementărilor tehnice privind securitatea la incendiu;
(vi)proiectarea, instalarea şi punerea în funcţiune a coşurilor de fum se realizează cu luarea în considerare a referenţialelor SR EN 15287-1+A1 şi SR EN 15287-2;
(vii)proiectarea instalaţiilor de paratrăsnet se realizează în conformitate cu prevederile din reglementarea tehnică I 7.
(3)Siguranţă în exploatare: se exprimă prin condiţii tehnice privind siguranţa în exploatare la toate acţiunile ce decurg din activitatea umană şi acţiuni ale mediului, susceptibile a se produce în timpul utilizării. Această cerinţă cuprinde următoarele condiţii tehnice aferente învelitorii şi a componentelor/accesoriilor acesteia:
a)siguranţa în utilizare: comportarea la acţiuni exterioare, în cazul lucrărilor de întreţinere, având drept criteriu de performanţă rezistenţa la perforare statică şi dinamică inclusiv la şocuri provocate de grindină;
b)prevenirea alunecării (la circulaţie ocazională):
- pentru învelitori cu pantă mai mică de 30% nu este necesară prevederea de elemente suplimentare de siguranţă (podine, trepte, balustrade, etc.), dar se vor prevedea puncte de asigurare (ancorare), obligatorii pentru legarea centurii de siguranţă;
- pentru învelitori cu pantă mai mare de 30% se vor prevedea obligatoriu sisteme de asigurare (podine, scări fixe, puncte de ancorare etc.) în special pentru accesul la coşurile de fum (pentru verificarea şi curăţarea acestora) precum şi la alte elemente (ventilaţii, panouri solare etc.);
c)prevederea de parazăpezi, accesorii obligatorii pentru toate acoperişurile a căror streaşină se află deasupra zonelor de circulaţie şi deasupra altor acoperişuri aflate sub streaşină;
d)comportarea la agenţi climatici (variaţii de temperatură, umiditate, radiaţii solare): stabilitate dimensională la variaţii de temperatură, rezistenţă la gelivitate, absorbţie de apă redusă, rezistenţă la radiaţii solare (IR, UV), conform standardelor specifice;
e)rezistenţă la factorii corozivi ai mediului industrial şi/sau marin, prin prevederea de produse inerte faţă de aceştia sau protejate corespunzător, anticoroziv;
f)împiedicarea apariţiei fenomenului de coroziune electrochimică la elementele de învelitoare şi la accesoriile de ancorare prin evitarea contactului direct între metalele generatoare de pilă electrică;
g)diminuarea efectului de eroziune datorat acţiunilor particulelor solide asupra feţei superioare a învelitorii (praf, nisip, cenuşă, etc.), mai accentuat la pante mai mari de 30%;
h)protecţia la atacul agenţilor biologici (ciuperci, mucegaiuri, rozătoare, păsări, insecte, etc.).
(4)Igienă, sănătate şi mediu: produsele utilizate la realizarea învelitorilor, în timpul exploatării şi în postutilizare nu trebuie să prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei, şi nu trebuie să polueze mediul înconjurător (nu trebuie să conţină substanţe biocide); produsele puse în operă trebuie să asigure protecţia şi ventilarea acoperişurilor evitând infiltraţiile apei şi dezvoltarea microorganismelor sub învelitoare în structura acoperişului precum şi în spaţiile interioare. Trebuie respectate următoarele condiţii:
a)impermeabilitatea produselor şi absorbţie redusă de apă, după caz, funcţie de produsul din care este alcătuită învelitoarea;
b)pe durata exploatării nu se admit apariţii şi degajări de substanţe toxice;
c)pe durata execuţiei, se vor adopta măsurile de prevenire, protecţie şi securitate a muncii.
(5)Protecţie împotriva zgomotului
La proiectare, alegerea structurii învelitorii se va face considerându-se zgomotele ce se pot transmite atât din mediul urban înspre interiorul clădirii cât şi zgomotele ce se pot transmite dinspre interiorul clădirii spre exteriorul ei.
Structura învelitorii se va alege astfel încât să asigure izolarea la zgomot aerian şi/sau zgomot de impact astfel încât să fie îndeplinite limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot la interiorul şi la exteriorul clădirii prevăzute de reglementările tehnice în vigoare privind protecţia la zgomot.
(6)Economia de energie şi izolare termică Se vor avea în vedere următoarele:
a)posibilitatea echipării acoperişului/învelitorii cu elemente/instalaţii pentru producerea de energie termică şi/sau electrică;
b)posibilitatea prevederii de învelitori ce pot conferi performanţe privind izolarea termică (produse cu rezistenţă la transfer termic), sau ce pot diminua şocul termic (suprafeţe termoreflectante);
c)proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolare termică la acoperişuri se face în conformitate cu Normativul C 107 şi cu prevederile reglementării tehnice privind proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri.
SECŢIUNEA 5:Principii privind executarea învelitorilor
Art. 19: Condiţii generale
(1)Executarea învelitorilor acoperişurilor se va desfăşura cu respectarea prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Executantul va asigura nivelul de calitate corespunzător cerinţelor esenţiale aplicabile construcţiilor, printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal calificat în domeniu, cu responsabili tehnici cu execuţia atestaţi.
(3)Executantul va prelua frontul de lucru în baza procesului verbal, cu îndeplinirea tuturor exigenţelor impuse de natura lucrărilor, de prevederile documentaţiei şi a reglementărilor specifice.
(4)Începerea lucrărilor va fi precedată de organizarea de şantier, în special privind asigurarea acceselor, a zonelor de depozitare şi de adoptarea măsurilor ce se impun privind protecţia muncii şi măsurile de apărare împotriva incendiilor.
(5)Lucrările se vor executa în conformitate cu condiţiile şi prevederile documentaţiei tehnico-economice de execuţie; orice neconcordanţă sau omisiune va fi semnalată spre rezolvare proiectantului de specialitate, cu acordul beneficiarului (investitorului).
(6)Executantul va întocmi împreună cu beneficiarul procese verbale privind diversele faze ale execuţiei, în special pentru lucrările ascunse (de exemplu: montarea şi tratarea suportului învelitorii; montarea foliei anticondens, montarea structurii termoizolante, etc.).
(7)Începerea lucrării de executare a învelitorii se va face numai după recepţionarea lucrărilor de şarpantă prin fază determinantă, pentru cerinţele esenţiale de rezistenţă mecanică şi stabilitate precum şi securitate la incendiu.
(8)Procurarea produselor şi accesoriilor aferente se va face conform nivelurilor de calitate prevăzute în caietul de sarcini.
(9)Lucrările propriu-zise de execuţie a învelitorii vor fi precedate de îndepărtarea din zona de lucru a tuturor produselor şi deşeurilor inflamabile şi/sau combustibile.
(10)La terminarea lucrărilor se vor întocmi documentele de recepţie a lucrării (cu eventuale observaţii ce vor fi însuşite şi operate de executant) în baza constatărilor şi verificărilor efectuate de comisia de recepţie constituită conform legislaţiei în vigoare.
Art. 20: Condiţii privind pregătirea lucrărilor
(1)Pentru lucrările de amploare (recomandabil pentru suprafeţe > 500 m2) şi de complexitate ridicată, înainte de începerea acestora, este util ca executantul să elaboreze o documentaţie/fişă tehnică privind pregătirea acestora (rezolvarea detaliilor ce nu se regăsesc în documentaţia de execuţie şi a unor eventuale neconcordanţe sau modificări, în acord cu proiectantul) şi elaborarea graficului de eşalonare a lucrărilor (pentru a nu se suprapune cu lucrări de alt specific), organizarea de şantier precum şi masurile de protecţie şi siguranţă, specifice lucrării.
(2)Organizarea de şantier se referă în principal la:
a)asigurarea spaţiului şi utilităţilor aferente şantierului;
b)protecţia muncitorilor privind spaţiile de acces în clădire, a spaţiilor perimetrale de circulaţie şi asigurarea zonei de lucru (plase, parapeţi, schele, etc.);
c)asigurarea branşamentelor de apă şi energie electrică, inclusiv a mijloacelor de ridicat.
Art. 21: Condiţii climatice
Lucrările de execuţie ale învelitorii/acoperişului se vor desfăşura în condiţii climatice (fără vânturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive), în conformitate cu prevederile tehnologice specifice produselor de învelitoare şi a legislaţiei privind protecţia muncii.
Art. 22: Condiţii referitoare la suport şi la preluarea frontului de lucru
(1)Suportul pe care se aplică învelitoarea va corespunde specificaţiilor din documentaţia tehnico-economică de execuţie.
(2)Suprafaţa suportului trebuie să fie plană, cu denivelări minime (maxim +/- 1 cm la 2 m lineari).
(3)Suportul rigid (din beton) nu trebuie să comporte fisurări în planul suprafeţei (neregularităţile locale se vor rectifica cu mortar de ciment aditivat sau cu răşini sintetice).
(4)Se va verifica poziţionarea şi calitatea lucrărilor de montaj a tuturor elementelor la care se raportează învelitoarea (elemente suport, de preluare şi scurgere a apelor pluviale, şorţuri, copertine, străpungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, etc.).
Art. 23: Condiţii de punere în operă
(1)Se vor respecta cerinţele esenţiale privind calitatea menţionate la Art. 18.
(2)Montarea structurilor şi produselor de învelitoare se va face pe zone şi sensuri determinate, ţinându-se seama, în special, de direcţia vântului dominant, de pante, de căile de acces, transport şi de manipularea produselor, fără afectarea zonelor cu lucrări în curs de execuţie sau terminate.
(3)Se vor lua măsuri ca dotările de lucru (utilaje de ridicat, butelii, containere, paleţi, dispozitive de transport, etc.) să nu deterioreze suportul sau învelitoarea.
Art. 24: Măsuri de apărare împotriva incendiilor
(1)La proiectarea şi executarea învelitorilor acoperişurilor se vor respecta prevederile din următoarele acte normative:
- Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare;
- Norme generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007;
- Dispoziţii generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă aprobate cu Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 712/2005, cu modificările ulterioare.
(2)Măsurile de apărare împotriva incendiilor se vor lua la punctul de lucru, în zonele adiacente şi de depozitare, în special la lucrările în care se utilizează foc deschis sau aparate de sudură; totodată, înainte de începerea lucrărilor propriu-zise de executare a învelitorii, se vor îndepărta toate produsele şi/sau deşeurile combustibile.
(3)Se vor lua măsurile corespunzătoare privind instalaţiile electrice (tablouri electrice, prize, conductori, etc.).
(4)Se vor face instructajele specifice personalului de execuţie.
Art. 25: Măsuri privind protecţia şi igiena muncii
(1)La proiectarea şi executarea învelitorilor acoperişurilor se vor respecta prevederile din următoarele acte normative:
- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
- Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
- Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
- Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul Ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 235/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la înălţime.
(2)Se vor asigura căile de acces orizontale şi verticale, golurile şi zonele de lucru împotriva accidentelor, căderilor de la înălţime, etc.; se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare privind lucrul la înălţime şi în apropierea golurilor.
(3)Se vor utiliza numai scule, unelte şi utilaje în perfectă stare de funcţionare.
(4)Se vor respecta condiţiile de siguranţă la montarea şi utilizarea schelelor şi a mijloacelor de ridicat.
(5)Se vor lua măsurile ce se impun privind îndepărtarea deşeurilor şi sortarea acestora pe categorii de produse în vederea reciclării.
(6)Dispozitivele, utilajele, uneltele acţionate electric vor fi împământate şi alimentate prin conductori continui asiguraţi şi racordaţi la tablouri electrice verificate, împământate.
(7)Se vor face instructajele specifice personalului de execuţie.
Art. 26: Controlul calităţii lucrărilor
(1)Verificări pe parcursul lucrărilor:
a)calitatea suportului (calitatea produselor utilizate şi a execuţiei);
b)calitatea produselor de învelitoare;
c)poziţionarea şi fixarea în structura suport a pieselor înglobate, de trecere (a elementelor de străpungere) şi a foilor anticondens (unde este cazul);
d)calitatea execuţiei pe etape/faze de lucru.
(2)Rectificări:
a)rectificări locale, unde este cazul, pe etape/faze de lucru;
b)în vederea verificării finale sau ca urmare a acesteia, se vor executa rectificări ale eventualelor defecţiuni precum şi de finisare (unde este cazul).
(3)Verificare finală:
a)verificarea de suprafaţă se va realiza vizual şi eventual prin tatonare, urmărind corectitudinea şi calitatea modului de aplicare, lipire, fixare, racordare, acoperire, asigurare şi de protecţie a produselor de învelitoare;
b)verificarea documentelor (procese verbale) privind controalele de calitate efectuate pe parcursul desfăşurării lucrărilor;
c)verificarea lucrărilor de învelitoare se va face prin fază determinantă, privind rezistenţa mecanică şi stabilitate.
Art. 27: Condiţii privind calitatea lucrărilor
(1)Recepţia produselor de învelitoare: verificarea documentelor de atestare a conformităţii, a termenelor de valabilitate (unde este cazul) şi de garanţie pentru fiecare lot de produse, precum şi cu nivelurile de performanţă prevăzute în caietul de sarcini (după caz); în unele situaţii se pot solicita analize de laborator (laboratoare autorizate/acreditate) care să verifice/certifice nivelurile de calitate;
(2)Controlul de calitate a produselor cuprinde următoarele verificări:
a)pentru produsele de învelitoare de tip discontinuu sau semicontinuu: caracteristici geometrice (lungime, lăţime, grosime, forma profilaturilor şi a amprentărilor, după caz), caracteristici fizico-mecanice, rezistenţa la factorii de mediu;
b)pentru produsele hidroizolante în foi sau din elemente plane bituminoase: caracteristici geometrice (grosime, masă unitară, lungime), caracteristici fizico-mecanice (rezistenţa la rupere la tracţiune, alungirea la rupere la tracţiune, rezistenţa la sfâşiere/rupere din cui, flexibilitatea la temperaturi scăzute, etc.);
(3)Păstrarea şi depozitarea produselor de învelitoare: condiţiile de păstrare şi depozitare a produselor sunt precizate în fişele tehnice de produs. Se vor avea în vedere următoarele:
a)în depozite, trebuie respectate următoarele condiţii privind depozitarea:
- produsele în panouri sau foi metalice se depozitează în pachete sau în paleţi, în spaţii acoperite;
- produsele din elemente plane sau trase şi/sau presate se depozitează în pachete sau în paleţi, în spaţii acoperite;
- membranele hidroizolante în foi se depozitează sub formă de suluri (în poziţie verticală), pe platforme sau paleţi, în spaţii acoperite.
b)la punctul de lucru depozitarea se va face în aceleaşi condiţii ca şi în depozite, dar fără obligativitatea spaţiilor acoperite (se poate utiliza acoperire de protecţie provizorie; de ex.: prelate).
(4)Controlul calităţii la punerea în operă: la punerea în operă a produselor se efectuează controlul (vizual) asupra menţinerii integrităţii, ca urmare a manipulării şi depozitării acestora;
(5)Recepţia lucrărilor de învelitoare: recepţia lucrărilor se va executa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare, aplicabile.
Art. 28: Garanţia asupra execuţiei
Garanţia lucrărilor executate este stipulată în contractul încheiat între beneficiar şi constructor, care include şi condiţiile de garanţie ale produsului/sistemului utilizat, acestea fiind indicate de fabricant în instrucţiunile de utilizare/exploatare a învelitorilor.
Art. 29
Durabilitatea apreciată în utilizare constituie un criteriu estimativ, stabilit prin urmărirea în timp a bunei comportări în utilizare a produselor de învelitoare puse corect în operă.
SECŢIUNEA 6:Urmărirea comportării în exploatare şi întreţinerea învelitorilor
Art. 30
Măsuri de întreţinere:
a)măsurile de întreţinere periodică constau în acţiuni anuale sau semestriale, (de regulă la sfârşitul toamnei şi/sau începutul primăverii); acestea constau în general, din lucrări de verificare şi curăţire a traseelor de scurgere, colectare şi evacuare a apelor meteorice, a coşurilor de fum şi de ventilare şi, după caz, de reparare a elementelor accesorii învelitorii (parazăpezi, jgheaburi, burlane, etc.) şi instalaţiilor (paratrăsnete, instalaţii degivrare, instalaţii de producere de energie);
b)măsuri de reparare/întreţinere necesare în cazul unor deteriorări/defecţiuni apărute din utilizarea defectuoasă a învelitorii sau din cauze naturale, accidentale, imprevizibile.
Art. 31
(1)Urmărirea comportării în exploatare se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.
(2)Condiţii de exploatare:
a)corecta exploatare în timp a acoperişului/învelitorii, cu respectarea măsurilor de întreţinere prevăzute în proiect, fără intervenţii suplimentare sau modificări ale învelitorii iniţiale;
b)orice intervenţie preconizată, se va face cu acordul proiectantului de specialitate, de către sau sub supravegherea executantului care a emis certificatul de garanţie al lucrării;
c)orice intervenţie efectuată fără a se respecta prevederile de la alin. 2, lit. b), conduce la anularea garanţiei acordate şi poate prejudicia funcţionarea corectă a învelitorii.
Art. 32
Asigurarea urmăririi comportării în timp, în condiţii normale de utilizare a învelitorilor, se va face prin grija beneficiarului, cel puţin o dată pe an. Acest interval poate fi modificat în funcţie de condiţiile concrete, pentru fiecare caz în parte, astfel:
a)intervalul poate fi mărit dacă la două verificări succesive nu se constată degradări (nu la lucrări cu vechime mai mare de 10 ani);
b)intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile la care degradările ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandă, staţii electrice, etc.);
c)intervalul poate fi micşorat pentru învelitorile ce au fost supuse la sarcini, şocuri sau mişcări (deplasări) neprevăzute (seism, accidente mecanice, etc.).
Art. 33
În cazul în care apar deteriorări ale învelitorii, acestea se vor remedia imediat pentru evitarea extinderii lor cu repercusiuni asupra structurii acoperişului şi a finisajelor interioare; în funcţie de amploarea acestor intervenţii şi în cazul în care a fost afectată structura de rezistenţă, se va solicita prezenţa proiectantului.
CAPITOLUL II:Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri metalice profilate şi profilat-ambutisate
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 34
Obiectul acestui capitol îl constituie:
a)panourile metalice profilate (longitudinal, ondulate sau cutate);
b)panourile metalice profilate (longitudinal) şi ambutisate (tip ţiglă/olane).
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 35
Tip învelitoare:
a)semicontinue - pentru învelitorile din panouri metalice profilate;
b)discontinue - pentru învelitorile din panouri metalice profilat-ambutisate.
Art. 36
Alcătuire; caracteristici:
(1)Panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate sunt alcătuite din tablă din oţel, oţel inoxidabil, aluminiu, zinc, cupru, alte aliaje.
(2)Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor metalice profilate şi profilat-ambutisate sunt:
- deschiderea maximă admisibilă între reazeme în funcţie de: modul de distribuţie al rezemelor, rezistenţa de calcul, săgeată, grosimea panoului şi încărcările avute în vedere;
- momentul de inerţie I (cm4);
- modulul de rezistenţă W (cm3).
(3)Conformarea panourilor metalice profilat-ambutisate se realizează cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată.
Figura nr. 1: Exemplificare panou profilat longitudinal, cutat
Figura nr. 2: Exemplificare panou profilat longitudinal, ondulat
Figura nr. 3: Exemplificarea conformării panourilor metalice profilat-ambutisate
Figura nr. 3.a: Conformare cu suprapunere mascată
Figura nr. 3.b: Conformare cu suprapunere vizibilă
Art. 37: Prevederi privind pozarea/montarea
(1)Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate, funcţie de geometria de conformare şi de caracteristicile fizico-mecanice ale panourilor, precum şi de încărcările la care sunt supuse acestea.
(2)Se consideră că panta minimă pentru panourile profilate este de 12% (în cazul în care se utilizează un singur panou pe versant - de la streaşină la coamă - panta minimă poate fi de 5%), iar pentru panourile profilat-ambutisate panta minimă este de 25%.
(3)Pe linia de pantă se va prevedea un număr minim de panouri (număr minim de suprapuneri).
(4)Panourile profilate se pot poza pe suprafeţe curbe, în limite precizate în fişele tehnice ale produselor cu privire la raza de curbură.
(5)Există posibilitatea îndoirii panourilor profilat-ambutisate (pentru realizarea ruperii de pantă), în limita unui unghi de 15°; pentru situaţii speciale se recomandă să se consulte fişele tehnice ale mai multor produse.
(6)Montarea se face prin suprapunerea profilaturilor longitudinale, la alăturarea panourilor şi prin simplă suprapunere a panourilor în lungul liniei de pantă.
Art. 38
Ambalarea şi transportul panourilor profilate metalice sau profilat-ambutisate se face în pachete, paletizat sau containerizat, cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi feţelor.
SECŢIUNEA 3:Prevederi conceptuale
Art. 39
Panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare, clasa şi categoria de importanţă a clădirii.
Art. 40: Suportul învelitorii; fixare
(1)Învelitorile din panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate se pozează şi montează pe rigle (pane) metalice sau pe rigle din lemn. Suprafaţa de reazem/contact va fi de minim 50 mm.
(2)Distanţa dintre rigle (interax) este:
- variabilă, la panourile metalice profilate, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului, de pantă şi de încărcările luate în calcul;
- fixă, la panourile profilat - ambutisate, în funcţie de conformarea geometrică.
(3)Fixarea panourilor se face cu elemente mecanice (şuruburi autofiletante, şuruburi pentru lemn, etc.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri etanşare, căpăcele protecţie).
(4)Coaserea longitudinală între panouri se face, uzual, cu şuruburi autofiletante sau cu nituri cu cap etanş.
Art. 41: Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1)Acoperişurile cu panouri metalice profilate sau profilat-ambutisate pot închide spaţii necondiţionate sau condiţionate termic:
a)spaţii condiţionate termic: panourile de învelitoare se vor poza şi monta peste folia de protecţie (anticondens) care acoperă structura termoizolantă a acoperişului (termoizolaţie, barieră contra vaporilor, strat de finisaj la interior sau plafon fals);
b)spaţii necondiţionate termic: panourile de învelitoare se vor poza şi monta direct pe structura suport a acoperişului neizolat termic; în cazul în care sub acoperiş se desfăşoară activităţi cu prezenţă umană permanentă, atunci, sub panourile metalice, se va prevedea o izolaţie termică în vederea reducerii radiaţiilor calorice ale învelitorii; această izolaţie va fi protejată pe faţa superioară cu o folie anticondens, iar la partea inferioară conform normelor de igienă, protecţia muncii şi securitate la incendiu.
(2)Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor avea învelitoarea în structură de tip ventilat natural, prevăzându-se profile şi benzi de etanşare a cutelor/ondulelor, pentru a împiedica pătrunderea apei/zăpezii la interior, sub acţiunea vântului.
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri metalice profilate şi profilat-ambutisate
Art. 42: Panouri metalice profilate
(1)Panta învelitorii din panouri profilate în cazul utilizării unui singur panou pe versant este prevăzută în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 1: Relaţia dintre panourile metalice profilate şi pantă

Configuraţia panourilor profilate

Înălţimea cutei/ondulei

- h (mm)

Panta minimă

(%)

Ondulate

< = 30

15

> = 40

5

30 < h < 40

10

Cutate

30 < h < 40

> = 10

(2)Panta şi suprapunerea panourilor metalice profilate în cazul utilizării mai multor panouri pe versant (de la streaşină la coamă): se vor prevedea cordoane de etanşare la suprapunerile transversale (T) şi la cele longitudinale (L), ale fiecărui panou în funcţie de pantă şi zonarea climatică (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă*), în conformitate cu tabelul următor:
Tabelul nr. 2: Suprapunerea longitudinală a panourilor metalice şi tipul de etanşare, funcţie de pantă şi zona climatică

Zonare climatică

Panta

(p%)

Suprapunere longitudinală minimă

mm

Tip de etanşare

(T/L)

I şi II

P < 10

200

T+L

10 < p < 20

200

T

20 < p < 30

200

-

30 < p < 100

150

-

III

p < 15

200

T+L

15 < p < 25

200

T

25 < p < 40

200

-

p > 40

150

-

IV

p < 25

200

T+L

25 < p < 40

200

T

40 < p < 100

200

-

toate zonările

p > 100

150

L

* Zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă se face în conformitate cu normativul C 107.
(3)Pentru panourile ondulate, se acceptă suprapunere transversală de 1/2 ondulă, în următoarele cazuri:
a)la clădiri cu spaţii deschise sub învelitoare;
b)la clădiri situate în zona climatică I şi II şi la clădiri de categoria de importanţă D.
(4)Panoul aplicat pe reazem (pană cu lăţimea de contact de minim 50 mm) va depăşi marginea acestuia cu minim 50 mm.
(5)Elementele ce depăşesc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces, scări, podine, componente ale instalaţiilor de ventilaţii sau de producere de energie, etc.) se vor fixa numai pe structura de rezistenţă (şarpantă).
(6)Se pot prevedea sisteme de iluminare, în planul învelitorii, numai cu panouri transparente sau translucide cu aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice profilate (în sistem simplu, la clădiri fără condiţionare termică sau în sistem dublat la interior, la clădiri cu spaţii condiţionate termic).
(7)La suprapunerile transversale, etanşate suplimentar, coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginală, înclinată (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetanşate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei (a se vedea figura 6).
(8)La suprapunerile longitudinale, etanşate suplimentar, cordonul de etanşare se va aplica în avalul elementelor de fixare, la cca. 2-3 cm distanţă de acestea.
Figura nr. 4: Exemplificarea prevederilor Art. 42 (8)
Art. 43: Panouri metalice profilat-ambutisate
(1)Panta şi suprapunerile corespund conformării panourilor (cu suprapunere vizibilă sau cu suprapunere mascată).
(2)La învelitorile din aceste panouri se pot prevedea sisteme de iluminare specifice (ferestre de versant, tabachere, etc.).
Art. 44: Elemente de tinichigerie
(1)Proiectarea şi detalierea elementelor de tinichigerie şi în special dimensionarea şi detalierea elementelor de colectare şi dirijare a apelor pluviale se va face de către proiectant; în cazul existenţei sistemelor de învelitoare se va consulta documentaţia tehnică a sistemului.
(2)Aripa profilului din tablă (şorţul) de racord la jgheab/şenou, de sub învelitoare (a se vedea figura nr. 5) va avea lungimea de cel puţin 6 ori înălţimea cutei/ondulei. Această aripă va fi > = 35 cm la pantă până la 25%, > = 30 cm la pantă între 25% şi 60% şi > = 25 cm la pantă mai mare 60%.
Figura nr. 5: Exemplificarea prevederilor Art. 44 (2)
SECŢIUNEA 5:Condiţii de calitate privind panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate
Art. 45: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Panourile metalice profilate autoportante vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Tabla din care sunt alcătuite panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate va corespunde cerinţelor standardelor privind calitatea oţelului, acoperirile metalice ale tablei din oţel precum şi pentru protecţia suplimentară peliculară.
(3)Sistemul de pane/rigle, suport al panourilor, va fi dimensionat conform prevederilor reglementărilor tehnice privind calculul de rezistenţă şi stabilitate.
(4)Caracteristicile panourilor profilate vor fi determinate conform reglementărilor tehnice privind calculul de rezistenţă şi stabilitate; se recomandă să se consulte fişele tehnice ale produselor cu privire la deschiderile dintre pane, funcţie de modul de rezemare (2, 3 sau 4 reazeme pe panou), grosimea tablei, dimensiunile profilului şi combinaţii de încărcări.
(5)Pentru panourile profilat-ambutisate, distanţa dintre riglele suport este caracteristică pentru fiecare tip de panou; această distanţă precum şi dimensiunile riglelor sunt date de fişa tehnică a produsului.
Art. 46: Securitate la incendiu
Această cerinţă impune condiţiile menţionate la art. 18 alin. (2) precum şi prevederea că panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate sunt incombustibile.
Art. 47: Igienă, sănătate şi mediu
Această cerinţă nu impune condiţii particulare fată de cele enunţate la Art. 18 alin. (4).
Art. 48: Siguranţă în exploatare
(1)Pe conturul unei suprafeţe de acoperiş, pe minimum 1 m lăţime, elementele de bordare şi panourile de învelitoare, vor fi ancorate suplimentar, pentru a preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
(2)Nivelul de protecţie anticorozivă al foilor din tablă de oţel va fi în concordanţă cu clasele de corozivitate atmosferică, în conformitate cu prevederile reglementării tehnice privind proiectarea protecţiei împotriva coroziunii a construcţiilor din oţel.
(3)Pentru panourile peliculizate se vor prevedea vopsitorii de retuş (cu produse compatibile) ale zonelor de pe suprafeţe sau muchii, degradate la punerea în operă (zgârieturi sau muchiile rezultate urmare decupării tablei).
(4)Sub învelitoare, în special în cazul spaţiilor condiţionate termic, peste structura termoizolantă se vor prevedea folii de protecţie anticondens.
Art. 49: Protecţia împotriva zgomotului
(1)Pentru realizarea unei izolări mai bune la zgomot aerian şi la zgomotul produs de acoperiş la interacţiunea cu factorii externi, funcţie de exigenţele cerute, se poate prevedea o grosime a tablei mai mare şi o structură termo-fonoizolantă special concepută (care se va amplasa sub panourile din tablă ale învelitorii); învelitorile din panouri metalice asigură un indice de izolare la zgomot aerian, în funcţie de grosimea tablei.
(2)Panourile din tablă nu asigură izolare la zgomot de impact provenit din ploaie, grindină; pentru realizarea izolării se va prevedea o structură fonoizolantă special concepută, ce se va amplasa sub panourile din tablă (sub învelitoare).
Art. 50: Economia de energie şi izolare termică
(1)Învelitorile din panouri metalice profilate nu au efecte termoizolante.
(2)Pentru diminuarea temperaturii şi a şocului termic se pot prevedea produse cu suprafaţa reflectantă (termoreflectantă) precum şi sistem de acoperiş ventilat.
SECŢIUNEA 6:Principii privind executarea învelitorilor din panouri metalice profilate şi profilat-ambutisate
Art. 51
Elementele de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig, falţ) pentru realizarea rigidizării şi protejării acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate.
Art. 52
Elementele de tinichigerie, de protecţie a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile metalice profilate sau profilat-ambutisate şi se fixează cu nituri cu cap etanş, sau se fixează indirect prin intermediul unor agrafe din oţel lat zincat.
Art. 53
Fixarea panourilor metalice profilate şi profilat-ambutisate se face cu elemente de fixare specifice (şuruburi), prevăzute cu garnitură de etanşare şi căpăcel de protecţie, de obicei pe cuta inferioară (în unele cazuri, la învelitori din panouri ondulate, peste spaţii fără condiţionare termică, fixarea se realizează cu tije filetate cu guler, garnitură de etanşare, piuliţă şi căpăcel de protecţie).
Art. 54
În situaţia în care se impune ca învelitoarea să realizeze efectul de şaibă, panourile metalice profilate şi profilat-ambutisate nu se vor monta (ancora) cu cârlige filetate.
Art. 55
Elementele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, etc.).
Art. 56
(1)La îmbinarea transversală a panourilor profilate, fixarea panoului superior se va face în axul cutei de suprapunere sau excentric, pe lateral, numai dacă lăţimea profilului permite, utilizându-se şuruburi autofiletante cu garnituri sau nituri etanşe care prin strângere să etanşeze şi să preseze suprapunerea.
Figura nr. 6: Exemplificarea prevederilor Art. 42 (7) şi Art. 56
(2)Detaliile de execuţie: coamă - timpan, streaşină, coamă, racord la suprafaţa verticală şi racord pazie sunt exemplificate în figura nr. 7 a, b, c, şi d.
Figura nr. 7.a: Detalii coamă - timpan
Figura nr. 7.b: Detalii streaşină
Figura nr. 7.c: Detaliu coamă
Figura nr. 7.d: Detalii racord la suprafaţa verticală şi pazie
Figura nr. 7: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie
Legendă:
d - dop pentru înfundarea cutei interioare (deschise spre interior)
c - cordon chit de etanşare
t - tencuială
s - şorţ din tablă pentru închiderea detaliului
m - strat de separare (cupon material bitumat)
CAPITOLUL III:Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri nemetalice profilate
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 57
Obiectul acestui capitol îl constituie:
a)panourile nemetalice profilate longitudinal, ondulate;
b)panourile nemetalice profilate longitudinal, cutate.
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 58
Panourile nemetalice profilate, ondulate sau cutate se utilizează la realizarea învelitorilor de tip semicontinuu.
Art. 59: Alcătuire
(1)Panourile profilate polimerice, ondulate sau cutate, sunt realizate prin extrudare, extrudare-dublare sau matriţare, din policlorură de vinii, polietilenă, poliester, policarbonat, etc. Acestea pot fi simple sau armate în masă, opace (colorate), transparente sau translucide, peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale.
(2)Panourile profilate din fibrociment, de regulă ondulate, sunt armate cu fire şi/sau fibre celulozice şi/sau polimerice. Acestea pot fi simple, peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale.
(3)Panourile profilate ondulate bitumate sunt peliculizate pe suprafaţă sau acoperite cu granule minerale.
Art. 60
Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor nemetalice profilate sunt:
- deschiderea maximă admisibilă între reazeme în funcţie de: modul de distribuţie al rezemelor, rezistenţa de calcul, săgeată, grosimea panoului şi încărcările avute în vedere;
- momentul de inerţie I (cm4);
- modulul de rezistenţă W (cm3).
Art. 61: Prevederi generale privind pozarea/montarea panourilor
(1)Pozarea/montarea se va face respectând aceleaşi prevederi ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal conform Art. 37, fără posibilitatea ruperii de pantă prin îndoirea panoului.
(2)Proiectantul stabileşte forma şi dimensiunile acoperişului, modul de colectare a apelor pluviale şi de racordare a învelitorii pe contur; sistemul de îmbinare între panouri, modul de etanşare şi de fixare sunt cuprinse în instrucţiunile tehnice privind montajul, proprii fiecărui sistem.
Art. 62
Ambalarea şi transportul panourilor nemetalice profilate se face în pachete sau în suluri, paletizat sau containerizat, cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi a feţelor.
SECŢIUNEA 3:Prevederi conceptuale
Art. 63
Panourile nemetalice profilate sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare, clasa şi categoria de importanţă a clădirii.
Art. 64
(1)Configuraţia acoperişului va fi simplă, de preferinţă fără dolii, cu versanţi continui, fără ruperi de pantă.
(2)Panourile nemetalice profilate, transparente sau translucide pot fi intercalate în planul învelitorilor cu panouri profilate metalice sau nemetalice (opace), cu condiţia identităţii geometriei profilaturii transversale şi longitudinale.
Art. 65: Suportul învelitorii şi modul de fixare
(1)Învelitorile din panouri nemetalice profilate se pozează şi se montează pe rigle (pane) metalice sau din lemn. Suprafaţa de reazem/contact va fi de minim 50 mm.
(2)Distanţa dintre rigle (pane) este variabilă la panourile nemetalice profilate, în funcţie de caracteristicile fizico-mecanice ale panoului, de pantă şi de încărcările luate în calcul.
(3)Fixarea se face cu elemente mecanice precum: şuruburi autofiletante, şuruburi pentru lemn, sau tije filetate prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie.
Art. 66
Spaţiile interioare, modurile de termoizolare şi conformare vor respecta prevederile de la Art. 41 alin. (1) şi (2).
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate
Art. 67: Panouri nemetalice profilate
(1)Panta pentru panourile profilate în cazul utilizării unui singur panou pe versant este prevăzută în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 3: Relaţia dintre panourile nemetalice profilate şi pantă

Configuraţia panourilor profilate longitudinal

Înălţimea cutei/ondulei

(mm)

Panta minimă

(%)

Ondulate:

- ondulă mare

- ondulă mică

> = 40

> = 10

< 40

> = 15

> = 40

> = 5

Cutate

30 < h < 40

> = 8

(2)Panta şi suprapunerea panourilor nemetalice profilate în cazul utilizării mai multor panouri pe versant: prevederea de etanşări (cordoane de etanşare) la suprapunerile transversale panoului (T) şi la cele longitudinale panoului (L), în funcţie de pantă şi zonarea climatică (conform zonare climatică a României pentru perioada de iarnă) se face în conformitate cu tabelul nr. de la Art. 42 alin. (2).
(3)Pentru panourile ondulate, se acceptă suprapunere transversală de 1/2 ondulă, în următoarele cazuri:
a)la clădiri cu spaţii deschise sub învelitoare;
b)la clădiri situate în zona climatică I şi II şi la clădiri de categoria de importanţă D.
(4)Panoul aplicat pe reazem (riglă cu lăţimea de contact de minim 50 mm) va depăşi marginea acesteia cu minim 50 mm.
(5)Elementele ce depăşesc planul învelitorii (elemente de iluminare/acces, scări, podine, elemente de producere de energie, instalaţii ventilaţii, etc.) se vor fixa numai pe structura de rezistenţă (şarpantă).
(6)Se pot prevedea sisteme de iluminare, în planul învelitorii, numai cu panouri transparente sau translucide cu aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor nemetalice profilate (în sistem simplu, la clădiri fără condiţionare termică sau în sistem dublat la interior, la clădiri cu spaţii condiţionate termic).
(7)La suprapunerile transversale (în lungul pantei), etanşate suplimentar, coaserea între panourile profilate se va face pe aripa marginală, înclinată (nu pe capul ondulei/cutei), iar la cele neetanşate suplimentar coaserea între panouri se va face pe capul ondulei/cutei.
(8)La suprapunerile longitudinale, etanşate suplimentar, cordonul de etanşare se va aplica în avalul elementelor de fixare, la cca. 2 - 3 cm distanţă de acestea (a se vedea figura nr. 4 - Art. 42(8)).
SECŢIUNEA 5:Condiţii de calitate privind panourile nemetalice profilate
Art. 68: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
Panourile profilate vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1). Sistemul de pane suport va fi dimensionat conform reglementărilor tehnice privind calculul de rezistenţă şi stabilitate; se recomandă să se consulte fişele tehnice ale produselor cu privire la deschiderile dintre pane funcţie de modul de rezemare (2, 3 sau 4 reazeme pe panou), grosime şi combinaţii de încărcări.
Art. 69: Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 70: Igienă, sănătate şi mediu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (4); la aceste panouri, în caz de incendiu, se pot degaja gaze toxice şi picături arzânde.
Art. 71: Siguranţă în exploatare
(1)Pe conturul unei suprafeţe de acoperiş, pe minim 1 m lăţime, elementele de bordare şi panourile de învelitoare, vor fi ancorate/fixate suplimentar, pentru a preveni eventuale degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
(2)Se vor avea în vedere caracteristicile privind rezistenţa panourilor nemetalice la agresivitatea factorilor chimici, din mediul de situare (în general produsele polimerice sunt rezistente la agenţii chimici cu nivel normal de poluare).
(3)Sub învelitoare, în cazul spaţiilor condiţionate termic şi a învelitorilor opace, peste structura termoizolantă se vor prevedea folii de protecţie - anticondens.
(4)Peste învelitoare se vor prevedea podine pentru circulaţia de mentenanţă, iar sub învelitoare se vor prevedea plase de protecţie pentru reţinerea bucăţilor rezultate în cazul spargerii panourilor.
(5)Căile de acces şi zona de acces pe învelitoare vor fi securizate împotriva alunecării şi căderii de la înălţime a persoanelor.
Art. 72: Protecţia împotriva zgomotului
(1)Pentru realizarea unei izolări mai bune la zgomot aerian şi la zgomotul produs de acoperiş la interacţiunea cu factorii externi, funcţie de exigenţele cerute, se poate prevedea o structură termo-fonoizolantă special concepută (care se va amplasa sub panourile învelitorii).
(2)Panourile nemetalice profilate nu asigură izolare la zgomot de impact (ploaie, grindină); în acest sens, se va prevedea o structură fonoizolantă special concepută, care se va amplasa sub învelitoare.
Art. 73
Economia de energie şi izolare termică: învelitorile din panouri nemetalice profilate nu au calităţi termoizolante.
SECŢIUNEA 6:Principii privind executarea învelitorilor din panouri nemetalice profilate
Art. 74
(1)Elementele metalice de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig, falţ) pentru realizarea rigidizării şi protejării acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate.
(2)Elementele de tinichigerie, de protecţie a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile nemetalice profilate şi se fixează cu şuruburi sau cu nituri cu cap etanş, sau indirect prin intermediul unor agrafe din oţel lat zincat.
(3)Elementele de fixare vor fi protejate anticoroziv (zincate, cadmiate, etc.).
Art. 75
Panourile ondulate din fibrociment se fixează pe rigle metalice sau din lemn, cu tije filetate prevăzute cu guler profilat, garnitură, piuliţă cu căpăcel de protecţie; fixarea se face pe cuta superioară. Peste spaţii deschise fixarea se poate face şi pe lateralul ondulei, cu şuruburi.
Art. 76
Panourile ondulate bitumate se fixează de regulă, cu şuruburi/cuie pentru lemn cu guler profilat, garnitură şi căpăcel de protecţie iar fixarea se face pe cuta superioară. Şuruburile/cuiele de fixare vor avea lungimea cu minimum 20 mm mai mare decât înălţimea ondulei.
Art. 77
Panourile ondulate bitumate se pot monta şi pe astereală din lemn; în acest caz se recomandă prevederea peste astereală a unei membrane hidroizolante, fixată mecanic.
Art. 78
Coamele, streaşinile, marginile de versant se vor acoperi cu elemente speciale, din acelaşi material cu cel de învelitoare.
Figura nr. 8: Exemplificare de principiu detalii de execuţie cu panouri polimerice şi din fibrociment
CAPITOLUL IV:Prevederi şi principii privind învelitorile din panouri prefabricate, termoizolate
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 79
Panourile prefabricate termoizolate, pot avea diverse conformări enunţate în Art. 80, 81 şi 82.
Art. 80
Panoul prefabricat termoizolat alcătuit din panou metalic profilat longitudinal (cutat) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat) este prezentat în figura nr. 9.
Faţă de această alcătuire există diverse alte combinaţii: panouri cu feţe metalice din acelaşi metal sau metale diferite sau panouri cu faţa superioară metalică şi cea inferioară nemetalică şi cu miez termoizolant.
Figura nr. 9: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu feţele metalice
Art. 81
Panoul prefabricat termoizolat alcătuit din membrană hidroizolantă (faţa superioară) + miez termoizolant + panou metalic profilat longitudinal (cutat) este prezentat în figura nr. 10.
Figura nr. 10: Exemplificare de principiu: secţiune panou cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă
Art. 82
Panourile complexe, pentru iluminarea spaţiilor interioare sunt realizate din două panouri polimerice, transparente sau translucide, profilate longitudinal, (lipite între ele din fabricaţie) sau în sistem fagure, formând unul sau mai multe spaţii de aer cu efect termoizolant.
Figura nr. 11: Exemplificare de principiu: secţiune panou complex, transparent/translucid
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 83
Tip învelitoare:
a)semicontinuă;
b)continuă numai pentru panourile cu faţa superioară cu membrană hidroizolantă.
Art. 84: Alcătuire; caracteristici
(1)Feţele metalice profilate sunt din oţel, oţel zincat (sau acoperit cu aluzinc), aluminiu şi mai rar din oţel inoxidabil, zinc, cupru sau aliaje.
(2)Grosimea feţelor din tablă, funcţie de metalul din care sunt realizate, variază de la 0,4 mm la 1,25 mm (în cadrul unui panou, faţa superioară poate avea profilaturi şi grosimi diferite faţă de cea inferioară).
(3)Miezul termoizolant este constituit din spumă rigidă din poliuretan (PUR), din poliizocianurat (PIR), din plăci rigide din vată minerală (cu fibrele dispuse paralel sau perpendicular faţă de planul panoului - MW) sau din polistiren expandat (EPS).
(4)Grosimea panoului este variabilă funcţie de grosimea stratului termoizolant.
(5)În cazul panoului cu faţa superioară plană alcătuită din membrană hidroizolantă bitumată, aceasta trebuie să aibă grosimea de cel puţin 3 mm şi să fie lipită din fabricaţie în totală aderenţă pe miezul termoizolant. Această faţă cu membrană constituie primul strat hidroizolant (de bază) într-o structură hidroizolantă bistrat.
(6)Caracteristicile fizico-mecanice definitorii ale panourilor sunt:
- grosimea tablei şi profilatura panoului determinate de distanţa între reazeme (pane), numărul şi lăţimea acestora, încărcările luate în calcul şi modul de fixare pe suport;
momentul de inerţie I (cm4);
- modulul de rezistenţă W (cm3);
- aderenţa feţelor la miezul termoizolant (N/cm2).
Art. 85: Prevederi generale privind pozarea/montarea
(1)Pe lungimea unui versant trebuie să fie montat un singur panou prefabricat termoizolant. Pot fi montate mai multe panouri pe versant numai în cazul în care acestea sunt concepute şi fabricate cu sistem de îmbinare a capetelor panourilor.
(2)Pozarea se face pe pane cu deschideri calculate funcţie de solicitările exterioare şi de caracteristicile geometrice ale acoperişului.
(3)Panourile prefabricate termoizolate se pozează pe elemente ce formează suprafeţe plane, fără ruperi de pantă sau curburi.
(4)Fac excepţie de la alin. (3) cazurile în care fabricanţii indică posibilitatea executării şi montării unor panouri cu diverse raze de curbură.
(5)Montarea se va face prin îmbinarea în diferite moduri, prin alăturarea etanşă a panourilor şi suprapunerea profilaturii feţei superioare peste cea inferioară. În cazul panourilor cu faţa superioară din membrană hidroizolantă se obţine etanşeitatea îmbinării longitudinali dintre panouri printr-o manşetă prevăzută din fabricaţie sau cu o bandă hidroizolantă.
Art. 86
Ambalarea şi transportul panourilor se face în pachete, paletizat sau containerizat, cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor (îmbinărilor longitudinale) şi feţelor.
SECŢIUNEA 3:Prevederi conceptuale
Art. 87
La proiectarea învelitorilor din panouri termoizolante proiectantul parcurge următoarele etape:
- stabileşte forma şi dimensiunile acoperişului (ca geometrie şi secţiune);
- calculează caracteristicile mecanice minimale (distanţa între pane, grosimi de panouri, etc.);
- dispune modul de colectare a apelor pluviale;
- prevede racordarea învelitorii la pereţii adiacenţi;
- alege modul de îmbinare între panouri;
- precizează aplicarea corespunzătoare a modurilor de etanşare şi de fixare pentru aplicaţia sa.
Art. 88
Panourile prefabricate, termoizolate sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare, clasa şi categoria de importanţă a clădirii.
Art. 89
Configuraţia acoperişului: conformarea acoperişului va fi simplă, cu versanţi continui, fără ruperi de pantă, de preferinţă fără dolii, cu excepţia învelitorilor din panouri cu faţa superioară hidroizolată.
Art. 90
Prevederile privind fixarea învelitorii din panouri prefabricate termoizolate pe suport, sunt aceleaşi ca cele pentru panourile metalice profilate longitudinal, conform Art. 40.
Art. 91: Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1)Acoperişurile cu panouri prefabricate termoizolate, pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic.
(2)Acoperişurile realizate cu panouri prefabricate, termoizolate, nu sunt de tip ventilat.
(3)În cazul în care învelitoarea cu panouri prefabricate termoizolate este prevăzută peste spaţii condiţionate termic, ce necesită o rezistenţă la transfer termic mai mare decât cea realizată cu acest tip de panou, se poate prevedea şi executa o termoizolare suplimentară, interioară, sub învelitoare.
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate
Art. 92
Panta învelitorii va fi minim 5% şi maxim 60% (30°); se pot admite pante mai mari, cu măsuri suplimentare de susţinere şi fixare a panourilor (cu verificarea aderenţei straturilor) şi de limitare a lungimii versanţilor.
Art. 93
Pentru o pantă > 60%, la îmbinările longitudinale, se vor prevedea obligatoriu cordoane suplimentare de etanşare.
Art. 94
Elementele ce se suprapun planului învelitorii sau străpung planul învelitorii (iluminare/acces, instalaţii, ventilaţii), se recomandă să se amplaseze la partea superioară a versantului, în apropierea zonei de coamă.
SECŢIUNEA 5:Condiţii de calitate privind panourile prefabricate, termoizolate
Art. 95: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
Se vor respecta aceleaşi prevederi ca şi pentru panourile metalice profilate, conform Art. 45.
Art. 96: Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 97: Igienă, sănătate şi mediu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (4); în caz de incendiu, se pot degaja gaze toxice şi picături arzânde (funcţie de miezul termoizolant sau în cazul unei feţe nemetalice).
Art. 98: Siguranţă în exploatare
Se vor respecta aceleaşi prevederi ca şi cele pentru panourile metalice profilate, conform Art. 48, cu precizarea că panourile prefabricate termoizolate, trebuie să-şi menţină aderenţa feţelor la miezul termoizolant sub acţiunea factorilor de mediu şi de utilizare (presiune şi sucţiune vânt, încărcări uniform distribuite şi concentrate, vibraţii, deplasări, etc.).
Art. 99: Protecţia împotriva zgomotului
Învelitorile din panouri prefabricate termoizolate asigură un indice apreciabil de izolare la zgomot aerian obţinut prin calcule sau determinări, în funcţie de tipul şi grosimea feţelor din tablă şi a miezului termoizolant, sau preluat din fişa tehnică a produsului.
Art. 100: Economia de energie şi izolare termică
Panourile prefabricate termoizolate, funcţie de grosimea şi natura miezului termoizolant, asigură o izolare termică care poate fi insuficientă faţă de rezistenţa la transfer termic calculată conform reglementărilor tehnice specifice, aplicabile, în vigoare. În acest caz este necesară o suplimentare a izolaţiei termice, sub învelitoare.
SECŢIUNEA 6:Principii privind executarea învelitorilor din panouri prefabricate, termoizolate
Art. 101
(1)Elementele de tinichigerie vor avea terminaţiile (marginile) fasonate (zig, falţ) pentru realizarea rigidizării şi protejării acestora; nu se admite simpla suprapunere a elementelor cu terminaţii nebordate.
(2)Elementele de tinichigerie, de racordare a învelitorii, se suprapun minim 20 cm peste/sub panourile prefabricate termoizalate şi se fixează cu şuruburi autofiletante cu garnitură, nituri cu cap etanş sau se fixează indirect prin intermediul unor agrafe din oţel lat zincat.
(3)Fixarea panourilor metalice prefabricate termoizolate se face cu elemente de fixare specifice (şuruburi) montate în structura suport.
(4)Pentru reducerea efectului negativ al punţilor termice se execută completări ale termoizolaţiei exemplificate în figura nr. 12.
Figura nr. 12: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie
CAPITOLUL V:Prevederi şi principii privind învelitorile cu membrane şi pelicule hidroizolante
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 102
Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile cu:
a)membrane hidroizolante bitumate, cu armatură înglobată, simple sau autoprotejate;
b)membrane hidroizolante polimerice;
c)pelicule hidroizolante simple sau armate.
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 103
Învelitorile cu membrane şi pelicule hidroizolante sunt de tip continuu (etanş).
Art. 104: Alcătuire; caracteristici
(1)Structura hidroizolantă cu membrane bitumate, se realizează în sistem monostrat sau bistrat cu sau fără peliculizare suplimentară, cu grosimea utilă nominală a membranei de minimum 3 mm.
(2)Structura hidroizolantă cu membrane polimerice se realizează în sistem monostrat cu sau fără peliculizare suplimentară, cu grosimea utilă nominală a membranei de minimum 1,2 mm.
(3)Structura hidroizolantă peliculară, bituminoasă sau polimerică, se aplică în minimum două straturi, cu sau fără armătură (ţesătură, voal poliesteric sau fire/fibre de sticlă), manual sau mecanizat, în grosime totală de minimum 1,5 mm, numai pe suprafeţe continue din beton armat.
Art. 105: Prevederi generale privind pozarea/montarea
(1)Membranele hidroizolante bituminoase sau polimerice se vor aplica pe suport continuu: astereală din scânduri de lemn sau panouri (plăci) fibrolemnoase sau suport rigid din beton armat monolit sau prefabricat, la acoperişuri cu pantă uzuală > 20%, cu suprafeţe plane, curbe sau cu ruperi de pantă.
(2)Pentru proiectarea şi execuţia învelitorilor din membrane hidroizolante, se vor lua în considerare indicaţiile din fişele tehnice ale produselor cu privire la suprafeţele suport, modul de aplicare şi panta maximă pe care se pot aplica, în funcţie de stabilitatea la cald a acestora.
(3)Structurile hidroizolante peliculare se aplică pe suport rigid, continuu, din beton armat monolit, cu suprafaţa rectificată, plană, uscată, cu rupere de pantă sau curbă (pânze subţiri, cupole, etc.).
Art. 106
Membranele hidroizolante vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţă calitative:
a)impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore;
b)rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 15 kg cu bilă 10 mm/24 ore;
c)rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 1000 mm;
d)comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120oC;
e)flexibilitate la temperaturi scăzute:
(i)pentru zona climatică I şi II a României, pentru perioada de iarnă: -12oC;
(ii)pentru zona climatică III şi IV a României, pentru perioada de iarnă: -18oC.
f)forţa de rupere la tracţiune: longitudinal > 3,5 N/mm2; transversal > 3,0 N/mm2;
g)alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal > = 2%; transversal > = 1,5%;
h)stabilitate dimensională: < 0,5%;
i)rezistenţa la smulgere din cui: > = 200 N (cui 3 mm).
Art. 107
Hidroizolaţiile peliculare (mase fluide, semifluide sau semivâscoase), după aplicare, vor corespunde următoarelor niveluri minime de performanţe calitative:
a)impermeabilitate la apă: etanş la minim 6 m coloană apă/24 ore;
b)rezistenţă la perforare statică: etanş la încărcare de minim 10 kg cu bilă 10 mm/24 ore;
c)rezistenţă la perforare dinamică: etanş la căderea capului de poansonare de la o înălţime de minim 800 mm;
d)comportament la temperaturi ridicate: deplasare < 2 mm la temperatura +120oC;
e)flexibilitate la temperaturi scăzute:
(i)pentru zona climatică I şi II a României, pentru perioada de iarnă: -12oC;
(ii)pentru zona climatică III şi IV a României, pentru perioada de iarna: -18oC;
f)forţa de rupere la tracţiune: longitudinal > 2,5 N/mm2; transversal > 2,0 N/mm2;
g)alungirea la rupere la tracţiune: longitudinal > = 5%; transversal > = 3,5% (încercare fără strat de armare);
h)stabilitate dimensională: < 1%;
i)aderenţă la suport şi întărire/uscare rapidă: nu trebuie să curgă la aplicarea pe o pantă dată.
Art. 108
Ambalarea membranelor hidroizolante se face în suluri, respectiv în bidoane pentru produsele hidroizolante peliculare, cu transport pachetizat, paletizat şi/sau containerizat.
SECŢIUNEA 3:Prevederi conceptuale
Art. 109
(1)Învelitorile cu membrane hidroizolante sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare, clasa şi categoria de importanţă a clădirii.
(2)Învelitorile peliculare sunt utilizate în zonele climatice I şi II ale României, pentru perioada de iarnă şi la clădiri cu categoria de importanţă C şi D, şi clasa de importanţă 3 şi 4.
Art. 110: Configuraţia acoperişului
(1)Nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului.
(2)Coamele, doliile, paziile, streşinile, etc. se vor prevedea cu un strat hidroizolant suplimentar, pe minim 0,5 m lăţime.
Art. 111: Suportul învelitorii şi fixarea membranelor hidroizolante
(1)Suportul învelitorii este alcătuit din astereală continuă (fără spaţii libere), tratată biocid şi ignifug conform prevederilor în vigoare, cu grosimea determinată în funcţie de deschiderea între reazeme şi încărcările posibile, realizată din lemn masiv (uzual cherestea de 24 mm grosime din răşinoase sau plop având minimum clasa B) sau din panouri fibrolemnoase (din lemn reconstituit), cu lungimi modulate pe interaxul reazemelor şi canturi profilate (nut şi feder), pentru a se asigura îmbinarea acestora, sau din suport rigid din beton armat, monolit sau prefabricat, cu suprafaţa plană, uscată şi amorsată.
(2)Aplicarea/fixarea în structura monostrat se execută prin derularea membranei hidroizolante pe suprafaţa acoperişului, perpendicular pe linia de pantă şi lipirea în câmp în totală aderenţă sau în benzi şi fixare mecanică în lungul marginii superioare a membranei la minimum 4 cm de marginea superioară şi după caz, în lungul marginii laterale.
(3)Aplicarea/fixarea în structura bistrat constă în:
- derularea unei membrane substrat, cu grosimea de minimum 2,0 mm (cu rezistenţă mare la sfâşiere în cui) şi fixarea mecanică pe suport (pe contur şi în câmp), cu sau fără lipire în puncte sau în benzi;
- lipirea în totală aderenţă, prin sudură, peste membrana substrat, a membranei hidroizolante superioare.
(4)Structurile hidroizolante monostrat sau bistrat se vor alege în funcţie de suport şi pantă; în mod curent, structurile hidroizolante bistrat (cu membrană substrat) se aplică pe suport de astereală din lemn, indiferent de pantă.
(5)Necesarul de fixări mecanice (în cazul în care nu se indică în fişa tehnică a produsului utilizat) se calculează funcţie de:
- rezistenţa la smulgere din cui a membranei hidroizolante, respectiv a straturilor fixate mecanic şi în principal a membranei substrat;
- forţa de tracţiune din greutatea proprie aferentă lăţimii membranei;
- acţiunile mediului (vânt, alunecare zăpadă/gheaţă).
Art. 112: Suportul învelitorii; fixare pentru hidroizolaţii peliculare
(1)Suportul va fi rigid, din beton armat, rectificat, cu suprafaţă care să nu producă fisuri > 0,2 mm.
(2)Suportul va fi uscat şi curat (fără urme de lapte de ciment, uleiuri, etc.) pentru a se produce aderenţa corespunzătoare a peliculei hidroizolante.
(3)La o pantă dată, este necesar a se prevedea şi efectua probe de aderenţă, de curgere şi timp de întărire (polimerizare) în funcţie de grosimea de aplicare a peliculei.
Art. 113: Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1)Acoperişurile cu învelitori din produse hidroizolante (membrane şi pelicule) se pot utiliza peste spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică.
(2)Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic, cu pante peste 50% vor fi termoizolate sub elementul suport. Pentru pante sub 50% acoperişurile pot fi termo-hidroizolate cu membrane bitumate, peste elementul suport, cu prevederea unor măsuri speciale de ancorare/fixare a structurii termo-hidroizolante (rigle de blocare a alunecării plăcilor termoizolante şi de fixare a membranelor hidroizolante şi plăcilor termoizolante).
Art. 114
Acoperişurile cu membrane sau pelicule hidroizolante sunt de tip neventilat.
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea învelitorilor cu membrane şi pelicule hidroizolante
Art. 115: Pante
(1)Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate:
a)panta minimă, în contextul prezentului normativ, va fi > = 20%;
b)panta maximă, va fi de 100% (45°); se pot prevedea pante maxime de 170% (60°) la acoperişuri cu lungimea versantului de maxim 9 m (proiecţie 5 m);
c)pentru pante mai mari de 60% (30°), lăţimea membranelor hidroizolante va fi 1/2 din lăţimea nominală a sulului (50; 60 cm), rezultând dublarea numărului fixărilor mecanice;
d)pentru pante > 100%, fixarea perpendicular pe linia de pantă va fi întărită cu benzi metalice profilate, continue.
(2)Pentru hidroizolaţiile peliculare, panta maximă reprezintă limita la care produsul poate fi aplicat, în conformitate cu fişa tehnică a produsului.
Art. 116
Pentru hidroizolaţiile cu membrane bitumate şi peliculare, suportul va fi uscat şi amorsat cu produse specifice de amorsare (suportul din astereală din lemn sau plăci fibrolemnoase va fi în prealabil tratat biocid şi ignifugat).
Art. 117: Suprapuneri pentru membrane hidroizolante
(1)Suprapunerile longitudinale (transversal fâşiei de membrană) vor fi de minim 12 cm, lipite şi etanşate prin sudură sau cu adeziv specific, la rece şi fixate mecanic.
(2)Suprapunerile transversale (în lungul fâşiei de membrană) vor fi de minim 10 cm, lipite şi etanşate prin sudură sau cu adeziv specific peste marginea inferioară fixată mecanic.
Art. 118
(1)Elementele ce depăşesc planul învelitorii şi elementele de străpungere vor fi etanşate cu racorduri din membrane hidroizolante sudate sau lipite cu adeziv la rece, specific.
(2)Elementele de străpungere calde/fierbinţi vor fi izolate termic, corespunzător.
Art. 119
La hidroizolaţiile cu membrane hidroizolante, pentru obţinerea unor efecte estetice şi pentru fixarea suplimentară a învelitorii se poate prevedea un sistem de riglaj în lungul pantei, realizat cu rigle din lemn cu secţiune triunghiulară sau trapezoidală, fixate în astereală, peste hidroizolaţia pe care se realizează suprapunerea etanşă cu bandă hidroizolantă. La acest sistem membranele hidroizolante se pot aplica şi în lungul pantei, prin lipire în totală aderenţă sau benzi; în acest caz se vor lua măsuri suplimentare de asigurare şi protecţie a aplicatorilor împotriva căderii, alunecării, în timpul execuţiei.
Figura nr. 13: Exemplificare de principiu: realizare a sistemului de riglaj
SECŢIUNEA 5:Condiţii de calitate privind membranele şi peliculele hidroizolante
Art. 120: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Învelitorile din membrane vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art. 121: Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 122: Igienă, sănătate şi mediu
Adiţional prevederilor de la Art. 18 alin. (4), membranele şi peliculele hidroizolante trebuie să corespundă cerinţei privind etanşeitatea.
Art. 123: Siguranţă în exploatare
Faţă de prevederile prevăzute la Art. 18. alin. (3), se impune ca elementele de bordare şi membranele hidroizolante ce delimitează perimetrul sau planurile acoperişurilor, să fie ancorate şi lipite pe minim 1 m lăţime pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu (în special, vânt).
Art. 124: Protecţia împotriva zgomotului
În general, învelitorile din membrane hidroizolante aduc un aport nesemnificativ din punct de vedere al izolării la zgomot aerian.
Art. 125: Economie de energie şi izolare termică
În general, învelitorile din membrane hidroizolante asigură o izolare termică nesemnificativă pentru a fi luată în calculul termotehnic.
SECŢIUNEA 6:Principii privind executarea învelitorilor cu membrane şi pelicule hidroizolante
Art. 126: Executarea învelitorilor cu membrane hidroizolante
(1)Suportul va fi uscat şi amorsat cu suspensii bituminoase.
(2)Pentru suprapunerile membranelor hidroizolante se vor respecta prevederile de la Art. 117 precum şi următoarele:
- vor fi etanşate şi lipite prin sudură sau cu masticuri speciale aplicate la rece sau la cald, cu depăşirea liniei fixărilor mecanice cu cel puţin 5 cm, fără a se forma exces vizibil de bitum (se poate lăsa la marginea inferioară o zonă nelipită, liberă, de 1-2 mm) sau cu exces de bitum acoperit cu ardezie (după caz);
- linia fixărilor mecanice va fi la minim 4 cm de la marginea exterioară a membranei;
- în zonele fixate mecanic, membrana hidroizolantă şi membrana substrat va fi lipită în totală aderenţă (pe suportul amorsat);
- pe conturul versanţilor, structura hidroizolantă va fi lipită în totală aderenţă şi dublu fixată mecanic, pe minim o lăţime de 50 cm.
Figura nr. 14: Exemplificare de principiu a detaliilor de execuţie
Figura nr. 14.a: Detaliu coamă, câmp şi streaşină
Figura nr. 14.b: Detaliu dolie
Art. 127
Peliculele hidroizolante se vor aplica pe suport uscat, curăţat, degresat şi amorsat cu produse specifice; zonele cu rosturi de turnare sau de trecere la alte materiale de construcţie (reborduri, atice din zidărie, străpungeri etc.) se vor trata diferenţiat de la caz la caz, conform prevederilor din proiect.
CAPITOLUL VI:Prevederi şi principii privind învelitorile din foi metalice plane
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 128
(1)Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile cu foi metalice plane (tablă) cu fixare mecanică indirectă pe suport şi cu îmbinări în falţ din:
- oţel acoperit cu zinc, aluzinc sau alte aliaje;
- aluminiu;
- zinc;
- cupru.
(2)Notă: Sunt prezentate în acest capitol şi învelitori din foi continue, profilate longitudinal şi ambutisate, datorită modului de îmbinare între ele şi de montare pe suport.
SECŢIUNEA 2:Elemente definitorii, caracteristici generale
Art. 129
Învelitorile din foi metalice plane sunt de tip semicontinuu.
Art. 130
Foile continue, profilate longitudinal şi ambutisate (local), se îmbină longitudinal între ele prin falţ (executat mecanizat), fixat mecanic pe suport printr-un sistem special de agrafe.
Figura nr. 15: Exemplificare foi continue, profilate longitudinal şi ambutisate - secţiune transversală
Art. 131: Prevederi generale privind pozarea/montarea
(1)Pozarea învelitorilor din foi metalice plane se face pe astereală din cherestea, cu rosturi sub 2 cm lăţime între scândurile de lemn, tratate fungicid şi ignifug conform reglementărilor tehnice în vigoare; pentru protejarea asterelei împotriva putrezirii datorate variaţiilor de umiditate (condens), în special a celei din lemn din foioase, este util să fie prevăzut un substrat din membrană bitumată aplicată pe suport prin lipire în puncte sau benzi şi fixată mecanic.
(2)Foile din tablă care formează învelitoarea se montează în rânduri paralele, cu falţurile verticale în lungul liniei de pantă şi cu îmbinările orizontale (falţurile culcate) decalate la 1/2 sau 1/3 din lungimea foii de tablă.
(3)Învelitoarea din foi metalice plane se poate monta şi în sistem de solzi (conformare în romb).
(4)Pozarea învelitorilor din foi continue profilate longitudinal şi ambutisate se face pe elemente metalice sau din lemn tip căpriori (în lungul pantei), prin intermediul agrafelor speciale. O astfel de foaie poate acoperi un versant, rigiditatea foii fiind obţinută prin profilatură şi ambutisare. Distanţa dintre elementele longitudinale ce asigură suportul de montare precum şi caracteristicile geometrice ale acestora sunt indicate în documentaţia tehnică a produsului, funcţie de grosimea foilor din tablă şi de profilatură/ambutisare.
Art. 132: Panta învelitorii
(1)Pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin falţuri duble, orizontale şi verticale, panta este de minimum 7% (recomandabil minim 10%), uzual 15%.
(2)Pentru învelitorile din foi metalice plane îmbinate prin falţuri orizontale simple şi verticale duble, panta este minimum 15% (recomandabil minim 20%), uzual 30%.
(3)Maxim, până la suprafeţe verticale pe lungimi reduse (recomandabil maxim 1,5 m) îmbinate prin falţuri orizontale şi verticale, duble.
(4)În cazul unor suprafeţe cu lungimi reduse de maxim 1,5 m (în sensul scurgerii apelor), se pot admite pante de minim 5% cu condiţia prevederii obligatorii a lipirii falţurilor cu cositor, la tablă zincată, din cupru sau zinc (şi asigurare suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă, continuă).
(5)Panta este minimum 30% pentru învelitorile în sistem de solzi, îmbinate cu falţuri orizontale simple, etanşate suplimentar cu chituri/masticuri specifice (la pantă mai mare de 60% nu este necesară etanşarea suplimentară).
Art. 133
Condiţiile impuse tablei din metale diverse, constau în lucrabilitate/maleabilitate (uşurinţa realizării falţurilor, zigurilor, ciubucelor sau vulţurilor) şi din capacitatea materialului de a-şi menţine continuitatea (să nu crape) la executarea falţurilor (îndoire multiplă la 180°).
Art. 134
Ambalarea şi transportul produselor din tablă se face în pachete, pe dimensiuni şi tipuri de repere, cu măsuri de protecţie împotriva deteriorării marginilor şi a feţelor.
SECŢIUNEA 3:Prevederi conceptuale
Art. 135
Învelitorile din foi metalice plane pot fi utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zonarea geoclimatică de amplasare, clasa şi categoria de importanţă a clădirii.
Art. 136: Configuraţia acoperişului
(1)Nu se impun restricţii privind conformarea acoperişului; se recomandă ca versanţii cu pante minime de 7% - 10% să nu depăşească lungimea de 6 m.
(2)Versanţii pot fi plani, plani cu rupere de pantă sau curbi, în limitele posibilităţii realizării falţurilor verticale.
(3)Coamele, doliile, paziile şi streşinile, se vor rezolva cu elemente de tinichigerie, confecţionate din tablă plană de acelaşi tip cu tabla utilizată în câmpul învelitorii. La dolii şi pe conturul planurilor versanţilor se recomandă asigurarea suplimentară cu substrat din membrană hidroizolantă, continuă.
Art. 137: Suportul învelitorii; fixare
(1)Fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci), executate din cupoane de tablă fixate pe suport continuu (astereală) din cherestea de răşinoase sau panouri din lemn reconstituit având grosimea calculată în funcţie de deschiderea între pane, iar lungimea modulată pe interaxul reazemelor; astereala se va trata biocid şi ignifug conform prevederilor în vigoare.
(2)Aplicarea/fixarea foilor continue profilate longitudinal, menţionate şi exemplificate la Art. 130, se face pe elemente metalice sau din lemn tip căpriori (în lungul pantei) prin intermediul agrafelor speciale ce permit deplasările longitudinale datorate dilatărilor şi contracţiilor, conform prevederilor instrucţiunilor de montaj ale produsului;
(3)Numărul fixărilor mecanice/ml se calculează în funcţie de forţa de sucţiune dată de vânt şi de forţa de alunecare pe versant; pe conturul versanţilor şi al elementelor ce depăşesc învelitoarea, numărul fixărilor mecanice (agrafe) se majorează cu minim 50%, pe o lăţime de minim 50 cm.
Art. 138: Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1)Acoperişurile cu învelitori din foi metalice plane pot închide spaţii condiţionate termic sau fără condiţionare termică;
(2)Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub astereală şi/sau sub riglele suport.
SECŢIUNEA 4:Principii privind proiectarea învelitorilor din foi metalice plane
Art. 139
Nu se vor prevedea elemente de tinichigerie montate direct pe elemente din zidărie (tencuite) sau beton ci prin intercalarea unei membrane bitumate (protecţie la electrocoroziune).
Art. 140
Elementele de străpungere calde/fierbinţi vor fi izolate termic, corespunzător.
Art. 141
Racordurile învelitorii pe suprafeţele verticale (atice, calcane, elemente de străpungere, etc.) se vor prevedea pe minimum 30 cm şi maximum 50 cm înălţime, fixate mecanic la partea superioară. Pentru înălţimi mai mari de 50 cm se vor prevedea fixări mecanice (prin agrafe) intermediare la 25-30 cm.
Art. 142
Falţurile de îmbinare pot fi etanşate suplimentar cu chituri/masticuri elastice, în special la pante < 30%, iar falţurile verticale, la pante > 100%.
Art. 143
La învelitorile din tablă de oţel se vor prevedea falţuri duble la dolii şi la racordurile de pe conturul acoperişului (atice, jgheaburi, păzii).
Art. 144
Rosturile de dilatare/tasare se vor prevedea cu rebord învelit şi acoperit cu tablă, iar străpungerile vor fi învelite/acoperite cu manşoane cu guler din tablă cu îmbinările etanşate (în general lipite cu cositor).
Art. 145: Realizarea învelitorilor din tablă de zinc, aluminiu, cupru sau plumb
(1)Fixarea foilor de tablă se va face numai cu sisteme care să asigure dilatarea sau contracţia liberă a fiecărei foi în parte, fiind excluse falţurile duble.
(2)Îmbinările între foile de tablă, la falţurile orizontale (falţurile care intersectează direcţia de curgere a apei pluviale) şi la dolii, se vor executa numai cu falţuri simple ancorate în agrafe.
(3)Îmbinarea între foile de tablă în lungul liniei de pantă se va realiza prin rabaterea foilor pe rigle (şipci din lemn cu secţiune trapezoidală) şi fixarea cu agrafe; profilul acoperitor (copertina) din tablă se va monta peste şipci cu agrafe fixate în cuie (a se vedea figura nr. 16).
(4)Doliile cu pantă sub 30% se vor înlocui cu şenouri care vor colecta apele de pe versanţii alăturaţi.
(5)Având în vedere valoarea decorativă a acestor materiale şi modul de îmbinare cu falţ simplu, acoperişurile vor avea pante mari (> 100%) pentru ca învelitoarea să fie vizibilă precum şi pentru a asigura etanşeitatea. Din motive estetice se recomandă ca paziile să fie îmbrăcate în acelaşi material utilizat la învelitoare.
Legendă
1 - Căprior;
2 - Astereală;
3 - Riglă;
4 - Agrafe;
5 - învelitoarea din tablă de zinc, cupru, aluminiu, plumb;
6 - Agrafa fixată pe astereală
7 - Acoperitor (copertină);
8 - Agrafă fixată pe riglă.
Figura nr. 16: Exemplificarea principiului de realizare a învelitorilor din tablă de zinc, cupru, plumb sau aluminiu
SECŢIUNEA 5:Condiţii de calitate privind învelitorile din foi metalice plane
Art. 146: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Învelitorile din foi metalice plane vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art. 147: Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 148: Igienă, sănătate şi mediu
Această cerinţă nu impune condiţii specifice faţă de cele prevăzute la Art. 18. alin. (4); învelitorile din foi metalice plane, în special cele îmbinate prin falţ dublu, cu etanşare suplimentară, asigură etanşeitatea.
Art. 149: Siguranţă în exploatare
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18. alin. (3) şi se va prevedea ca elementele de bordare şi învelitoarea din foi metalice plane să fie ancorate suplimentar, pe conturul suprafeţei de învelitoare şi al elementelor ce străpung învelitoarea pe minimum 50 cm lăţime, pentru a se preveni eventualele degradări ale suportului ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
Art. 150: Protecţia împotriva zgomotului
Învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereală asigură un indice de izolare la zgomot aerian cu valori mici şi nu asigură izolare la zgomot de impact. Pentru evitarea zgomotului de impact şi aerian se va prevedea o structură fonoizolantă suplimentară, sub învelitoare.
Art. 151: Economie de energie şi izolare termică
Învelitorile din foi metalice plane, aplicate pe astereală, nu asigură o izolare termică care să fie luată într-un calcul termotehnic. Suprafeţele metalice pot avea, în oarecare măsură, efect termoreflectant (funcţie de material şi de indicele de reflexie a suprafeţei).
SECŢIUNEA 6:Principii privind executarea învelitorilor din foi metalice plane
Art. 152
(1)Îmbinările se realizează prin falţ simplu sau dublu, culcate, orizontale sau verticale.
(2)Falţurile verticale se realizează numai la îmbinările în lungul pantei versanţilor şi în coame.
(3)Tipuri de falţuri pentru realizarea îmbinărilor:
a)falţ simplu culcat: aripa mică a tablei este de minimum 30 mm şi aripa mare (a tablei alăturate care va acoperi aripa mică), este de 50-55 mm;
b)falţ dublu culcat: aripa mică a tablei este de minim 60 mm şi aripa mare (a tablei alăturate care va acoperi aripa mică), este de 90-105 mm;
c)falţ simplu, vertical: aripa mică a tablei este de 20-25 mm şi aripa mare (a tablei alăturate care va acoperi aripa mică), este de 40-45 mm;
d)falţ dublu, vertical: aripa mică a tablei este de 40-50 mm şi aripa mare (a tablei alăturate care va acoperi aripa mică), este de 60-80 mm.
(4)La coamă, foile din tablă (inclusiv falţurile verticale) a celor doi versanţi, se vor decala la 1/2 din lăţimea foii de învelitoare.
(5)Exemplificări privind realizarea îmbinărilor prin falţ şi a realizării învelitorii cu tablă plană sunt prezentate în figurile nr. 17 a, b, c, d şi nr. 18.
Figura nr. 17: Exemplificare de realizare a îmbinărilor prin falţ, conform precizărilor de la Art. 152
Figura nr. 17.a: Falţ vertical simplu
Figura nr. 17.b: Falţ vertical dublu
Figura nr. 17.c: Falţ orizontal (culcat) simplu
Figura nr. 17.d: Falţ orizontal (culcat) dublu
Figura nr. 18: Exemplificare de realizare a învelitorii cu tablă plană
Art. 153
(1)Fixarea foilor metalice plane pe astereală se face prin intermediul agrafelor (copci), executate din cupoane de tablă (recomandabil cu 0,1 mm mai groase decât tabla de învelitoare) de 30-60 mm lăţime şi lungimea de:
a)aproximativ 80 mm pentru falţurile simple şi duble orizontale culcate sau falţurile duble verticale;
b)aproximativ 120 mm pentru falţurile simple, verticale.
(2)Agrafele vor avea aripa de fixare pe astereală de cel puţin 40 mm lungime, fixate fiecare, cu minimum două cuie pentru tablă; distanţa dintre agrafe nu va depăşi 40 cm.
Art. 154
Numărul agrafelor se va dubla la pante cuprinse între 7% şi 20% şi la pante > 50%.
Art. 155
Elementele ce străpung planul învelitorii (coşuri fum, ventilaţii, etc.) vor fi îmbrăcate cu elemente de tinichigerie din tablă plană pe o înălţime de minim 30 cm, cu marginile superioare ancorate în elementul de străpungere şi protejate (acoperite) cu chituri, tencuieli sau alte materiale împotriva pătrunderii apei din precipitaţii.
CAPITOLUL VII:Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente plane suprapuse
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 156
Obiectul acestui capitol îl constituie:
a)învelitorile din elemente plane, semirigide, bitumate, armate, autoprotejate (tip şindrilă bituminoasă);
b)învelitorile din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice;
c)învelitorile din elemente plane din ardezie.
SECŢIUNEA 2:Elemente definitorii, caracteristici generale
Art. 157: Învelitori din elemente plane semirigide bitumate, autoprotejate (tip şindrile bituminoase)
(1)Învelitorile sunt de tip discontinuu.
(2)Elementele, indiferent de modelul decupajului inferior, au următoarele dimensiuni generale, uzuale: lungime maximă: < = 1200 mm +/- 3 mm; lăţime > = 250 mm +/- 3 mm; grosime: 4; 5; 6 mm.
(3)Clasificare după tipul de material ce constituie stratul de armare ce se bitumează:
a)cu armătură minerală sau polimerică, într-un strat sau în două straturi: ţesătură sau reţea din fire de sticlă, împâslitură (neţesut) din fibre de sticlă cu sau fără ranforsare longitudinală din fire din sticlă sau polimerice;
b)cu armătură din carton celulozic într-un singur strat, impregnat.
(4)Clasificare după tipul de bitum utilizat la impregnarea şi acoperirea armăturii:
a)cu bitum aditivat cu elastomeri (SBS) sau plastomeri (APP);
b)cu bitum oxidat;
c)cu amestec de bitum cu alte materiale polimerice.
(5)Clasificare după tipul protecţiei (autoprotecţiei) feţei superioare vizibile:
a)cu paiete de ardezie;
b)cu granule ceramice sau diverse minerale (nisip,mică ş.a.);
c)cu folii metalice (cupru, aluminiu).
(6)Clasificare după tipul acoperirii feţei inferioare:
a)cu pulberi minerale din nisip, talc sau alte minerale;
b)cu alte materiale (granule plută, film/folie aderentă de protecţie, etc.);
c)cu film/folie neaderentă de protecţie locală a benzilor autoaderente (se îndepărtează la punerea în operă pentru lipirea benzilor autoadezive pe elementul inferior).
Art. 158: Învelitori din elemente plane din ciment armat (fibrociment) sau din materiale polimerice
(1)Învelitorile sunt de tip discontinuu.
(2)Elementele plane din ciment armat (fibrociment) şi din materiale polimerice se produc, în următoarele formate şi dimensiuni:
a)pătrate/rombice: cu latura de 40 cm +/- 3 mm;
b)dreptunghiulare: cu dimensiunile generale 40x30 cm +/- 3 mm;
c)dreptunghiulare tip şiţă: cu dimensiunile generale de 40x20 cm +/- 3 mm;
d)paralelogram: cu dimensiunile de 40x44 cm +/- 3 mm;
e)grosimile uzuale ale elementelor din ciment armat: 2,5 mm; 3,0 mm; 3,5 mm; 4 mm (-10%+25%);
f)grosimile uzuale ale elementelor polimerice: 2,5 mm; 3,0 mm; (+5%);
g)elementele din ciment armat cu forme dreptunghiulare şi dreptunghiulare tip şiţă, pot fi decupate la partea inferioară cu colţurile teşite la 45° sau 60° sau pot fi formate la partea inferioară semicircular sau în unghi (120°);
(3)Elementele plane din ciment armat pot fi natur, colorate în masă sau pe suprafaţă; elementele plane polimerice pot fi colorate în masă sau pe suprafaţă.
(4)Elementele plane din ciment armat sunt alcătuite din ciment aditivat armat cu fibre discontinue dispersate dezordonat, din fire sau meşe subţiri dispersate dezordonat sau sub formă de reţele (ţesături); acestea pot fi natur sau peliculizate pe suprafaţă.
(5)Elementele plane din materiale polimerice sunt simple sau armate, opace sau translucide, colorate în masă sau pe suprafaţă.
Art. 159: Învelitori din elemente plane din ardezie
(1)Învelitorile sunt de tip discontinuu.
(2)Elemente plane din ardezie pot fi:
a)natur - manufacturate, din rocă cu textura orientată prin clivaj;
b)fabricate dintr-un amestec de ardezie concasat, ciment şi apă.
(3)Elementele plane din ardezie au în general, următoarele modele şi dimensiuni:
a)model comun: cu dimensiunile de la 255x355 mm la 160x220 mm şi grosime de 2,7 mm;
b)model istoric/rustic: 220x325 mm la 150x270 mm şi grosime de 4,5 mm;
c)model englez (utilizat în zone cu precipitaţii abundente): cu dimensiuni de la 300x460 mm la 200x300 mm şi grosime de 3,8 mm;
d)alte modele (în funcţie de dimensionarea locală sau de necesităţile de utilizare);
e)abaterile dimensionale admise sunt de maxim 2 mm pe laturile ce nu deranjează pozarea.
SECŢIUNEA 3:Niveluri de performanţă
Art. 160
La proiectarea învelitorilor cu şindrile bituminoase se vor lua în considerare caracteristici şi performanţe privind:
- rezistenţa la tracţiune pe direcţia lăţimii şindrilei > = 600 N/50 mm;
- rezistenţa la tracţiune pe direcţia înălţimii şindrilei > = 400 N/50 mm;
- rezistenţa la sfâşiere cu cuiul > = 100 N;
- absorbţia de apă < 2%;
- rezistenţa la fluaj la temperatură ridicată < = 2 mm;
- aderenţa finisajului protector > = 0,2 N/mm
Art. 161
Ambalare, transport: pentru elemente plane ambalarea şi transportul se face pachetizat, în paleţi sau containere.
SECŢIUNEA 4:Prevederi conceptuale
Art. 162: Domeniul de utilizare
(1)Învelitorile din elemente plane suprapuse sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, recomandându-se restricţionarea în utilizare la construcţii încadrate în clasa de importanţă I şi II, în categoria de importanţă A şi B precum şi la construcţii situate în zona climatică IV pentru perioada de iarnă şi în zone cu vânturi dominante, puternice; fac excepţie clădirile istorice sau de patrimoniu cu învelitori din ardezie.
(2)Aceste tipuri de acoperişuri pot închide spaţii condiţionate sau necondiţionate termic.
Art. 163: Configuraţia acoperişului
(1)Pentru elementele plane din materiale bitumate autoprotejate se recomandă acoperişuri cu conformare simplă; coamele, doliile, paziile, streşinile se vor rezolva cu membrane hidroizolante bitumate, autoprotejate, în aceeaşi textură şi culoare cu autoprotecţia elementelor plane din materiale bitumate autoprotejate, sau cu cupoane din acestea.
(2)Pentru elementele plane din ciment armat sau din ardezie se recomandă acoperişuri cu conformare simplă, cu număr redus de pante; coamele, paziile, streşinile se vor rezolva cu elemente profilate din ciment armat, cu membrane hidroizolante bitumate (autoprotejate în culoarea elementelor de învelitoare) sau cu elemente de tinichigerie specifice.
Art. 164: Suportul învelitorii
(1)Suportul continuu (pentru elementele plane din materiale bitumate tip şindrilă) este alcătuit din:
a)astereală din lemn masiv: cherestea de răşinoase sau plop (minimum clasa B) cu grosimea determinată în funcţie de deschiderea între reazeme şi încărcările posibile (uzual 24 mm cu lăţimi de 12-16 cm). Elementele din lemn vor fi lineare, cu feţe paralele, cu secţiunea rectangulară; montarea se va realiza joantiv (fără spaţii libere), pe căpriori cu lăţimea de minimum 45 mm, iar fixarea pe fiecare reazem se va face în două puncte pentru elementele de astereală mai înguste de 15 cm şi în trei puncte pentru lăţimi mai mari;
b)astereală din panouri produse din lemn reconstituit: panourile vor avea grosimea calculată în funcţie de deschiderea între pane şi încărcări, iar lungimea modulată pe interaxul panelor. Marginile panourilor se vor profila pentru a se asigura îmbinarea acestora.
(2)Suportul discontinuu (pentru elementele din fibrociment, ardezie) este alcătuit din rigle de lemn masiv; numărul acestora, corespunzător fiecărui element tip de învelitoare, distanţa între rigle sau distanţa interax rigle şi lăţimea suprafeţei de rezemare vor corespunde fişei tehnice a produsului/sistemului de învelitoare, iar secţiunea riglelor se va calcula în funcţie de deschiderea între pane şi încărcări.
Art. 165: Prevederi privind relaţia acoperiş - învelitoare
(1)Învelitorile acoperişurilor cu pante reduse (sub 35%) vor fi prevăzute cu substrat din folie/membrană hidroizolantă.
(2)Învelitorile pentru acoperişurile condiţionate termic vor fi prevăzute cu folie tip anticondens sau folie hidroizolantă (amplasată sub riglele suport ale învelitorii).
(3)Elementele plane din materiale bitumate, autoprotejate pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă de maximum 15°, montarea lor făcându-se prin îndoire la cald şi sudarea marginii inferioare peste elementele montate în rândul anterior.
(4)Elementele plane din ciment armat (fibrociment) sau din ardezie pot fi prevăzute şi la acoperişuri cu rupere de pantă de maximum 15°, prin suprapunerea majorată, cu sau fără sisteme suplimentare de etanşare.
SECŢIUNEA 5:Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse
Art. 166: Elemente plane din materiale bitumate, armate, autoprotejate
(1)Panta minimă este de 20%, pe suport continuu; pentru părţi reduse din suprafaţa cu suport continuu a unei învelitori, cu panta sub 20%, sub şindrile se va prevedea o hidroizolaţie continuă, cu membrane hidroizolante bituminoase, cu grosimea minimă de 2 mm.
(2)Suprapunerea şindrilelor R (mm), în funcţie de pantă (p), lungimea proiecţiei versantului (L) şi zona climatică (zonarea climatică a României pentru perioada de iarnă), se va proiecta conform tabelului de mai jos:
Tabelul nr. 4: Suprapunerea şindrilelor funcţie de pantă, lungimea proiecţiei versantului şi zona climatică

Panta învelitorii

p(%)

Zona climatică I

Zona climatică II şi III

Lungimea proiecţiei versantului L (m)

L < 5,5

5,5 < L < 11

11 < L < 16,5

L < 5,5

5,5 < L < 11

11 < L < 16,5

20 < p < 25

120

120

-

120

-

-

25 < p < 30

100

120

120

120

120

120

30 < p < 35

70

80

100

100

120

120

35 < p < 40

50

70

80

100

100

120

p > 40

50

50

70

100

100

100

Art. 167: Elemente plane din ciment armat (fibrociment)
(1)Panta minimă este de 30%, pe suport discontinuu;
(2)Suprapunerea elementelor din fibrociment "R" (mm) va fi în funcţie de tipul elementului de învelitoare, pantă "p" (%), distanţa dintre riglele suport "d" (cm), lungimea proiecţiei versantului "L" (m) şi zonarea climatică. În tabelul următor sunt indicate lungimea suprapunerilor şi distanţa între riglele suport (R/d).
Tabelul nr. 5: Suprapunerea elementelor din fibrociment funcţie de pantă, lungimea proiecţiei versantului şi zona climatică

Element tip

(dimensiuni în cm)

Panta Învelitorii

p(%)

Zona climatică I şi II

Zona climatică III şi IV

Lungimea proiecţiei versantului L (m)

L < 5,5

5,5 < L < 11

11 < L < 16,5

L < 5,5

5,5 < L < 11

11 < L < 16,5

R/d

40x44

60-100

100/29,5

100/30,5

-

130/29,5

-

_

> 100

80/31,5

90/31,5

100/30,5

110/29,5

110/29,5

110/29,5

40x40

60-100

100/20,5

100/21,5

-

130/20,5

-

-

> 100

80/21,9

90/21,9

100/21,9

110/21,2

110/21,9

110/21,9

40x30

60-100

90/15,5

90/15,5

-

130/15,5

-

-

> 100

80/16

80/16

90/16

110/16

110/16

110/16

40x20

60-100

90/15,5

90/15,5

-

130/15,5

-

-

> 100

80/16

80/16

90/16

110/16

110/16

110/16

(3)Nu se recomandă prevederea elementelor plane din fibrociment în următoarele situaţii:
a)zona climatică IV, la altitudini mai mari de 700 m şi la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%;
b)zone cu viteze ale vântului mai mari de 20 m/s, în special la acoperişuri cu pantă mai mică de 100%.
Art. 168: Elemente plane din ardezie
(1)Panta minimă este de 60%, cu pozare în dublu strat.
(2)Pentru pantă mai mare de 170% pozarea poate fi în simplu strat.
(3)Pozarea se va face pe suport discontinuu.
(4)Suprapunerea elementelor din ardezie va fi similară cu cea a elementelor din fibrociment.
(5)Nu este recomandabilă prevederea elementelor din ardezie în zona climatică IV şi la altitudini mai mari de 700 m, cu excepţia clădirilor istorice sau de patrimoniu (cu măsuri suplimentare de etanşare).
SECŢIUNEA 6:Condiţii de calitate privind elementele plane suprapuse
Art. 169: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Învelitorile vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art. 170: Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 171: Igienă, sănătate şi mediu
Se vor respecta condiţiile prevăzute la Art. 18. alin. (4).
Art. 172: Siguranţă în exploatare
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (3); de asemenea este necesar ca elementele învelitorii să fie ancorate suplimentar pe conturul suprafeţei de învelitoare pe minimum 1 m lăţime, pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii agenţilor de mediu.
Art. 173: Protecţia împotriva zgomotului
Învelitorile din elemente plane suprapuse aduc un aport nesemnificativ din punct de vedere al izolării la zgomot aerian.
Art. 174: Economia de energie şi izolare termică
Învelitorile din elemente plane suprapuse nu asigură o izolare termică astfel încât să poată fi luată în considerare într-un calcul termotehnic.
SECŢIUNEA 7:Principii privind executarea învelitorilor cu elemente plane suprapuse
Art. 175
Condiţiile privind suportul şi condiţiile privind sistemul de montare sunt asemănătoare tuturor tipurilor de învelitori cu elemente plane suprapuse.
Art. 176
Elementele plane de învelitoare se fixează în general prin cuie cu diametrul nominal de 2,5-2,8 mm, cu floarea cu diametrul minim de 10 mm. Lungimea minimă a cuielor va fi de 21 mm pentru fixare în astereală din lemn, de 25 mm în astereală din plăci aglomerate şi de 35-40 mm pentru fixare în rigle din lemn.
Art. 177
În cazul şindrilelor bituminoase, în afară de fixarea prin cuie, se mai asigură şi lipirea prin puncte autoadezive (prevăzute pe faţa inferioară şi/sau superioară a şindrilei) iar în anumite condiţii extreme (în zonele montane şi/sau în zone cu vânturi dominante puternice) se va prevedea şi o lipire suplimentară cu mastic aplicat la rece, în benzi continue sub linia de fixare.
Art. 178
Pentru şindrile, pornind de la tabelul de la Art. 166, valoarea lungimii părţii expuse (văzute) P se determină cu formula: P = (l - R)/2; unde "l" este lăţimea şindrilei.
Figura nr. 19: Exemplificare mod de poziţionare a şindrilelor
Art. 179
(1)Fixarea şindrilelor pe suportul continuu sau discontinuu se face mecanic, prin cuie şi prin lipirea elementelor între ele.
(2)Fixarea mecanică a şindrilelor se va face cu minimum un cui în dreptul fiecărui decroş (decupaj) şi cu câte un cui la fiecare extremitate a şindrilei, la 20-30 mm deasupra decroşului; fiecare fixare mecanică va traversa cel puţin două rânduri de şindrile bituminoase.
Figura nr. 20: Exemplificare mod de fixare simplă a şindrilelor
(3)Pentru pante p > 200%, fixarea mecanică va fi suplimentată cu câte un cui în dreptul fiecărui decroş (la 30 mm, stânga - dreapta axului decroşului); acest mod de fixare este recomandat şi în zone izolate şi/sau cu vânturi puternice, indiferent de pantă.
Figura nr. 21: Exemplificare mod de fixare dublă (întărită) a şindrilelor
Art. 180: Fixarea şindrilelor prevăzute cu bandă autoadezivă
(1)Pentru suprapuneri R < = 80 mm, nu este necesară o lipire suplimentară în plus faţă de banda autoaderentă cu care este prevăzută şindrila bituminoasă.
(2)Pentru suprapuneri R > 80 mm, este necesară o lipire suplimentară în puncte, în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marginea şindrilei.
(3)Acelaşi mod de lipire suplimentară de la alin. (2) se va face şi în zonele cu altitudine mai mare de 800 m şi în zonele cu viteze de referinţă a vântului > = 30 m/s, în special pe versanţii expuşi direcţiei vântului dominant.
(4)Pentru pantă p > 200% se va face o lipire suplimentară prin sudură cu flacăra sau cu adeziv la rece, a zonei de suprapunere a şindrilei superioare pe şindrila inferioară.
Figura nr. 22: Exemplificare mod de lipire suplimentară a şindrilelor
Art. 181: Fixarea şindrilelor bituminoase fără bandă autoadezivă
(1)În general, lipirea în puncte se va face pe capul cuielor de fixare mecanică a şindrilei bituminoase.
(2)Pentru suprapuneri R > 80 mm, lipirea în puncte se va face în dreptul terminaţiei fiecărui decroş şi la marginile şindrilei; lipirea şindrilelor care nu au bandă autoadezivă şi lipirea suplimentară a celor care au bandă autoadezivă se va face cu masticul/adezivul special compatibil sistemului de învelitoare.
Figura nr. 23: Exemplificare mod de lipire în puncte a şindrilelor bituminoase fără bandă autoadezivă
Art. 182: Recomandări pentru detalii specifice de execuţie
(1)Streaşina dreaptă se realizează prin intermediul unei copertine metalice (tablă zincată) de protecţie a marginii suportului pe minim 10 cm, fixată mecanic prin cuie. Peste aceasta se montează un rând de şindrile pozate invers, cu poala debitată drept (linear), cu fixare mecanică prin cuie şi bandă de lipire cu mastic (la rece). Deasupra se pozează primul rând de şindrile.
Figura nr. 24: Exemplificare execuţie streaşină
(2)Pazia se realizează prin intermediul unor copertine metalice (tablă zincată) profilate specific alcătuirii terminaţiei de margine.
(3)Coama se realizează cu:
a)elemente din tablă cu diverse profile (V, , etc.) şi unghiuri adaptate pantelor versanţilor aferenţi;
b)prin suprapunerea şi sudarea cu flacăra a unor cupoane trapezoidale debitate din şindrile, îndoite pe mijloc şi suprapuse minimum 5 cm peste şirul superior (ultimul şir) al cuielor de fixare a învelitorii şi 8-10 cm în lungul coamei;
c)prin suprapunerea şi sudarea cu flacăra de cupoane tăiate din membrană hidroizolantă bituminoasă autoprotejată (similar cu autoprotecţia şindrilelor), îndoite pe mijloc şi suprapuse idem lit. b).
(4)Dolia se realizează în diverse moduri, prin intermediul unei membrane bituminoase autoprotejată (cu protecţie similară cu cea şindrilelor bituminoase) de minim 1,00 m lăţime pozată longitudinal, axată pe linia doliei. Membrana de dolie se fixează mecanic prin cuie pe marginile longitudinale şi se lipeşte prin sudură pe mijloc (50 cm).
(5)Racordul la verticală se realizează prin intermediul unui cupon de şindrilă bituminoasă îndoit, sudat pe suprafaţa verticală, pe minimum 25 cm (ca strat suplimentar de întărire a scafei) peste şindrile, cu cordon longitudinal de lipire din mastic special. Marginea superioară, verticală se asigură cu profil specific fabricat (metalic sau polimeric) sau manufacturat (profil din tablă) fixat mecanic pe verticală şi etanşat cu cordon de chit/mastic elasto-plastic.
Art. 183
Fixarea fiecărui element plan pe suport, se face mecanic, în general, prin minimum două cuie sau şuruburi pentru lemn, recomandabil protejate anticoroziv. Fixarea se mai poate face prin agrafe speciale şi cuie; în climat montan şi la pantă > 200% se vor prevedea fixări suplimentare cu agrafe speciale.
Art. 184
Montarea elementelor plane din fibrociment pe suport discontinuu se ilustrează în exemplificările din figurile nr. 25-31.
Figura nr. 25: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40 x 44 cm - tip paralelogram
Figura nr. 26: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40 x 40 cm - tip romb
Figura nr. 27: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment de 40 x 30 cm - model dreptunghiular
Figura nr. 28: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment model dreptunghiular cu două colţuri teşite
Figura nr. 29: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine rotunjită
Figura nr. 30: Exemplificare de aşezare a elementelor din fibrociment model tip şindrilă cu margine în unghi
Figura nr. 31: Exemplificări de aşezare a elementelor din fibrociment model tip ţiglă solzi (margine semirotundă): coamă, câmp şi streaşină
Art. 185
Montarea elementelor plane din ardezie se ilustrează în exemplificările din figura nr. 32.
Figura nr. 32: Exemplificări de aşezare a elementelor din ardezie, diferite modele, montate în simplu strat
CAPITOLUL VIII:Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 186
Acest capitol se referă la învelitorile compuse prin suprapunerea laterală şi transversală a unor elemente profilate sau plane, fabricate prin procedee specifice (extrudare şi/sau presare, uscare, ardere, turnare) proprii fiecărui material utilizat: ceramică, beton (mortar de ciment cu diverşi aditivi), produse polimerice sau sticlă.
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 187
Învelitoarea care se realizează cu elementele precizate la Art. 186 este de tip discontinuu.
Art. 188: Alcătuire; caracteristici
(1)Elementele de învelitoare sunt produse, în general, în următoarele tipuri:
a)elemente trase sau profilate, tip ţigle realizate din ceramică sau beton: cu îmbucare (cu unul sau mai multe profile de îmbucare longitudinale sau transversale), cu glisare longitudinală sau transversală (cu îmbucare longitudinală sau transversală), cu suprapunere la vârf variabilă, cu suprapunere laterală variabilă, ţigle plane, ţigle de acoperire (profilate în S), ţigle canal (în formă de jgheab tip de curs şi/sau de acoperire), cu diferite tipuri de accesorii (accesorii coordonate, care se aliniază şi îmbină/îmbucă cu ţigle de câmp şi accesorii necoordonate, la care nu este necesar să fie aliniate şi îmbinate/îmbucate cu ţiglele de câmp);
b)elemente presate, prevăzute cu amprenturi şi ciocuri pentru poziţionare pe riglele suport şi pentru asigurarea îmbinărilor între ele;
c)elementele tip ţiglă/macroţiglă, cu diverse forme ale marginii inferioare: dreaptă, curbă (tip solzi) sau în unghi;
d)elementele tip olane/macroolane, cu terminaţia (marginea inferioară) dreaptă;
e)elementele speciale precum şi elementele tip ţiglă majorate (lăţimea = 11/2 din lăţimea ţiglei curente de câmp), care sunt destinate rezolvării acoperirii marginilor versanţilor de acoperiş (stânga/dreapta), coamelor sau diferitelor detalii de racord;
f)elementele tip olane simple, fabricate într-un singur tip, pentru învelirea suprafeţelor de câmp curent şi pentru rezolvarea detaliilor (coamă, pazie).
(2)Elementele ceramice pot fi natur sau glazurate pe suprafaţă, iar cele din beton pot fi natur, colorate în masă şi/sau peliculizate pe suprafaţă.
(3)Dimensiuni de fabricare: se produce o gamă foarte mare de ţigle/macroţigle şi olane/macroolane, cu tipo-dipensiuni şi profilaturi variate.
Art. 189: Prevederi generale privind pozarea/montarea
(1)Pentru elemente tip ţiglă se precizează următoarele:
a)panta învelitorii este caracteristică pentru fiecare tip de ţiglă; împreună cu panta, în documentaţia tehnică a produsului se indică tipul suportului, distanţa între reazeme, modul de fixare, lungimea suprapunerilor ţiglelor. În cazul în care panta nu este specificată în documentaţia tehnică a produsului, se recomandă următoarele pante:
- ţigle solzi aşezate simplu minimum 60% şi maximum 175%;
- ţigle solzi aşezate dublu minimum 45% şi maximum 175%;
- macroţigle/macroolane minimum 26% şi maximum 175%.
Pantele maxime, de 175% pot fi depăşite numai cu luarea măsurilor suplimentare de fixare indicate în proiect.
b)suportul elementelor tip ţiglă poate fi alcătuit dintr-un singur rând de şipci fără astereală (soluţie nerecomandată în zonele cu precipitaţii abundente şi vânturi puternice) sau un caroiaj de şipci în două straturi: substratul fixat pe astereala acoperită cu folie anticondens, în şiruri paralele cu linia de pantă şi al doilea strat fixat transversal pe primul rând de şipci;
c)şipcile suport din lemn de răşinoase au secţiunea calculată în funcţie de deschiderea între căpriori, modul de aşezare al ţiglelor, panta acoperişului, tipul suportului (cu sau fără astereală) şi încărcările estimate; dimensiunile minime ale şipcilor sunt de 24x38 (48)mm;
d)pozarea elementelor tip ţiglă se face prin: simplă aşezare într-un strat sau două straturi suprapuse;
e)folia de protecţie anticondens se montează sub şipci, pe căpriori sau pe astereală.
(2)Elemente tip olane se montează pe suport continuu din astereală din lemn sau planşeu din beton armat, sau pe suport discontinuu din rigle montate în lungul pantei pentru olanele montate în sistem uscat, cu următoarele precizări:
a)panta uzuală pentru olane să fie cuprinsă între 25% şi 70%; pentru prevederea altor pante se recomandă consultarea fişei tehnice a produsului;
b)la realizarea învelitorilor cu rupere de pantă sau curbe, se va respecta ca unghiul de rupere de pantă (sau al tangentei la suprafaţa curbă) să nu fie mai mare de 15°(25%);
c)panta şi suprapunerea într-un singur rând pentru învelitorile din olane simple, vor fi conform tabelului de mai jos:
Tabelul nr. 6: Suprapunerea olanelor dispuse într-un singur rând funcţie de pantă

pantă minimă %

26

28

30

32

34

36

38

40

42

44

> = 46

Suprapunerea minimă pentru zone cu precipitaţii: sub 400 mm

150

140

135

130

125

120

115

110

100

100

70

400-600 mm

-

150

145

140

135

130

125

120

110

100

70

peste 600 mm

-

-

-

150

145

140

135

130

120

100

70

SECŢIUNEA 3:Niveluri de performanţă
Art. 190
La proiectarea învelitorilor cu ţigle din argilă arsă se vor lua în considerare caracteristici şi performanţe privind:
- rezistenţa la rupere prin încovoiere:
-- > = 600 N pentru ţigle plane;
-- > = 900 N pentru ţigle plate cu îmbucare;
-- > = 1000 N pentru ţigle canal;
-- > = 1200 N pentru ale tipuri de ţigle.
Art. 191
Ambalare transport: ambalarea şi transportul se face în pachete, paletizat şi/sau containerizat, cu măsuri de protecţie împotriva spargerii.
SECŢIUNEA 4:Prevederi conceptuale
Art. 192
Elementele tip ţigle şi olane, ceramice sau din beton, se utilizează la acoperişul construcţiilor fără restricţii privind zona geoclimatică sau seismică de amplasare şi clasa şi categoria de importanţă a clădirii, cu prevederea şi executarea unor măsuri suplimentare de fixare şi de protecţie, împotriva desprinderii şi căderii ţiglelor, în zonele cu vânturi puternice sau expuse la cutremure.
Art. 193: Configuraţia acoperişului
(1)Învelitorile din elemente tip ţiglă şi olane pot fi utilizate la acoperişuri cu forme simple, cu versanţi plani, curbi (curbură mică) sau cu ruperi de pantă maxim 25%, cu streaşina cu scurgere liberă (la picătură) sau la jgheaburi exterioare; este recomandabilă evitarea doliilor rezultate din intersecţia versanţilor, sau asigurarea etanşeităţii pe aceste zone cu hidroizolaţie locală sub elementele de învelitoare (şi/sau elemente din tablă plană).
(2)Elementele tip ţigle şi olane nu se prevăd la acoperişurile ce necesită circulaţie ocazională (fiind casante); pentru verificare şi întreţinere sunt necesare măsuri speciale pentru asigurarea de puncte de ancorare, de podine şi/sau scări, împotriva alunecării sau căderii de la înălţime.
(3)Coamele, paziile, streşinile, elementele de ventilaţie, străpungerile, sistemele parazăpezi, etc., se vor rezolva cu piese special formate aparţinând sau adaptate unui sistem de învelitoare astfel încât să fie eliminate improvizaţiile.
Art. 194: Suportul învelitorii; fixare
(1)Suportul învelitorii va fi din şipci şi/sau astereală din lemn.
(2)Fixarea elementelor tip ţiglă pe suport se face în cuie, şuruburi pentru lemn sau legături din sârmă tratată anticoroziv (zincată, cadmiată, etc.).
(3)Fixarea elementelor tip olane se face pe suport continuu, hidroizolat, prin simplă aşezare în mortar sau în sistem uscat, pe rigle montate în lungul pantei, funcţie de pantă, de tipul elementelor şi de condiţiile climatice.
Art. 195: Spaţii interioare, moduri de termoizolare, conformare
(1)Învelitorile din elemente tip ţigle şi olane pot închide spaţii cu sau fără condiţionare termică; învelitorile din elemente tip ţigle, peste spaţii condiţionate termic, vor fi cu aşezare dublă şi vor fi prevăzute cu două rânduri de şipci şi folie anticondens.
(2)Acoperişurile cu învelitori tip ţiglă (ţiglă solzi) pot fi considerate de tip ventilat (datorită posibilităţii de circulaţie a aerului printre rosturile elementelor), precizându-se în proiect numărul şi repartiţia pieselor conformate pentru accesul şi evacuarea aerului.
SECŢIUNEA 5:Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane
Art. 196
La proiectarea acoperişului, proiectantul va avea în vedere să asigure concordanţa între forma/înclinarea acestuia şi produsele utilizate, din punct de vedere al pantelor minime şi maxime precum şi al montajului produselor.
Art. 197
Proiectantul va indica tratamentul biocid şi ignifug al suportului din şipci şi/sau astereală din lemn.
Art. 198
Racordul la elementele care străpung şi depăşesc planul învelitorii va fi etanşat cu chituri permanent elastice, benzi autoadezive, membrane hidroizolante şi/sau cu elemente de tinichigerie.
SECŢIUNEA 6:Condiţii de calitate privind elementele tip ţigle şi olane
Art. 199: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Învelitorile din membrane vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art. 200
Securitate la incendiu: se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 201
Igienă, sănătate şi mediu: se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (4). Aceste învelitori nu sunt etanşe la aer, dar asigură protecţia împotriva infiltraţiilor apei pluviale.
Art. 202
Siguranţă în exploatare: se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (3); de asemenea elementele de bordare vor fi ancorate/fixate suplimentar pe conturul suprafeţei de învelitoare pentru a preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă).
Art. 203
Protecţia împotriva zgomotului: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane asigură izolare la zgomot aerian şi zgomot de impact, în funcţie de tipul elementelor şi de modul de montare şi fixare al acestora.
Art. 204
Economia de energie şi izolare termică: învelitorile din elemente tip ţigle şi olane nu asigură o izolare termică semnificativă, necesară pentru a fi luată într-un calcul termotehnic.
SECŢIUNEA 7:Principii privind executarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane
Art. 205
Executarea învelitorilor cu elemente tip ţigle şi olane se va face cu respectarea prevederilor menţionate în prezentul normativ recomandându-se şi consultarea fişelor tehnice ale produselor respective.
Art. 206
Elementele tip ţigle şi olane vor fi sortate încât să nu prezinte ciobituri, crăpături sau intruziuni de calcar iar suprafaţa să fie omogenă, fără rugozităţi.
Art. 207
La învelitorile din ţigle solzi, aşezate simplu, primul rând de la streaşină şi ultimul rând de la coamă vor fi duble.
Art. 208
La montarea ţiglelor solzi aşezate simplu, suprapunerea va fi executată astfel ca în dreptul unei şipci să fie trei ţigle iar între şipci să fie minimum două ţigle (a se vedea figura nr. 33).
Figura nr. 33: Exemplificare de principiu pentru pozarea ţiglelor solzi aşezate simplu
Art. 209
Rândurile de ţigle de orice tip se vor decala, transversal liniei de pantă cu o jumătate din lăţimea ţiglei.
Art. 210
La învelitorile din ţigle solzi aşezate dublu, toate rândurile vor fi duble, astfel încât în dreptul unei şipci să rezulte minimum patru ţigle.
Figura nr. 34: Exemplificare de principiu pentru pozarea ţiglelor solzi aşezate dublu
Art. 211
Toate elementele tip ţiglă se vor aşeza pe şipci astfel încât să se asigure o rezemare perfectă pe toate laturile.
Art. 212
Elementele tip ţiglă se vor fixa pe şipci, cu sârmă protejată anticoroziv (zincată), astfel:
a)la clădirile adăpostite aflate în zone fără vânturi dominante puternice (v < 25 m/s), elementele tip ţiglă se vor fixa la fiecare două rânduri;
b)pe conturul versanţilor şi în jurul elementelor ce străpung planul învelitorii, pe circa 0,50-0,60 m lăţime, pe versanţii ce sunt spre căi de circulaţie şi la clădirile neadăpostite şi/sau aflate în zone cu vânturi dominante puternice (v > 25 m/s) precum şi în zone cu potenţial seismic ridicat, elementele tip ţigle se vor fixa la fiecare rând.
Art. 213
Montarea olanelor se face astfel:
a)elementele tip olane se montează, pe suport continuu din astereală din lemn sau pe suport rigid din beton, amorsate şi izolate cu membrană bitumată blindată, pe care se aşază un rând cu concavitatea în sus şi cu partea lată spre coamă iar peste acestea se aşază celălalt rând cu concavitatea în jos cu partea lată spre streaşină; olanele se vor suprapune pe linia de pantă cu minim 4 cm;
b)elementele tip olane se pot monta în sistem uscat, pe suport continuu din astereală sau discontinuu din şipci montate în lungul pantei, fixate prin cuie sau legături din sârmă (protejate anticoroziv).
Figura nr. 35: Exemplificare de principiu pentru pozarea olanelor în sistem uscat
Art. 214
Fixarea olanelor pe suport se va executa în benzi din mortar din ciment M5 şi cuie cu cap conic, (protejate anticoroziv), astfel:
a)pentru pante < 40% şi în zone adăpostite, fără vânturi dominante puternice (v < 25 m/s): din 8 în 8 rânduri, cu legături longitudinale şi transversale cu mortar de ciment, între primul şi al doilea rând, după ce în prealabil primul rând a fost fixat mecanic cu cuie cu cap conic, protejate anticoroziv;
b)pentru pante > 40% şi < 50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v > 25 m/s şi < 30 m/s) legăturile menţionate la lit. a) vor fi din 5 în 5 rânduri;
c)pentru pante > 50% şi în zone izolate şi/sau cu vânturi dominante puternice (v > 25 m/s), legăturile menţionate la lit. a) vor fi din minim 3 în 3 rânduri;
d)pe conturul versanţilor învelitorii (coamă, dolie, streaşină, calcane, atice, etc.), longitudinal şi transversal, pe minim 60 cm sau 3 rânduri, olanele se vor fixa continuu cu mortar şi cuie cu cap conic.
CAPITOLUL IX:Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor din materiale locale, tradiţionale, manufacturate
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 215
Obiectul acestui capitol îl constituie învelitorile din:
a)elemente plane din lemn (şiţă şi şindrilă);
b)snopi din paie sau stuf (există şi sisteme de învelitoare numai din nuiele, care nu asigură etanşeitatea, având rol practic de protecţie solară).
SECŢIUNEA 2:Caracteristici generale
Art. 216: Elemente plane din lemn
(1)Elementele plane din lemn sunt învelitori tip discontinuu.
(2)Elementele plane din lemn se produc manufacturat, pe plan local, în special în zonele de deal şi munte, din lemn de răşinoase sau din fag.
(3)Caracteristicile elementelor tip şiţă şi şindrilă (caracteristice României):
a)şiţa este similară ca format general cu şindrila, având terminaţia inferioară dreaptă mai subţire şi mai îngustă decât a şindrilei;
b)şindrila are terminaţia inferioară dreaptă, în unghi, semirotundă sau dreaptă cu marginile concave, funcţie de tradiţia zonei geografice de situare; şindrilele au marginile longitudinale crestate în lambă şi uluc sau dreaptă (la montaj în imitaţie de lambă şi uluc);
c)dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şiţă sunt:
- lungimea 30 cm, 35 cm, 40 cm, 50 cm sau 60 cm;
- lăţimea între 7 cm şi 14 cm;
- grosimea 5 mm - 7 mm;
d)dimensiunile uzuale ale elementelor celulozice tip şindrilă (a se vedea figura nr. 36):
- lungimea 35 cm, 40 cm sau 50 cm;
- lăţimea între 5 cm şi 13 cm;
- grosimea marginii cu lambă este de cca. 3 mm iar a marginii cu uluc este de cca. 15 mm cu adâncimea ulucului de minim 10 mm.
Figura nr. 36: Secţiune prin şindrilă
(4)Alte tipuri de elemente:
a)scândura cu uluc pentru învelitori:
- lungimea este în general cea a versantului acoperişului;
- lăţimea de la 15 cm la 22 cm;
- grosimea de 19 mm, 22 mm şi 25 mm;
b)şindrila finlandeză: asemănătoare şindrilei dar mai lungă;
c)plăcuţă din lemn (şindrilă lungă): asemănătoare şindrilei dar mai lată;
d)draniţă: asemănătoare şiţei dar cu lungime şi lăţime redusă: L=100-120 cm; l = 9-13 mm.
Art. 217: Învelitorile cu snopi din paie sau stuf
(1)Învelitorile cu snopi din paie sau stuf sunt învelitori tip discontinuu.
(2)Paiele utilizate pentru învelitori sunt din secară (cele mai bune), grâu şi ovăz, fiind paie scurte de 50-60 cm sau paie lungi de 80-100 cm.
(3)Stuful utilizat pentru învelitori are lungimea cuprinsă între 1,20 m şi 1,50 m (după tăierea spicului).
Art. 218
Învelitorile din argilă cu paie sau cu stuf precum şi din nuiele sunt învelitori tip semidiscontinuu, realizate prin suprapunerea snopilor din paie sau stuf înglobate şi lipite cu mortar din argilă grasă sau din panouri din nuiele împletite impregnate cu argilă grasă, toate acoperite cu un strat de cca. 15 cm din mortar de argilă grasă, în unul sau mai multe straturi.
SECŢIUNEA 3:Niveluri de performanţă
Art. 219: Cerinţe calitative ale elementelor plane din lemn
a)elementele plane din lemn trebuie să fie debitate din lemn uscat şi să nu prezinte crăpături şi/sau noduri;
b)elementele plane din lemn vor fi sortate dimensional, astfel ca pe un versant de acoperiş, toate să aibă aceleaşi dimensiuni, cu abateri dimensionale de maxim 5%;
c)elementele plane din lemn vor fi tratate biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural.
Art. 220: Cerinţe calitative ale învelitorilor cu snopi din paie de stuf
a)la confecţionarea snopilor se vor utiliza paie sau stuf, uscate, cu spargeri minime ale tulpinii (în special la stuf);
b)snopii vor fi egali ca lungime şi diametrul bazei;
c)snopii din paie sau stuf vor fi confecţionaţi numai din paie sau tulpini de stuf, fără amestec cu alte vegetale (buruieni, frunze, spice, etc.);
d)snopii din paie sau stuf vor fi trataţi biocid şi ignifug în soluţii care să nu modifice semnificativ aspectul natural.
SECŢIUNEA 4:Prevederi conceptuale
Art. 221
(1)Învelitorile din materiale locale, tradiţionale, manufacturate (celulozice) sunt utilizate în general la construcţii în specificul tradiţional al zonei, la următoarele categorii funcţionale de clădiri: locuinţe individuale, clădiri de agrement (turistice, agroturistice), clădiri agricole, clădiri de producţie locale (pescării, artizanat, mică producţie).
(2)Învelitorile din materiale celulozice pot fi concepute la acoperişurile clădirilor noi, pentru redarea specificului local, numai ca impresie vizual-estetică, fiind prevăzute peste învelitorile moderne de tip continuu sau semicontinuu; în acest caz învelitoarea va avea rol estetic, specific zonei.
Art. 222: Configuraţia acoperişului
(1)Acoperişurile vor fi concepute în formate cât mai simple (cu doi/patru versanţi) cu versanţi plani sau curbi (pot comporta ruperi de pantă).
(2)Coamele secundare realizate din elemente plane din lemn vor fi rotunjite iar coama principală se va realiza cu depăşirea elementelor (peste linia de coamă), cu faţa văzută (ce depăşeşte coama) orientată spre direcţia vânturilor dominante.
(3)Doliile (dintre versanţi) realizate din elemente plane din lemn pot fi rotunjite sau nu, dar vor fi etanşate suplimentar prin elemente de tinichigerie şi/sau cu membrane hidroizolante.
(4)Coamele realizate cu snopi din paie sau stuf vor fi rotunjite; în cazuri justificate, se vor prevedea dolii în pantă, cu măsurile suplimentare menţionate la alin. (3).
(5)Elementele de străpungere vor fi etanşate cu elemente de tinichigerie şi/sau cu membrane hidroizolante.
(6)Se vor prevedea măsuri speciale de izolare împotriva incendiilor la elementele de străpungere calde.
Art. 223: Suportul învelitorilor
(1)Pentru elemente plane din lemn, suportul învelitorilor va fi realizat din: şipci, prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax funcţie de lungimea elementelor, de minim 15 cm şi maxim 25 cm (funcţie de lungimea şiţei/şindrilei).
(2)Pentru snopi, paie sau stuf, suportul învelitorilor va fi realizat din: prăjini cioplite sau lăturoaie cu distanţa interax de minim 20 cm şi maxim 30 cm (modulate funcţie de lungimea snopilor).
Art. 224: Prevederi privind relaţia acoperiş-învelitoare
(1)Învelitorile celulozice pot fi considerate învelitori ventilate.
(2)Învelitorile celulozice vor fi prevăzute cu folie substrat (anticondens sau hidroizolantă), montată pe căpriori, sub riglajul suport al învelitorii.
Art. 225: Spaţii interioare, moduri de termoizolare
(1)Acoperişurile cu învelitori celulozice pot închide spaţii cu sau fără condiţionare termică.
(2)Acoperişurile peste spaţii condiţionate termic vor fi termoizolate sub elementele suport ale învelitorii, între şi/sau sub căpriorii de susţinere.
(3)Învelitorile cu snopi din paie sau stuf pot avea efect termoizolant calculabil; se poate prevedea şi o structură termoizolantă peste o bariera contra vaporilor. În cazul când nu este necesară o structură termoizolantă, bariera contra vaporilor (folie substrat hidroizolantă) se va prevedea sub învelitoarea propriu-zisă din snopi.
SECŢIUNEA 5:Principii privind proiectarea învelitorilor din materiale locale, manufacturate
Art. 226: Elemente plane din lemn (şiţă, şindrilă)
(1)Panta va fi:
a)şiţă sau şindrilă în două straturi: panta minimă 60% (uzual 70% - 180%), maxim până la verticală;
b)şiţă în 3 - 5 straturi: panta minimă 50% (vizual 60% - 110%), până la verticală.
(2)Suprapunerea longitudinală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă (dreaptă, cu lambă şi uluc şi finlandeză) este de minim 1/2 din lungimea elementului; un element de învelitoare sprijină pe trei puncte pe elementele suport.
(3)Suprapunerea transversală pentru învelitorile din şiţă sau şindrilă dreaptă poate fi:
a)1/4 pentru un rând de elemente - admisă pentru acoperirea spaţiilor deschise, cu etanşeitate redusă (ex.: şoproane);
b)1/2 pentru două rânduri de elemente - admisă pentru acoperirea spaţiilor închise, semiînchise sau deschise, cu etanşeitate medie (ex.: spaţii necondiţionate termic pentru depozitare sau de lucru, poduri cu planşeu termoizolat);
c)1/3 pentru trei rânduri de elemente - admise pentru acoperirea spaţiilor închise, condiţionate termic.
(4)Suprapunerea transversală pentru şindrilă cu lambă şi uluc: uluc cu adâncimea de minim 20 mm pentru învelitorile într-un rând şi de minim 15 mm pentru învelitorile în două rânduri.
Art. 227: Snopi din paie sau stuf
(1)Panta va fi:
a)snopi din paie sau stuf: minim 100%, maxim 200%; se permit pante mai mari, până la verticală, cu lungimi de maxim 3,0 m, cu prevederea minimă â unui rând suplimentar de snopi şi cu asigurarea etanşeităţii capetelor superioare ale snopilor;
b)snopi din paie sau stuf cu argilă: minim 85%, maxim 100%;
c)pantele pot fi micşorate, faţă de cele indicate, în cazul în care se prevede un substrat hidroizolant pe astereală, cu sistem dublu de şipci.
(2)Suprapunerea snopilor va fi de minim 2/3 din lungime.
(3)Snopii se leagă pe astereală la partea superioară şi la minim 1/2 din lungime; recomandabil la 1/3 din lungime.
SECŢIUNEA 6:Condiţii de calitate privind învelitorile celulozice
Art. 228: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
(1)Învelitorile celulozice vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
(2)Orice instalaţie, agregat, etc., montat peste planul învelitorii va fi pozat şi montat pe structura de rezistenţă (grinzi/căpriori, nu pe astereală).
Art. 229: Securitate la incendiu
(1)Se vor respecta prevederile de la Art. 18 alin. (2).
(2)Tratarea ignifugă trebuie făcută pe cât posibil cu produse care să nu modifice aspectul natural al materialelor de învelitoare.
Art. 230: Igienă, sănătate şi mediu
(1)Se vor lua măsuri privind tratarea lemnului în vederea stopării dezvoltării unor vegetale (muşchi, licheni) şi pentru prevenirea atacului insectelor xilofage.
(2)Pentru asigurarea unei etanşeităţi sporite la apă şi aer, sub aceste învelitori se poate prevedea o structură hidroizolantă cu membrane bitumate.
Art. 231
Siguranţă în exploatare: conturul versanţilor pe minim 0,6 m, elementele de învelitoare precum şi elementele de bordare, vor fi ancorate/fixate suplimentar pentru a se preveni eventualele degradări ca efecte ale acţiunii factorilor de mediu (vânt, zăpadă, gheaţă); din motive de estetică elementele de ancorare vor fi mascate.
Pentru accesul ocazional pe acoperiş se folosesc podine şi scări mobile din lemn sau metalice.
Art. 232: Protecţia împotriva zgomotului
(1)Învelitorile celulozice realizate cu elemente plane din lemn asigură o izolare nesemnificativă la zgomot aerian şi la zgomot de impact.
(2)Învelitorile celulozice din paie sau stuf, asigură o izolare semnificativă la zgomot aerian şi la zgomot de impact, datorită grosimii minime a stratului de paie (> 25 cm).
Art. 233: Economia de energie şi izolare termică
(1)Învelitorile celulozice din şiţă sau şindrilă asigură o izolare termică nesemnificativă pentru a fi luată în considerare într-un calcul termotehnic.
(2)Învelitorile celulozice din paie sau stuf asigură o izolare termică semnificativă ce poate fi calculată, funcţie de grosimea stratului de snopi; se poate prevedea şi o termoizolare suplimentară sub învelitoare.
SECŢIUNEA 7:Principii privind executarea învelitorilor celulozice
Art. 234: Condiţii privind executarea învelitorilor celulozice din şiţă sau şindrilă
(1)Montarea şiţei sau şindrilei se va face în rânduri paralele cu streaşina sau coama, începând de la streaşină spre coamă. Montarea şiţei se va executa în 2-5 straturi suprapuse, numărul de straturi realizându-se prin suprapuneri laterale (a se vedea figura nr. 37). Montarea şindrilei se va executa în două straturi.
Figura nr. 37: Exemplificare montare şiţă în două şi trei rânduri
(2)La şindrilă, muchia ascuţită (lambă) se introduce în ulucul şindrilei alăturate, cu rosturile paralele cu linia de cea mai mare pantă; elemente vor fi decalate la fiecare rând cu 1/2 din lăţime; în câmp (în secţiune), se vor afla minim câte două şindrile.
(3)La şiţă, în funcţie de numărul de straturi prevăzute, suprapunerile fiecărei şiţe peste cea alăturată (pentru acelaşi rând) vor fi de 1/2, 2/3, 3/4, 4/5 din lăţime.
(4)Suprapunerile longitudinale vor fi de minim 1/2; partea vizibilă nu va fi mai mică de 9 cm.
(5)Fiecare element va fi fixat cu un cui care va străbate şi rândul inferior; capul cuiului va fi acoperit de rândul superior.
(6)La coamă, şiţa sau şindrila de pe versantul spre vânturile dominante, va depăşi coama cu minim 5 cm; pe coamă se va monta un rând în plus (pot exista diferenţe dimensionale, de conformare sau de modalităţi de montaj funcţie de zona geografică, cu specificul local).
Art. 235: Condiţii privind executarea învelitorilor celulozice cu snopi din paie sau stuf
(1)Montarea snopilor se face în rânduri paralele cu streaşina, începând de la streaşină (poală) spre coamă, în straturi succesive.
(2)Primul rând de la streaşină se aplică cu capătul gros spre exterior şi retezat la nivel; straturile următoare se aplică cu capătul gros spre coamă, cu capetele subţiri libere (îndesate peste stratul inferior) sau invers, retezate la nivel pentru crearea unui apareiaj orizontal (conform specificului local);
(3)Snopii se aplică în rânduri paralele cu stratul superior decalat la 1/2 din lăţimea snopilor; în lungime, pe linia de cea mai mare pantă, snopii se suprapun minim 2/3 din lungime (în secţiune trebuie să fie minim trei straturi de snopi).
(4)Snopii se leagă pe structura suport cu sârmă zincată sau tradiţional, cu sfoară, în cel puţin două zone din lungime (la jumătatea lungimii şi la 1/5 de la capătul superior/gros); snopii pot fi legaţi (cusuţi) din mai multe fascicule subţiri. Snopii pot fi şi "cusuţi" pe structura suport; pot exista şi legături intermediare, cu armare cu baghete din lemn, în diferite sisteme (conform specificului local).
(5)La coamă snopii pot fi suprapuşi pe aceasta, cu stratul superior aplicat peste versantul expus vânturilor dominante sau cu depăşirea coamei cu minim 10 cm (asemănător ca la şiţă sau şindrilă); sistemele de realizare ale învelitorilor din snopi variază în funcţie de zona etnogeografică de situare a construcţiei (a se vedea figura nr. 38 şi figura nr. 39).
Figura nr. 38: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din paie
Figura nr. 39: Exemplificare acoperiş cu învelitoare cu snopi din stuf
CAPITOLUL X:Prevederi şi principii de realizare a învelitorilor cu elemente de vitraj
SECŢIUNEA 1:Obiect
Art. 236
Elementele de vitraj ale învelitorilor, utilizate pentru asigurarea unei iluminări naturale a spaţiilor interioare, sunt produse specifice diferitelor tipuri de învelitori sau cu utilizare exclusivă.
Art. 237
(1)Tipurile de elemente de vitraj utilizate:
a)elemente de vitraj din panouri profilate polimerice, într-un singur strat sau complexe cu unul sau mai multe straturi închise de aer, transparente sau translucide, ce pot fi montate local sau în benzi orizontale sau verticale în planul învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, prevăzute la capitolul II şi III; elementele de vitraj trebuie să aibă aceeaşi geometrie a profilaturii cu cea a panourilor metalice sau nemetalice ce formează învelitoarea generală;
b)elemente de vitraj din panouri polimerice profilate ce pot alcătui în totalitate o învelitoare unitară, pentru acoperirea spaţiilor fără condiţionare termică;
c)elemente de vitraj locale, punctuale, din sticlă sau materiale polimerice, transparente sau translucide, plane sau profilate, montate în planul învelitorilor din elemente plane suprapuse prevăzute la capitolul VII sau al învelitorilor din elemente tip ţigle şi olane, prevăzute la capitolul VIII; elementele de vitraj vor avea aceeaşi conformare şi geometrie (a profilaturii) cu cele de învelitoare.
(2)Notă: Nu fac parte din prezentul normativ luminatoarele continue din elemente plane, profilate sau curbe, montate pe sistem propriu de rebord, precum şi luminatoarele tip ferestre de versant, tabachere sau cupolete, prevăzute cu sistem propriu de rebord; toate acestea necesită un sistem de racordare etanşă la învelitoarea de câmp şi depăşesc planul învelitorii.
SECŢIUNEA 2:Elemente definitorii privind sistemul de învelitoare
Art. 238
Sistemele de învelitoare cu rol de iluminare generală sau intercalată în învelitorile din panouri profilate se montează în benzi în lungul liniei de pantă sau perpendicular pe aceasta. Benzile de vitrare pot avea lăţimea modulată la una sau mai multe lăţimi nominale ale panoului de vitraj şi lungimea modulată funcţie de distanţa dintre panele de susţinere până la acoperirea întregului versant.
Art. 239: Categorii funcţionale ale elementelor de vitraj
a)elemente de vitraj difuzante sau nedifuzante (după modul de percepţie a imaginii prin acestea);
b)elemente de vitraj transparente sau translucide clasificate în 5 categorii, funcţie de valoarea nominală a transmisiei luminii LT; LT > = 85%; 85% > LT > = 75%; 75% > LT > = 65%; 65% > LT > = 50%; LT < 50%.
Art. 240: Caracteristici ale învelitorilor
(1)Învelitorile cu elemente de vitraj sunt de tip discontinuu sau semicontinuu.
(2)Materiale de vitrare sunt:
a)sticlă presată;
b)sticlă securizată simplă sau armată;
c)materiale polimerice transparente sau translucide din policarbonat (PC), poliester simplu (PES) sau armat (PAS), polimetilmetacrilat (PMMA), policlorură de vinii (PVC), etc., natur sau protejate cu diverse pelicule sau filme subţiri.
(3)Grosimile pentru produsele polimerice sunt în general, de la 0,8 mm la 1,7 mm, funcţie de materialul polimeric din care sunt fabricate; produsele din sticlă au grosimi similare cu elementele de învelitoare în care se intercalează.
Art. 241: Prevederi generale privind pozarea/montarea
(1)Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice se montează pe sistemul suport de rigle, similar cu cel al panourilor metalice sau nemetalice profilate sau profilat - ambutisate.
(2)Elementele de vitraj tip locale, punctuale, se montează şi fixează pe sistemul suport de rigle, similar cu învelitorile din elemente plane, polimerice, suprapuse sau cu învelitorile din ţigle/olane.
(3)Elementele de vitraj vor fi montate cu produse auxiliare specifice pentru asigurarea fixării.
Art. 242: Panta
(1)Panta elementelor de vitraj din panouri profilate polimerice este similară cu panta învelitorilor din panouri metalice sau nemetalice profilate, cu aceiaşi conformare.
(2)Panta elementelor de vitraj locale, punctuale este cea corespunzătoare elementelor plane sau tip ţiglă, similare tipo-dimensional.
(3)Panta minimă sau maximă a elementelor de vitraj trebuie să corespundă pantei elementelor de învelitoare în care se intercalează.
Art. 243: Ambalare, transport
(1)Ambalarea elementelor de vitraj din panouri profilate se face paletizat sau containerizat.
(2)Ambalarea elementelor de vitraj locale, punctuale se face pachetizat.
SECŢIUNEA 3:Niveluri de performanţă
Art. 244
La proiectarea învelitorilor cu plăci profilate transparente din material plastic se vor lua în considerare caracteristici şi performanţe privind:
- indicele de îngălbenire pentru plăci necolorate nu trebuie să varieze cu mai mult de 20% faţă de placa iniţială;
- transmisia luminii trebuie să fie menţinută la un nivel de minim 85%.
SECŢIUNEA 4:Prevederi conceptuale
Art. 245
Elementele de vitrare sunt utilizate la construcţii civile, industriale şi agricole, fără restricţii privind zona geoclimatică de amplasare, a clasei şi categoriei de importanţă a clădirii.
Art. 246
Configuraţia acoperişului va fi conform prevederilor enunţate pentru învelitorile din panouri profilate, din elemente plane suprapuse sau din elemente tip ţigle sau olane, de obicei cu versanţi plani; la elementele de vitrare din panouri profilate care permit diverse curburi, proiectantul va respecta raza maximă de curbură indicată în fişa tehnică a produsului.
Art. 247: Suportul învelitorii
(1)Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice se montează pe suport din rigle cu suprafaţa de reazem/contact de minimum 50 mm lăţime; fixarea se face cu elemente mecanice (şuruburi autofiletante, autotarodante, cuie speciale, etc.) prevăzute cu elemente de etanşare şi de protecţie (garnituri, căpăcele, etanşanţi).
(2)Elementele de vitraj locale, punctuale, se montează pe suport din rigle, similar cu fixarea elementelor plane suprapuse sau a celor tip ţigle sau olane.
Art. 248: Relaţia între spaţiile interioare şi tipul de învelitoare
(1)Elementele de vitraj din panouri profilate polimerice într-un strat (simple) şi elementele model ţiglă se vor utiliza la învelitori peste spaţii deschise sau închise, fără condiţionare termică.
(2)Elementele de vitraj bistrat sau multistrat vor fi prevăzute la învelitorile construcţiilor cu spaţii condiţionate termic.
SECŢIUNEA 5:Principii privind proiectarea învelitorilor cu elemente de vitraj
Art. 249
La proiectarea învelitorilor, se ia în considerare ca panta minimă şi maximă să fie în concordanţă cu pantele învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate).
Art. 250
Proiectantul va avea în vedere ca suprapunerea elementelor de vitraj să fie compatibilă cu profilaturile (geometria) învelitorilor în care sunt cuprinse (intercalate), în vederea asigurării continuităţii învelitorii, iar în cazul în care nu se poate asigura aceasta, să prevadă modul de realizare a racordurilor.
SECŢIUNEA 6:Condiţii de calitate privind elementele de vitraj
Art. 251: Rezistenţă mecanică şi stabilitate
Învelitorile vor respecta cerinţele de la Art. 18 alin. (1).
Art. 252:  Securitate la incendiu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (2).
Art. 253: Igienă, sănătate şi mediu
Se vor respecta prevederile menţionate la Art. 18 alin. (4).
Art. 254: Siguranţă în exploatare
(1)Se vor asigura sistemele de siguranţă pentru accesul la elementele de vitraj, pentru întreţinere.
(2)Se vor indica măsurile ce trebuie luate împotriva spargerii vitrajului şi a căderii eventualelor fragmente rezultate din spargere, precum şi împotriva efracţiei (după caz).
(3)Se va asigura etanşeitatea la apă, aer şi praf, în special la elementele ce închid spaţii condiţionate termic.
Art. 255: Protecţia împotriva zgomotului
Pentru asigurarea protecţiei împotriva zgomotului aerian, în special în cazul elementelor de vitraj care închid spaţii condiţionate termic, se aleg structuri de vitraj în funcţie de tipul de produs şi de alcătuirea acestuia.
Art. 256: Economia de energie şi izolare termică
(1)Elementele de vitraj într-un singur strat nu asigură izolare termică.
(2)Elementele de vitraj ce închid spaţii condiţionate termic vor fi concepute în minim două straturi (cu minim un strat de aer închis).
SECŢIUNEA 7:Principii privind executarea învelitorilor cu elemente de vitraj
Art. 257
Executarea învelitorilor cu elemente de vitraj se va realiza conform instrucţiunilor de montaj ale produsului şi conform prevederilor enunţate în prezentul normativ pentru tipurile de învelitori în care sunt cuprinse (intercalate) sau similare.