Capitolul v - SPAŢIUL CONSTRUIT ACCESIBIL - Normativ din 2013 privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP 051/2000

M.Of. 121 bis

În vigoare
Versiune de la: 4 Aprilie 2013
CAPITOLUL V:SPAŢIUL CONSTRUIT ACCESIBIL
SECŢIUNEA 1:Circulaţii orizontale
SUBSECŢIUNEA 1:V.1.1. Elemente generale de conformare
(1)Circulaţiile orizontale din clădiri trebuie astfel proiectate, construite şi administrate încât configuraţia lor să fie accesibilă şi uşor de înţeles. Toate aspectele legate de circulaţiile orizontale trebuie proiectate pentru a facilita deplasarea tuturor persoanelor, indiferent de handicapul acestora.
(2)Proiectarea principalelor circulaţii orizontale dintr-o clădire trebuie făcută cu aceeaşi atenţie pentru toate nivelurile clădirii, astfel încât să permită accesul persoanelor cu handicap către toate spaţiile acesteia.
(3)Circulaţiile orizontale nu vor avea trepte. Acolo unde diferenţele de nivel nu pot fi evitate, vor fi prevăzute rampe, ascensoare sau platforme mobile.
(4)Pentru a preveni orice pericol care poate apărea, mai ales în cazul evacuării în caz de incendiu, trebuie evitate pragurile uşilor. Dacă acest lucru nu este posibil, înălţimea pragurilor nu trebuie să fie mai mare de 1,5 cm. Marcarea pragului se va face astfel încât să existe un contrast evident de culoare între acesta şi restul pardoselii.
(5)Traseele de circulaţie orizontale se vor intersecta de preferinţă în unghi drept, pentru a uşura deplasarea persoanelor cu deficienţe de vedere,
(6)Pentru a facilita parcurgerea traseelor de către persoanele cu handicap vizual, circulaţiile trebuie să aibă delimitări detectabile şi un grad de iluminare diferit de cel al spaţiilor adiacente.
(7)Pentru orientarea şi găsirea traseului în clădiri cu o configuraţie complexă şi în spaţii deschise mari, ghidarea persoanelor cu handicap vizual poate fi asigurată prin suprafeţe de avertizare tactilo-vizuale, precum şi prin informaţii audio-tactile,
(8)Barele de sprijin montate de-a lungul circulaţiilor orizontale asigură deplasarea mai uşoară pentru persoanele cu mobilitate scăzută, ghidarea pentru persoanele cu vedere slabă şi tară vedere şi pot constitui suport pentru informaţii în limbaj Braille sau scriere obişnuită în relief pentru persoanele fără vedere.
SUBSECŢIUNEA 2:V.1.2. Coridoare
(1)Lăţimea liberă a coridoarelor va fi:
- minim 1,20 m în clădirile de interes şi utilitate publică şi spaţiile comune din locuinţele colective
- minim 90 cm - în locuinţe individuale şi apartamente.
(2)Un coridor cu o lăţime liberă de 1.20 m permite circulaţia unul pe lângă celălalt a unui utilizator de fotoliu rulant cu însoţitor şi a unei persoane care se deplasează normal. Pentru ca un coridor cu lăţimea de 1.20 m să poată fi utilizat de către o persoană care se deplasează în fotoliu rulant fără însoţitor vor fi prevăzute în mod obligatoriu buzunare de manevră şi aşteptare cu o lăţime de 1.80 m şi o lungime de 2.00 m, la fiecare 20.00 m.
(3)Un coridor cu o lăţime liberă de 1.50 m permite circulaţia unul pe lângă celălalt a unei utilizator de fotoliu rulant fără însoţitor şi a unei persoane care se deplasează normal. Pentru ca un coridor cu lăţime de 1.50 m să permită deplasarea a două persoane în fotoliu rulant sau a două persoane în cârje una pe lângă cealaltă, vor fi prevăzute buzunare de manevră şi aşteptare cu lăţime de 1.80 m şi lungime de 2.00 m, la fiecare 20,00 m.
(4)Un coridor cu o lăţime liberă de 1.80 m permite circulaţia unul pe lângă celălalt a doi utilizatori ai fotoliului rulant, fără însoţitor.
(5)Pentru a realiza o manevră de întoarcere a fotoliului rulant, lăţimea minimă necesară este de 1.50 m.
(6)Lăţimea liberă a coridoarelor nu trebuie întreruptă de nici un obstacol, precum mânere ale uşilor, stingătoare de incendiu sau cutii pentru hidranţi, poliţe, cârlige pentru agăţat, obiecte de mobilier etc.
(7)În clădirile de interes şi utilitate publică existente, dacă nu este posibilă lărgirea unui coridor, este admisibilă o lăţime minimă de 90 cm, pe o lungime maximă de 2.00 m, în linie dreaptă.
 
 
Fig. V.1. - Buzunare la coridoare
 
 
 
 
Fig. V.2. - Conformarea coridoarelor
(8)Înălţimea minima liberă admisibila a coridoarelor trebuie să fie 2.10 m.
(9)La intersecţia a două coridoare trebuie asigurată o suprafaţa liberă circulară cu un diametru de minim 1.50 m (recomandat 1.80 m).
(10)În construcţiile existente, este posibilă intersecţia între două coridoare având lăţimea de minimum 1.20 m.
 
 
Fig. V.3. - Intersecţie de coridoare
 
 
(11)La coridoare înfundate trebuie realizată o lărgire cu dimensiunile de 1.50 m lăţime şi 2.00 m lungime, pentru crearea spaţiului de manevră necesar întoarcerii la 180° a fotoliului rulant, conform Fig. V.4.
Fig. V.4. - Coridor înfundat
(12)Acolo unde pe parcursul coridorului există deschideri de uşi, spaţiul de circulaţie trebuie configurat astfel încât să permită manevrarea fotoliului rulant.
 
 
Fig. V.5. - Amplasarea uşilor pe parcursul unui coridor
 
 
 
Fig. V.6. - Amplasarea uşilor la un coridor înfundat
(13)Suprafeţele pereţilor nu trebuie să prezinte proeminenţe, muchii ascuţite sau alte surse potenţiale de accidentare.
(14)Partea inferioară a pereţilor şi uşilor va fi protejată cu materiale rezistente la lovire cu piciorul, vârful bastonului sau roata fotoliului rulant.
SECŢIUNEA 2:Circulaţii verticale - rampe şi scări
SUBSECŢIUNEA 1:V.2.1. Conformarea rampelor
(1)Existenţa rampelor pentru accesul persoanelor cu handicap în interiorul construcţiilor trebuie pe cât posibil evitată. Circulaţiile orizontale vor fi realizate pe cât posibil fără diferenţe de nivel şi circulaţiile verticale vor fi realizate cu ascensoare.
(2)Dacă acest lucru nu este posibil, rampele vor fi realizate în conformitate cu principiile generale de conformare prezentate la Cap. V, Secţiunea 5.
(3)Atunci când rampele au o desfăşurare mare. aceasta nu se realizează într-o singură direcţie ci cu schimbări de direcţie în zona podestelor intermediare, pentru a preveni accidentele.
(4)Atunci când diferenţa de nivel preluată printr-o rampă pentru utilizatori de fotoliu rulant este mai mare de 2.00 m, va fi obligatorie prevederea unei variante alternative de acces - ascensoare.
(5)Atunci când diferenţa de nivel preluată printr-o rampă pentru utilizatori de fotoliu rulant este mai marc de 50 cm, este obligatorie prevederea unei variante alternative de acces pentru persoane care se deplasează normal, de minim trei trepte.
SUBSECŢIUNEA 2:V.2.2. Conformarea scărilor
Partea I:
(1)Conformarea scărilor va respecta prevederile reglementării tehnice privind criteriile de performanţă specifice rampelor şi scărilor pentru circulaţia pietonală în construcţii.
(2)Conformarea scărilor pentru utilizarea lor de către persoane cu handicap este obligatorie în următoarele situaţii:
- în clădirile în care există o singură scară, când aceasta este singura cale de circulaţie verticală şi nu este prevăzut ascensor;
- în clădirile în care există mai multe scări, una dintre acestea trebuie conformată respectând prevederile necesare pentru utilizarea de către persoanele cu handicap.
Partea II:
2.2.1.V.2.2.1. Conformarea treptelor
(1)Pentru utilizarea de către persoane cu handicap, treptele vor fi configurate având lăţimea treptei maxim 34 cm şi înălţimea contratreptei maxim 16 cm.
(2)Se recomandă dimensiuni ale treptelor 1 x h = 30 x 16 cm sau l x h = 32 x 15 cm.
(3)Nu sunt recomandate scări fără contratrepte ca singură cale de circulaţie verticală.
(4)Proiecţia muchiei treptei pe treapta anterioară trebuie să fie mai mică de 2,5 cm.
(5)Treapta şi contratreapta vor avea o suprafaţă continuă fără întreruperi, nefiind recomandate treptele a căror muchie este întărită sau realizată cu ciubuc, ceea ce ar favoriza împiedicarea, ci treptele care au contratreapta înclinată.
(6)Treptele vor avea suprafaţă antiderapantă sau benzi antiderapante în zona muchiei treptei.
(7)Se vor prevedea pachete de minim 3 trepte.
(8)Scările pentru persoane cu handicap amplasate în clădirile de interes şi utilitate publică nu vor avea treptele balansate.
2.2.2.V.2.2.2. Conformarea rampelor de scări
(1)Un pachet de trepte fără podest intermediar va avea maxim 12 trepte.
Notă: În cazuri excepţionale se acceptă ca numărul maxim de trepte al unui pachet să fie de 16 trepte de la un nivel pană la nivelul următor.
(2)Este recomandabil ca numărul treptelor fiecărui pachet de trepte să fie acelaşi pe toată lungimea desfăşurării scării.
(3)Scara va fi prevăzută cu mână curentă pe ambele părţi ale rampei.
(4)Lăţimea liberă minimă, între cele două mâini curente va fi 1.20 m, fiind acceptabilă şi o lăţime de 1.00 m în clădirile de locuit.
(5)În clădirile de interes şi utilitate publică lăţimea liberă a scărilor va fi:
- minim 1.20 m - pentru o scară liberă;
- minim 1,30 m - scară mărginită de un perete;
- minim 1.50 m - scară mărginită de doi pereţi.
(6)Atunci când de-a lungul rampei scării este montată o platformă mobilă pentru persoanele utilizatoare de fotoliu rulant, cu ridicare paralelă cu rampa, lăţimea liberă a scării între cele două mâini curente trebuie să fie minim 1,50 m, iar lăţimea rampei scării minim 1.70 m.
 
Fig. V.7. - Conformarea rampelor de scări
2.2.3.V.2.2.3. Conformarea podestelor
(1)Suprafaţa podestelor scărilor trebuie să fie liberă, fără nici un fel de obstacole precum decroşuri, cutii pentru hidranţi amplasate în afara suprafeţei plane a peretelui, deschideri de uşi etc.
(2)La scările cu întoarcere la 90° sau 180° podestele intermediare nu trebuie să aibă o lăţime liberă mai mică de 1.50 m.
(3)Pentru scări cu lăţimea rampei scării mai mare de 1.50 m lăţimea podestului va fi mai mare sau egală cu lăţimea rampei, respectând regula curentă de proiectare a scărilor.
(4)Atunci când nu este prevăzută alternativă la un echipament mecanic de urcare, este posibilă amenajarea în zona podestului a unei banchete de odihnă, amplasată în afara suprafeţei libere minime necesare a podestului.
2.2.4.V.2.2.4. Înălţimea liberă
(1)În clădirile de interes şi utilitate publică, înălţimea liberă minimă între rampele scărilor, considerată pe direcţia perpendiculară dusă din intradosul finit al unei rampe până la linia care uneşte muchiile treptelor finite ale rampei inferioare este 2.10 m. Această înălţime trebuie respectată şi în zona podestelor de nivel sau intermediare precum şi sub grinzile de podest.
(2)Pentru locuinţele individuale înălţimea liberă minimă va fi 2.00 m, iar pentru etaje mansardate şi subsoluri înălţimea liberă minimă va fi 1.90 m.
 
Fig. V.8. - Înălţimea liberă între rampele unei scări
(3)Înălţimea liberă minimă de acces sub o rampă de scară trebuie să fie 2.10 m. În cazul în care, datorită conformării spaţiului, există o zonă sub rampa scării cu o înălţime mai mică de 2.10 m, aceasta se va bloca printr-un parapet, balustradă sau perete de închidere, astfel încât persoanele care utilizează bastonul alb să nu se accidenteze.
Fig. V.9. - Înălţimea liberă sub rampa unei scări
2.2.5.V.2.2.5. Semnalizări vizuale şi tactile - suprafeţe de avertizare tactilo-vizuale
(1)Trebuie să existe un contrast vizual între podest şi trepte.
(2)Este preferabilă poziţionarea unei benzi de atenţionare cu lăţime cuprinsă între 4 şi 5 cm pe marginea fiecărei muchii de treaptă.
(3)Dacă acest lucru nu este posibil se vor amplasa benzi de atenţionare cu lăţime cuprinsă între 5 şi 10 cm pe prima şi pe ultima muchie de treaptă a fiecărui pachet de trepte,
(4)Atunci când pachetele de trepte (minim 3 trepte) sunt integrate unui traseu de circulaţie sau se află într-un spaţiu deschis, trebuie prevăzută o suprafaţă de avertizare tactilo-vizuală pe podestul de plecare şi pe podestul de ajungere, după fiecare pachet de trepte.
(5)Suprafaţa de avertizare tactilo-vizuală trebuie să aibă o lăţime cuprinsă între 60 şi 90 cm, şi o lungime egala cu lăţimea liberă a rampei scării cuprinsă între cele două mâini curente obligatorii.
(6)Amplasarea suprafeţei de avertizare tactilo-vizuală se va face la o distanţă cuprinsă între 30 şi 50 cm faţă de muchia primei trepte în sensul de coborâre.
(7)Atunci când sunt folosite suprafeţe de avertizare tactilo-vizuale la începutul şi sfârşitul scării, acestea nu trebuie să reducă detectarea vizuală a primei şi a ultimei trepte.
 
Fig. V.10. - Conformarea podestelor
2.2.6.V.2.2.6. Sisteme de protecţie de-a lungul scărilor
(1)Mâna curentă asigură sprijinul, stabilitatea şi ghidarea utilizatorului. Prezenţa unei mâini curente va corespunde nevoilor de utilizare ale majorităţii persoanelor care urcă sau coboară o scară sau o rampă. De asemenea, mâna curentă va constitui un element esenţial de sprijin, stabilitate şi ghidare pentru toţi utilizatorii unei clădiri în momentul evacuării în caz de incendiu.
(2)Trebuie prevăzută câte o mână curentă pe fiecare parte a rampei unei scări, rampe sau platforme de ridicare.
(3)Pentru clădirile existente, trebuie prevăzută o mână curentă cel puţin pe o parte a rampei scării. Acest lucru poate ridica probleme deosebite în cazul clădirilor de patrimoniu.
(4)O mână curentă va avea următoarele caracteristici:
a)o formă eliptică cu lăţime cuprinsă între 5 - 7 cm este preferabilă. De asemenea, poate fi utilizată o formă circulară cu un diametru cuprins între 5 - 7 cm.
b)amplasarea mâinii curente faţă de peretele adiacent trebuie să fie la o distanţă de 5 - 7 cm.
c)mâna curentă trebuie să aibă sistemul de susţinere şi fixare amplasat la partea inferioară, la o distanţă minimă de 7 cm faţă de limita sa inferioară.
d)suprafaţa mâinii curente trebuie să fie aderentă şi să împiedice alunecarea.
e)mâna curentă trebuie să fie continuă pe toată lungimea scării, de-a lungul rampei şi podestelor intermediare, fiind întreruptă în dreptul uşilor şi panourilor de închidere a ghenelor de instalaţii vizitabile.
f)înălţimea de montaj a mâinii curente va fi cuprinsă între 80 cm - 1.00 m faţă de suprafaţa finită a treptei, rampei sau podestului.
g)în cazul în care este prevăzută o a doua mână curentă pentru copii sau persoane cu înălţime mică, aceasta va fi amplasată la o înălţime cuprinsă între 60 - 75 cm.
h)pentru o diferenţă de nivel mai mare de 60 cm, orice scară va avea nu numai mână curentă, ci şi balustradă.
i)mâna curentă prevăzută de-a lungul unei rampe sau al unei scări va avea o extensie orizontală de minim 30 cm în afara zonei înclinate.
j)mana curentă nu va avansa către un traseu de circulaţie decât dacă aceasta este continuă şi se intenţionează ca ea să fie parte a sistemului de ghidare de-a lungul traseului.
k)capătul extensiei orizontale poate fi întors către peretele adiacent rampei sau către pardoseala podestelor, pentru a împiedica agăţarea.
l)este necesar un contrast vizual minim între mâna curentă şi suportul pe care este amplasată.
m)simboluri tactile sau litere în relief trebuie amplasate pe mâna curentă, ca o sursă importantă de informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere (indicarea etajului, a direcţiei de evacuare în caz de incendiu, localizarea ieşirilor de evacuare etc.).
n)mâna curentă trebuie să fie conformată şi fixată astfel încât să suporte o încărcare minimă din direcţie verticală şi orizontală de 1,2 kN.
Fig. V.11. - Conformarea mâinii curente
2.2.7.V.2.2.7. Parapet, balustradă
(1)Pentru a preveni alunecarea bastonului, piciorului sau roţilor închiderea laterală a rampelor şi scărilor se va face cu un parapet având o înălţime cuprinsă între 1.00 - 1.20 m. Pe acest parapet se va monta mâna curentă la înălţimea precizată anterior, de 80 cm - 1,00 m.
(2)Atunci când nu există parapet se va monta o balustradă care va avea montanţii fixaţi pe faţa laterală a rampei, pentru a evita pericolul agăţării sau împiedicării. Suplimentar, pe toată lungimea desfăşurării balustradei se recomandă realizarea unui rebord opritor (h max. 10 cm) care împiedică alunecarea în gol a bastonului folosit pentru sprijin sau ghidaj de către persoanele cu deficienţe locomotorii şi de persoanele cu deficienţe de vedere.
 
Fig. V.12. - Rampă de scară cu parapet plin
 
Fig. V.13. - Rampă de scară cu balustradă
SECŢIUNEA 3:Echipamente destinate circulaţiei - ascensoare, platforme, scări şi trotuare rulante
SUBSECŢIUNEA 1:V.3.1. Prevederi generale
(1)Toate nivelurile unei clădiri trebuie să fie accesibile cu rampe sau ascensoare. Acestea trebuie să poată fi utilizate inclusiv de către persoanele cu handicap.
(2)Ascensoarele sunt modalitatea preferată de circulaţie verticală pentru majoritatea persoanelor cu handicap şi în mod particular pentru persoanele care utilizează un fotoliu rulant sau persoanele nevăzătoare însoţite de câini dresaţi pentru orientare.
(3)La construcţiile noi, chiar dacă regimul de înălţime nu necesită conform prevederilor legislative actuale montarea unui ascensor, este recomandată rezervarea un spaţiu pentru ascensor, pentru a permite o adaptare ulterioară.
SUBSECŢIUNEA 2:V.3.2. Ascensoare
(1)Conformarea ascensoarelor va respecta prevederile SR EN 81-70 - Reguli de securitate pentru execuţia şi montarea ascensoarelor. Aplicaţii particulare pentru ascensoarele de persoane şi ascensoarele de persoane şi materiale. Partea 70: Accesibilitate în ascensoare pentru persoane inclusiv persoane cu handicap.
(2)Pentru a corespunde nevoilor persoanelor cu handicap, ascensoarele trebuie să fie proiectate astfel:
a)dimensiunile minime ale cabinei ascensorului accesibil pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoţitor sau pentru o persoană care foloseşte alte obiecte ajutătoare pentru a se deplasa şi are un însoţitor sunt 1.10 x 1,40 m,
b)este recomandată o deschidere liberă a uşii (lumina uşii) de 90 cm. Uşa trebuie poziţionată pe latura îngustă a cabinei.
Fig. V.14. - Ascensor pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant, cu însoţitor (dimensiuni minime ale cabinei)
Fig. V.15. - Ascensor cu dublu acces
c)dacă nu poate fi îndeplinită condiţia de la pct. b, lumina uşii va fi de cel puţin 80 cm.
d)dimensiunile minime ale cabinei ascensorului utilizat pentru transportul unei persoane culcate pe targa şi doi însoţitori este de 1.10 x 2.10 m.
Fig. V.16. - Ascensor pentru transportul cu targa
 
 
Fig. V.17. - Ascensor pentru o persoană utilizatoare de fotoliu rulant şi însoţitorul său
e)în cazul în care cabina ascensorului are două uşi poziţionate pe pereţi alăturaţi, dimensiunea minimă a cabinei este 1.60 x 1.40 m, cu o lumină a uşii de 1.10 m.
Fig. V.18. - Ascensor cu acces pe două laturi adiacente
f)uşile cabinei ascensorului şi uşile de acces ale ascensorului trebuie să fie prevăzute cu sistem automat de deschidere prin culisare laterală.
g)culoarea şi tonul uşilor trebuie să fie contrastante faţă de suprafeţele adiacente,
h)trebuie prevăzut un senzor de prezenţă care să împiedice închiderea uşilor, astfel încât să acopere zona din dreptul uşii cuprinsă între 25 cm şi 1,80 m înălţime.
i)în faţa ascensorului trebuie asigurat un spaţiu liber de 2,00 x 3.00 m pentru a permite manevrarea fotoliului rulant. Pentru semnalizare, se recomandă ca această suprafaţă să aibă o culoare sau un finisaj diferit faţă de restul pardoselii.
j)atunci când ascensorul se deschide în podest pe direcţia sensului de coborâre a unei scări, distanţa de la uşa ascensorului la scară trebuie să fie minim 2.00 m pentru a permite o manevrare sigură a fotoliului rulant, iar zona de manevrare trebuie luminată suplimentar cu minim 100 lucşi.
Notă: Pentru echiparea cabinei ascensorului şi sisteme de control şi semnalizare a se vedea Anexele D, E.
SUBSECŢIUNEA 3:V.3.3. Platforme cu deplasare verticală şi platforme cu deplasare pe plan înclinat
(1)Pentru construcţiile existente, acolo unde amplasarea unui ascensor nu este posibila, este necesară montarea platformelor.
(2)Înălţimea maximă de ridicare a platformelor este 4.00 m.
(3)Dimensiunea minimă a platformei cu deplasare verticală este 1.10 x 1.40 m.
(4)Pentru construcţiile existente, cu importanţă publică mică şi trafic scăzut, acolo unde nu este suficient spaţiu, pot fi luate în consideraţie dimensiuni mai mici ale platformelor: 90 cm x 1.40 m sau 80 cm x 1.25 m.
(5)Este obligatorie prevederea unei suprafeţe de manevră cu dimensiunile de minim 1.50 x 1.50 m în imediata apropiere a platformei, atât în zona de acces cât şi în zona de coborâre.
SUBSECŢIUNEA 4:V.3.4. Scări şi trotuare rulante
(1)Scările şi trotuarele rulante sunt echipamente obişnuite în clădirile de utilitate publică. Acestea pot facilita circulaţia pentru toţi utilizatorii în clădiri de mari dimensiuni, cu suprafeţe mari şi funcţiuni complexe.
(2)Trebuie prevăzute indicatoare de atenţionare în zona de acces la scara şi trotuarul rulant.
(3)Persoanele care se deplasează în fotoliu rulant nu pot folosi scările rulante, ci numai trotuarele rulante, cu înclinare mai mică de 6°.
(4)Trebuie prevăzute sisteme de avertizare a prezenţei scărilor şi a trotuarelor rulante, pentru a informa utilizatorii, inclusiv nevăzătorii, de prezenţa lor şi de sensul în care funcţionează, pentru prevenirea accidentelor în cazul încercării de a le folosi în direcţia greşită.
(5)Trebuie prevăzute informaţii care indică alte echipamente de deplasare precum ascensoarele, în imediata apropiere a scărilor şi trotuarelor rulante.
SECŢIUNEA 4:Uşi şi ferestre
SUBSECŢIUNEA 1:V.4.1. Uşi interioare - criterii generale de conformare
(1)Deschiderea liberă a uşii (lumina uşii) trebuie să fie minim 80 cm, fiind recomandată o deschidere de 85 cm.
(2)Înălţimea liberă a uşii trebuie să fie minim 2.00 m.
(3)Uşile nu trebuie să aibă praguri,
(4)Atunci când existenţa unui prag este inevitabilă, acesta trebuie să aibă o înălţime de maxim 1,5 cm şi să prezinte o secţiune cu muchii rotunjite atunci când este mai mare de 0,5 cm.
(5)Adâncimea maximă de la faţa peretelui în care este prevăzută uşa la mânerul de acţionare al acesteia va fi 25 cm.
(6)Distanţa de montaj a mânerului uşii faţă de limita golului uşii va fi 5 cm.
(7)Pe fiecare parte a deschiderii uşii trebuie prevăzută o suprafaţă de manevră de 1.50 x 1.50 m.
(8)Dacă o uşă se deschide pe direcţia unei rampe de scară, în sensul coborârii acesteia, distanţa minimă de siguranţă pentru manevrarea fotoliului rulant este 2.00 m.
(9)Uşile culisante pot fi utilizate de persoanele cu handicap dacă au o lumină a uşii de minim 80 cm, fiind recomandat 85 cm.
(10)Adâncimea maximă de la faţa peretelui în care este prevăzută uşa culisantă la mânerul de acţionare al acesteia va fi 25 cm.
(11)Mânerul de acţionare al uşilor culisante trebuie poziţionat la o distanţă de 5 cm faţă de limita golului uşii.
(12)Partea inferioară a uşilor va fi protejată cu materiale rezistente la izbituri pe înălţimea de 40 cm.
(13)Pentru o mai uşoară manevrare a uşilor se recomandă montarea unor mânere trăgătoare pe mijlocul foii de uşă, la înălţimea de 80 cm - 1.10 m, pentru uşile mai late de 90 cm.
 
Fig. V.19. - Uşi cu deschidere pe balamale sau pivot
Fig. V.20. - Uşi interioare culisante
SUBSECŢIUNEA 2:V.4.2. Poziţia uşii
(1)Trebuie prevăzut un spaţiu de manevră de minim 60 cm între toc şi un perete perpendicular pe peretele pe care se află montată uşa. Este recomandat un spaţiu de 70 cm. Acest spaţiu este necesar pentru a permite deschiderea uşii de către o persoană care se deplasează în fotoliu rulant sau cu cadru.
 
Fig. V.21. - Spaţiu de manevră lângă uşă
Fig. V.22. - Dimensionarea spaţiului pentru deschiderea uşilor către interior
SUBSECŢIUNEA 3:V.4.3. Uşi cu sistem de autoînchidere
Persoanele cu mobilitate diminuată întâmpină dificultăţi în utilizarea uşilor prevăzute cu un sistem de auto-închidere, astfel de sisteme necesitând din această cauză conformări şi reglaje legate de forţele care trebuie aplicate pentru acţionarea mecanismului de deschidere.
SUBSECŢIUNEA 4:V.4.4. Suprafeţe vitrate în foaia de uşă
(1)Pentru uşi obişnuite, dacă în foaia de uşă este prevăzută o suprafaţă vitrată, aceasta trebuie să respecte următoarele cerinţe:
a)partea inferioara a suprafeţei vitrate va fi situată la minim 40 cm de la nivelul pardoselii finite.
b)partea superioară a suprafeţei vitrate nu trebuie să fie mai jos de 1.60 m de la nivelul pardoselii finite,
c)în cazul persoanelor care se deplasează în fotoliu rulant, pentru a asigura vizibilitatea, partea inferioară a suprafeţei vitrate nu va fi mai sus de 1.00 m.
d)pentru a asigura securitatea utilizatorilor de fotoliu rulant, se poate prevedea în suprafaţa foii de uşă o fantă luminoasă cu lăţimea de 20 cm, poziţionată către zona mânerului de acţionare.
e)panoul vitrat poate fi sub împărţit cu şprosuri subţiri care să nu împiedice vederea.
f)din partea laterală a foii de uşă, unde este fixat şi mânerul de acţionare, până la suprafaţa vitrată trebuie prevăzută o zonă plină cu lăţimea cuprinsă între 15 - 20 cm.
SUBSECŢIUNEA 5:V.4.5. Contrastul vizual
(1)Uşile aflate pe un traseu accesibil trebuie să aibă o culoare contrastantă faţă de peretele pe care se află.
(2)Zona contrastantă poate fi, atunci când nu există altă posibilitate, un contur perimetral cu lăţime minimă de 5 cm (de exemplu, marcarea pervazului uşii).
Fig. V.23. - Exemplu de conformare a suprafeţelor vitrate în cadrul foii de uşă şi realizarea contrastului vizual
 
 
Fig. V.24. - Exemplu de conformare a suprafeţelor vitrate în cadrul foii de uşă şi realizarea contrastului vizual, atunci când uşa şi suprafeţele adiacente sunt vitrate
SUBSECŢIUNEA 6:V.4.6. Uşi cu deschidere automată
(1)Deschiderea liberă a uşii (lumina uşii) trebuie să fie minim 80 cm, fiind recomandat 85 cm.
(2)Toate uşile cu deschidere automată trebuie astfel concepute încât să rămână în poziţie deschisă, pentru cazul unor situaţii deosebite (blocare, întrerupere de curent, semnalizare pericol etc.). În cazul unei defecţiuni a dispozitivului automat de comandă, trebuie să se asigure posibilitatea ca uşile să se poată deschide manual.
(3)Uşile batante automate trebuie să respecte următoarele reguli:
a)să aibă sisteme de detectare care să asigure că sub nici o formă o persoană care se apropie sau părăseşte spaţiul uşii batante nu intră în contact cu uşa în timpul închiderii sau deschiderii acesteia;
b)o uşă batantă automată trebuie să fie prevăzută cu un mecanism de întârziere a închiderii şi deschiderii, care asigură suficient timp pentru trecerea în siguranţă sau pentru detectarea unei persoane căzute la podea în dreptul uşii;
c)o uşă batantă automată trebuie să poată fi manevrată manual în cazul unor situaţii de blocare, defecţiune, întrerupere de curent, semnalizare pericol.
(4)Uşile turnante automate trebuie să respecte următoarele reguli:
a)în imediata apropiere a unei uşi turnante automate trebuie prevăzută o uşă cu deschidere obişnuită, ca alternativă de utilizare curentă;
b)uşa turnantă automată trebuie să fie suficient de mare pentru a permite trecerea în siguranţă a unei persoane care se deplasează în fotoliu rulant şi a însoţitorului său;
c)uşa turnantă automată trebuie să fie prevăzută cu sisteme de detecţie şi încetinire sau oprire totală, atunci când este supusă presiunii sau rezistenţei.
Notă: Dacă nu au o dimensiune suficient de mare şi nu sunt automatizate, uşile rotative nu sunt potrivite pentru a fi utilizate de către persoanele care, datorită situaţiei lor, se deplasează încet, de către persoanele utilizatoare de fotoliu rulant, de ne văzători sau de persoanele cu vederea slabă.
(5)Uşile culisante automate trebuie prevăzute cu senzori de detectare a prezenţei, astfel încât să nu se închidă atunci când o persoană sau un obiect se află în dreptul uşii.
(6)Uşile nu trebuie să constituie un obstacol sau un pericol de coliziune pe fluxurile de evacuare.
SUBSECŢIUNEA 7:V.4.7. Mânere de acţionare
(1)Mânerele de acţionare sau alte echipamente folosite pentru deschiderea uşilor trebuie să fie amplasate şi operabile pe o înălţime cuprinsă între 80 cm şi 1.00 m de la nivelul pardoselii finite.
Contraindicat
 
Exemplu de mâner utilizat
 
SUBSECŢIUNEA 8:V.4.8. Praguri
Fig. V.25. - Conformarea pragurilor la uşile către exterior
a)soluţie cu rigolă având grătar cu ochiuri < 1,5 cm
b)soluţie cu prag cu înălţare
 
a)
b)
c)
Fig. V.26. - Conformarea pragurilor la uşile interioare
a)soluţie cu ghidaj îngropat pentru uşi culisante
b)soluţie cu lamelă ridicătoare prin apăsarea clanţei
c)soluţie cu clapetă ridicătoare prin închiderea uşii
SUBSECŢIUNEA 9:V.4.9. Balamale
 
Fig. V.27. - Conformarea balamalelor pentru adaptarea unor goluri de uşi existente
a)soluţie cu deschiderea uşii la 180°, cu balamale aruncătoare
b)soluţie cu deschiderea uşii la 90°, cu balamale speciale, continue pe toată înălţimea foii de uşă
c)soluţie cu deschiderea uşii la 90°, cu amplasarea tocului în faţa golului de uşă şi balamale obişnuite
SUBSECŢIUNEA 10:V.4.10. Ferestre
(1)Conformarea ferestrelor trebuie să respecte următoarele criterii:
a)pentru a preveni căderea în gol, nu sunt admise următoarele tipuri de ferestre: ferestre cu deschidere către exterior, ferestre pivotante în plan orizontal, ferestre pivotante în plan vertical.
b)se vor utiliza numai ferestre cu deschidere către interior, ferestre culisante sau ferestre glisante.
c)pentru persoanele care utilizează fotoliul rulant, dar şi pentru persoanele care doresc să privească pe fereastră aşezate pe un scaun sau un fotoliu, înălţimea unui parapet opac va fi cuprinsă între 60 - 70 cm de la pardoseala finită, pentru a asigura o mai bună vizibilitate.
d)spaţiul cuprins de la parapetul opac până la înălţimea de siguranţă de 90 cm (1.10 m pentru balustrade situate la mai mult de 8 niveluri înălţime) va avea o balustradă suficient de transparentă încât să asigure o vizibilitate bună.
Fig. V.28.a. - Tipuri de ferestre permise şi interzise. Vedere dinspre exterior
 
 
Fig. V.28.b. - Tipuri de ferestre permise şi interzise. Perspectivă dinspre exterior
 
 
e)este posibilă utilizarea ferestrelor tip fereastră franţuzească, prevăzute cu balustradă conformată astfel încât să nu existe posibilitatea producerii de accidente precum căderea bastonului, agăţarea sau blocarea între elementele balustradei. La acest tip de ferestre se va prevedea un rebord de 20 cm.
f)este posibilă utilizarea unui parapet vitrat fix, alcătuit din foaie de geam multistrat, care să împiedice împrăştierea cioburilor în caz de spargere şi prevăzut la partea inferioară cu o zonă cu înălţimea de 20 cm realizată din materiale rezistente. Acest parapet poate face parte dintr-un panou de tâmplărie cu parte fixă până la înălţimea de siguranţă şi parte mobilă peste această înălţime.
g)ferestrele trebuie să fie uşor de manevrat folosind o singură mână.
h)sistemul de acţionare al ferestrei trebuie amplasat la o înălţime cuprinsă între 80 cm - 1,00 m de la pardoseala finită.
 
Fig. V.29. - Conformarea ferestrelor
SECŢIUNEA 5:Intrări în clădiri
SUBSECŢIUNEA 1:V.5.1. Prevederi generale
(1)Intrarea în clădiri presupune existenţa a două cerinţe:
a)preluarea diferenţei de nivel între nivelul spaţiului exterior şi nivelul de acces în clădire se realizează prin scări şi rampe;
b)conformarea spaţiului care face tranziţia între exteriorul şi interiorul clădirii prin intermediul uşilor de acces şi zonelor de protecţie ale acestora.
(2)Accesul trebuie să fie vizibil şi identificabil din zonele adiacente ale clădirii. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie prevăzute informaţii vizuale şi tactile.
(3)Intrările în clădiri trebuie să fie uşor de localizat pentru persoane cu handicap vizual.
La toate ieşirile de evacuare vor fi amplasate informaţii vizuale clare şi planuri tactile privind evacuarea în caz de incendiu.
SUBSECŢIUNEA 2:V.5.2. Conformarea rampelor de acces
(1)Rampele de acces asigură un traseu accesibil între niveluri aflate la înălţimi diferite. O rampă conformată corect permite deplasarea fără a fi nevoie de alte echipamente mecanice.
(2)Pentru preluarea diferenţei de nivel la accesul în clădiri vor fi prevăzute în mod obligatoriu atât rampe cât şi trepte, având în vedere faptul că rampele sunt necesare doar pentru anumite persoane, pe când alte persoane preferă scările.
(3)Panta maximă a rampei de acces într-o clădire va fi cuprinsă între 5 - 8% pentru denivelări mai mari de 20 cm.
(4)Pentru denivelări mai mici de 20 cm panta maximă a rampei de acces poate fi 15%.
(5)Lungimea maximă a unei rampe, măsurată în proiecţie orizontală va fi 10.00 m pentru rampe cu panta de 5% şi 6.00 m pentru rampe cu panta de 8%.
(6)Peste aceste lungimi se va întrerupe rampa cu o platformă orizontală - podest intermediar cu lungimea de 1.50 m, după care se continuă rampa.
(7)Atunci când sunt necesare mai multe rampe este indicat ca lungimile acestora să fie egale.
(8)Pentru diferenţe de nivel mai mari, atunci când sunt necesare mai mult de 2 rampe, acestea nu trebuie să se afle una în continuarea celeilalte, pentru a preveni accidentele datorate imposibilităţii frânării atât la coborâre cât şi la urcare. În acest caz rampele pot fi decalate, întoarse cu 90° sau cu 180° în zona platformei orizontale.
Fig. V.30. - Conformarea rampelor (idem Fig. IV.3.).
SUBSECŢIUNEA 3:V.5.3. Lungimi de rampe pentru diferenţe de nivel diferite
(1)Tabel de conformare a rampelor:

Înălţimea faţă de trotuar

Lungimea totală pentru o pantă de 5%

Lungimea totală pentru o pantă de 8%

Număr rampe x lungimea pentru pantă 5%

Număr rampe x lungimea pentru pantă 8%

30 cm

6.00 m

3.75 m

1 rampă x 6.00 m

1 rampă x 3.75 m

45 cm

9.00 m

5,65 m

1 rampă x 9.00 m

I rampă x 5,65 im

60 cm

12.00 m

7.50 m

2 rampe x 6.00 m

2 rampe x 3.75 m

75 cm

15.00 m

9.40 m

2 rampe x 7.50 m

2 rampe x 4.70 m

90 cm

18.00 m

11.30 m

2 rampe x 9.00 m

2 rampe x 5.65 m

105 cm

21.00 m

13.20 m

3 rampe x 7.00 m

3 rampe x 4.40 m

120 cm

24.00 m

15.00 m

3 rampe x 8.00 m

3 rampe x 5.00 m

150 cm

30.00 m

18.80 m

3 rampe x 10.00 m

4 rampe x 4.70 in

(2)Lăţimea rampei va fi minim 1,20 m.
(3)Lăţimea liberă a unei rampe de acces în clădire, măsurată între cele două mâini curente va fi minim 1.00 m.
(4)Pentru construcţii existente lăţimea liberă a rampei de acces în clădire nu va fi mai mică de 90 cm.
(5)Rampele vor avea suprafaţa realizată din materiale antiderapante (COF min 0,4).
(6)La început, la nivel intermediar şi la sfârşit (atunci când diferenţa de nivel presupune existenţa mai multor rampe), rampele vor fi prevăzute cu platforme orizontale cu lungime minim 1.50 m.
(7)Platformele orizontale de la începutul şi sfârşitul rampelor vor avea o suprafaţă de avertizare tactilo-vizuală de minim 60 cm pe toată lăţimea rampei.
(8)La diferenţe de nivel mai mari de 20 cm şi pentru lungimi de minim 2.00 m în proiecţie orizontală, rampele vor fi prevăzute cu balustrade.
(9)Se va amplasa câte o mână curentă pe ambele laturi ale rampei, la o înălţime de 90 cm - 1.00 m pentru persoane adulte şi 60 - 75 cm pentru copii.
(10)Mâna curentă va depăşi linia de început şi de sfârşit a rampei cu o lungime în proiecţie orizontală de 30 cm.
(11)Pentru a preveni accidentarea prin agăţare, mâna curentă va fi întoarsă către pardoseală.
(12)Marginile rampelor vor avea un rebord continuu, fără obstacole, cu înălţimea de 10 cm, pentru a împiedica alunecarea bastonului, piciorului sau roţii fotoliu ului rulant şi pentru ghidarea persoanelor cu deficienţe de vedere care folosesc un baston de ghidaj. Montanţii balustradei vor fi fixaţi pe acest rebord.
SUBSECŢIUNEA 4:V.5.4. Conformarea acceselor în clădiri (a se vedea şi IV.2.3.)
(1)Lăţimea scărilor de acces va fi minim 1.20 m.
(2)Lăţimea liberă a scărilor, măsurată între cele două mâini curente va fi minim 1.00 m.
(3)Nu vor fi prevăzute scări care să aibă mai puţin de 3 trepte.
(4)Dimensiunile treptelor - lăţimea treptei şi înălţimea contratreptei - trebuie să fie aceleaşi pentru toate treptele unei scări.
(5)Pentru a permite utilizarea de către persoane cu handicap, dimensiunile şi configurarea treptelor vor fi conform V.2.2.1. alin. (1), (2), (4), (5), (6).
(6)În cazul clădirilor existente, pentru accesul în clădiri, în condiţiile existenţei rampei de acces conform V.5.1., alin. (1), pct. a., se acceptă o lăţime a treptei de 26 cm şi o înălţime a contratreptei de 18 cm.
(7)Nu sunt recomandate scări fără contratrepte.
(8)La începutul şi la sfârşitul scărilor de acces va fi prevăzuta o suprafaţă de avertizare tactilo-vizuală cu lăţimea minim 60 cm pe toată lăţimea rampei scării,
(9)Scara se va termina cu o platformă orizontală liberă cu dimensiuni minime 1.50 x 1.50 m.
(10)Vor fi prevăzute mâini curente pe ambele laturi ale scării, la înălţimea de 90 cm - 1,00 m pentru adulţi şi 60 - 75 cm pentru copii.
(11)Mâna curentă va depăşi prima şi ultima treaptă cu o lungime în plan orizontal de 30 cm şi va fi întoarsă în jos pentru a preveni agăţarea.
(12)Nu se vor realiza scări de acces Iară balustrade, tip peron de acces şi nici scări cu trepte balansate.
SUBSECŢIUNEA 5:V.5.5. Conformarea uşilor şi a platformei de acces
(1)Atât rampa de acces cât şi scara de acces ajung în zona intrării pe o platformă liberă cu dimensiuni minime de 1.50 x 1.50 m pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.
(2)Într-o conformare în care rampa şi scara pornesc din direcţii opuse sau sunt amplasate în unghi de 90° platforma orizontală poate fi comună.
(3)Este recomandat ca zona accesului, a scării şi a rampei de acces să fie acoperite.
(4)Deschiderea liberă minimă (lumina uşii) va fi de minim 1.00 m.
(5)Uşa de acces nu va avea prag.
(6)În zona uşii de acces se va prevedea o copertină.
(7)Având în vedere că uşile de acces reprezintă uşi de evacuare din clădire, acestea se vor deschide spre exterior, având grijă ca deschiderea lor să fie în afara suprafeţei de manevră şi ca prin deschidere să nu blocheze accesul din lateral.
(8)Pot fi prevăzute uşi în două canate, având canatul care se deschide în mod obişnuit cu o lăţime liberă de 1.00 m.
(9)Pe partea laterală a uşii, unde este montat sistemul de manevrare, este necesară o ureche de minim 60 cm pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.
(10)Pentru acces frontal, spaţiul liber necesar manevrării fotoliului rulant este 1.50 x 1.50 m.
(11)Pentru acces lateral, spaţiul liber necesar manevrării fotoliului rulant este 1.50 x 2.00 m.
 
 
Fig. V.31.a. - Rampă de acces perpendiculară pe intrarea m clădire
 
Fig. V.31.b. - Rampă de acces perpendiculară pe intrarea în clădire
 
 
 
Fig. V.32.a. - Rampă de acces paralelă cu intrarea în clădire
 
 
Fig. V.32.b. - Rampă de acces paralelă cu intrarea în clădire
SECŢIUNEA 6:Configurarea şi echiparea spaţiilor pentru igiena personală - camere de baie şi grupuri sanitare
SUBSECŢIUNEA 1:V.6.1. Cerinţe generale
(1)Configurarea spaţiilor pentru igiena personală accesibile persoanelor utilizatoare de fotoliu rulant trebuie să asigure folosirea acestora de către ambele sexe.
(2)În clădirile de interes şi utilitate publică se va prevedea cel puţin un grup sanitar adaptat şi echipat corespunzător utilizării sale de către persoanele cu handicap. Amplasarea acestuia se va face pe un traseu accesibil, iar semnalizarea se va realiza prin elementele de semnalistică consacrate (a se vedea Anexa B).
(3)Atunci când grupul sanitar pentru persoane cu handicap este amplasat în interiorul unui grup sanitar organizat separat pe sexe, se va prevedea o cabină adaptată şi echipată corespunzător utilizării de către persoanele cu handicap, atât în grupul sanitar pentru femei cât şi în grupul sanitar pentru bărbaţi.
(4)Spaţiul de manevră din încăpere trebuie să permită transferul persoanei din fotoliu rulant frontal, lateral şi oblic.
(5)Spaţiul liber de manevră la nivelul pardoselii, în faţa vasului WC-ului şi în faţa lavoarului trebuie să fie 1.50 x 1.50 m, pentru a permite manevrarea fotoliului rulant.
(6)Spaţiul liber în lateralul vasului WC-ului trebuie să fie minim 90 cm, preferabil 1.20 m pentru a permite transferul persoanei din fotoliul rulant pe vasul WC-ului şi posibilitatea acordării asistenţei din partea unei alte persoane.
Notă: Dimensiunea de 90 cm asigură utilizarea spaţiului numai de către 65% dintre utilizatorii de fotoliu rulant, în timp ce dimensiunea de 1.20 m asigură folosirea spaţiului de către 90% din persoanele utilizatoare de fotoliu rulant, inclusiv a celor care utilizează un astfel de echipament cu acţionare electrică.
(7)În clădiri existente, atunci când dimensiunile precizate anterior nu pol fi respectate din motive tehnice, spaţiul de manevră la nivelul pardoselii poate fi redus, cu precizarea că această reducere va limita numărul persoanelor cu handicap care vor putea utiliza grupul sanitar.
Fig. V.33. - Suprafeţe de transfer pentru lavoar, vas WC, duş, cadă
 
Fig. V.34. - Transferul din fotoliu rulant prin abordare laterală, frontală, oblică
SUBSECŢIUNEA 2:V.6.2. Obiecte şi echipamente sanitare
6.2.1.V.6.2.1. Vasul WC
(1)Înălţimea de montaj a marginii superioare a vasului WC-ului faţă de pardoseala finită trebuie să fie cuprinsă între 40 - 48 cm.
(2)Distanţa minimă de la marginea frontală a vasului WC-ului la peretele opus trebuie să fie minim 90 cm.
(3)Într-o configuraţie în care vasul WC-ului este amplasat într-un colţ, distanţa minimă de la marginea laterală a vasului WC-ului la peretele adiacent trebuie să fie minim 25 cm sau distanţa minimă din axul longitudinal al vasului WC-ului la peretele adiacent trebuie să fie minim 45 cm.
(4)Pe ambele laturi ale vasului WC-ului trebuie prevăzute bare de sprijin la o distanţă cuprinsă între 30 - 35 cm din axul longitudinal al vasului.
(5)Pe partea pe care este posibil transferul din şi în fotoliul rulant trebuie prevăzută o bară de sprijin mobilă la o înălţime de 25 - 35 cm peste înălţimea vasului WC-ului. Aceasta trebuie fixată ferm în perete şi trebuie să suporte încărcări de 1,7 kN din orice direcţie. Lungimea barei de sprijin mobile trebuie să depăşească marginea frontală a vasului WC cu 10 - 25 cm.
(6)Atunci când în partea laterală a vasului WC-ului se află un perete, trebuie prevăzută o bară de sprijin orizontală cu o lungime de minim 60 cm, poziţionată la o înălţime de 25 - 35 cm peste înălţimea vasului WC-ului şi care să depăşească marginea frontală a vasului WC-ului cu 15 cm, continuată cu o bară verticală până la înălţimea de 1.70 m. Această bară trebuie să fie continuă şi iară întreruperi pe toată lungimea.
(7)Pentru copii, vasul WC-ului trebuie poziţionat astfel încât din axul longitudinal la peretele adiacent distanţa să fie cuprinsă între 30,5 - 38 cm, înălţimea vasului WC-ului trebuie să fie cuprinsă între 20.5 - 38 cm. Barele de sprijin orizontale trebuie poziţionate la o înălţime cuprinsă între 51 - 63.5 cm.
(8)Suportul pentru hârtia de toaletă trebuie amplasat lângă scaunul WC-ului astfel încât să fie accesibil, sub bara de sprijin amplasată pe peretele adiacent sau pe bara de sprijin mobilă, la o înălţime între 60 - 70 cm de la pardoseala finită.
(9)O alimentare cu apă suplimentară prevăzută cu o baterie de duş cu furtun mobil trebuie prevăzută lângă scaunul WC-ului.
 
Fig. V.35. - Vas WC conformat şi echipat pentru persoane cu handicap
6.2.2.V.6.2.2. Lavoarul
(1)În toate camerele de baie şi în cabina WC destinată persoanelor cu handicap locomotor din grupurile sanitare trebuie prevăzut un lavoar în imediata apropiere a vasului WC.
(2)Înălţimea de montaj a marginii superioare a lavoarului faţă de pardoseala finită trebuie să fie cuprinsă între 75 - 85 cm.
(3)Zona de sub lavoar trebuie să fie liberă pe o înălţime între 65 - 70 cm şi pe o adâncime de minim 20 cm, pentru a crea spaţiul liber pentru genunchi în poziţia şezând.
(4)Sifonul lavoarului poate fi mascat cu un semi-picior, conformat astfel încât să asigure spaţiul liber pe o înălţime de 30 cm de la nivelul pardoselii şi o adâncime liberă de 20 cm faţă de marginea frontală a lavoarului.
(5)Spaţiul din faţa lavoarului trebuie să permită apropierea frontală sau oblică a persoanei în fotoliu rulant.
(6)Marginea frontală a lavoarului trebuie să se afle la o distanţă cuprinsă între 35 - 60 cm faţă de peretele pe care acesta este fixat.
(7)Distanţa de montaj a bateriei faţă de marginea frontală a lavoarului trebuie să fie maxim 30cm.
(8)Oglinda de deasupra lavoarului trebuie montată la o înălţime maximă de 90 cm faţă de pardoseala finită. Înălţimea oglinzii trebuie să fie de 95 cm. Este recomandată montarea oglinzii astfel încât să permită înclinarea acesteia.
(9)O poliţă cu dimensiuni minime de 20 x 40 cm trebuie prevăzută lângă lavoar la o înălţime de 85 cm. Aceasta poate fi conformată astfel încât să facă parte integrantă din lavoar.
 
Fig. V.36. - Lavoar conformat şi echipat pentru persoane cu handicap
6.2.3.V.6.2.3. Bateriile de alimentare cu apă
(1)Bateriile de alimentare cu apă pentru lavoar, cadă şi duş trebuie să fie tip monocomandă - cu acţionare unică pentru a realiza amestecul între apa caldă şi apa rece, cu mâner de acţionare tip pârghie poziţionat la maxim 30 cm de la marginea frontală a lavoarului.
(2)Bateriile menţionate la alin. (l) pot fi prevăzute suplimentar cu senzori de operare. Este recomandată montarea unui termostat pentru a limita temperatura apei la 40°C.
Exemple de baterii de alimentare cu apă indicate pentru utilizarea de către persoane cu handicap
Tip de baterie contraindicat
6.2.4.V.6.2.4. Pisoare
(1)Atunci când în grupul sanitar sunt prevăzute pisoare montate pe perete, unul dintre acestea trebuie montat la o înălţime cuprinsă între 60 - 75 cm de la pardoseala finită şi prevăzut cu o bară de sprijin verticală,
(2)Acest pisoar trebuie montat suspendat, astfel încât zona dintre pardoseală şi partea inferioară a corpului pisoarului să fie liberă.
(3)O zonă liberă cu o lăţime de 75 cm şi o adâncime de minim 1.20 m trebuie asigurată în faţa pisoarului.
(4)Alimentarea cu apă a pisoarului trebuie prevăzută cu declanşare automată cu senzor de prezenţă.
(5)Nu este permisă existenţa nici unei denivelări sau platforme de acces între pardoseală şi spaţiul din faţa pisoarului.
 
Fig. V.37. - Pisoar conformat şi adaptat pentru utilizarea de către persoane cu handicap
6.2.5.V.6.2.5. Duşul
(1)Zona pentru duş trebuie să fie la acelaşi nivel cu suprafaţa pardoselii camerei de baie sau grupului sanitar şi să nu aibă panouri de închidere care să împiedice accesul frontal şi lateral.
(2)Suprafaţa pardoselii duşului poate fi folosită ca suprafaţă de manevră. Aria minimă care permite transferul persoanei din fotoliu rulant în spaţiul duşului este de 90 cm x 1.30 m.
(3)În zona duşului panta către sifon va fi de maxim 2%, iar pardoseala camerei de baie sau grupului sanitar va avea o pantă de maxim 1%, orientată către zona duşului. Transferul în zona duşului nu va avea trepte sau diferenţe de nivel.
(4)Este recomandabil ca sifonul de pardoseală să fie poziţionat central pe pardoseala din zona duşului şi să aibă formă rotundă, nu de tip rigolă, pentru a asigura o mai bună stabilitate.
(5)Zona duşului poate fi echipată cu un scaun pliabil, uşor de manevrat, cu dimensiuni minime de 45 x 45 cm poziţionat la o înălţime cuprinsă între 40 - 48 cm faţă de pardoseala finită şi la maximum 4 cm faţă de peretele posterior. Prinderile scaunului pliabil trebuie să poată suporta o solicitare de 1.1 kN aplicată în orice poziţie şi în orice direcţie.
(6)Scaunul pliabil va avea următoarele caracteristici:
a)conformarea şezutului astfel încât să permită scurgerea apei;
b)alcătuire din materiale care să nu permită alunecarea;
c)colţuri rotunjite;
d)poziţionare astfel încât să se afle în apropierea barei de sprijin şi să permită utilizarea acesteia;
e)În poziţie pliată să nu constituie pericol de accidentare.
(7)Zona pentru duş trebuie echipată cu cel puţin o bară de sprijin verticală, care poate constitui în acelaşi timp suport pentru duşul cu furtun flexibil.
(8)Lungimea furtunului bateriei duşului trebuie să fie minim 1.20 m. Fixarea duşului cu furtun flexibil se va face la o înălţime cuprinsă între 1.00 şi 1.80 m faţă de nivelul pardoselii finite.
(9)Închiderea zonei pentru duş poate fi făcută cu o perdea sau un sistem de uşi care să lase liberă suprafaţa de circulaţie şi de manevră necesară şi să nu aibă ghidaje sau alte elemente la nivelul pardoselii.
Notă: Pot fi folosite şi fotolii rulante pentru duş sau scaune pentru duş special conformate în locul scaunului pliabil.
 
Fig. V.38. - Duş adaptat şi conformat pentru persoane cu handicap
6.2.6.V.6.2.6. Cada de baie
(1)Pentru funcţiuni care permit folosirea individuală a camerei de baie (locuinţe, spaţii de cazare, vestiare) este posibilă amplasarea unei căzi de baie conformată şi echipată corespunzător nevoilor persoanelor cu handicap.
(2)Lungimea căzii de baie nu va depăşi 1.60 m, iar înălţimea 50 cm.
(3)Cada de baie va fi prevăzută cu un spaţiu liber la partea inferioară, cu înălţimea minim 10 cm, care să permită transferul în cadă cu ajutorul unui echipament (scaun rotativ, ascensor, ham).
(4)De asemenea, pe capătul căzii de baie, la nivelul superior se va prevedea o platformă orizontală de transfer cu dimensiune minimă de 70 x 70 cm şi spaţiu lateral suficient pentru manevrarea fotoliului rulant. În această situaţie transferul în cada de baie se va face cu ajutorul unor bare de sprijin, prin alunecare în lungul căzii.
(5)Bateria căzii de baie va fi de tip monocomandă, având atât robinet cât şi cap de duş cu furtun flexibil. Este preferabil ca bateria să fie montată pe perete, la mijlocul laturii lungi a căzii, pentru a permite o manevrare uşoară atunci când persoana cu handicap se află în cadă.
(6)Pe peretele adiacent va fi prevăzută o bară de sprijin orizontală pe toată lungimea căzii de baie. Se va monta, de asemenea, o bară de sprijin verticală care poate fi şi suport pentru duşul cu furtun flexibil.
(7)Se pot prevedea bare de sprijin rabatabile pentru sprijinirea mâinilor.
 
 
Fig. V.39. - Cadă de baie conformată şi adaptată pentru persoane cu handicap
 
SUBSECŢIUNEA 3:V.6.3. Alte accesorii
(1)Toate accesoriile de tipul: cârlige pentru agăţarea hainelor, rezervor de apă, uscător de mâini, duş cu furtun flexibil, recipient pentru săpun lichid, distribuitor de hârtie trebuie poziţionate la o înălţime cuprinsă între 80 cm -1.00 m.
(2)Coşurile de gunoi amplasate în camerele de baie şi grupurile sanitare adaptate persoanelor cu handicap nu vor avea sistem de acţionare cu pedală.
SUBSECŢIUNEA 4:V.6.4. Uşile camerelor de baie şi a grupurilor sanitare
(1)Uşile camerelor de baie sau a grupurilor sanitare trebuie să aibă o deschidere liberă de cel puţin 80 cm şi trebuie să fie uşor de manevrat.
(2)Uşa camerei de baie sau a grupului sanitar se va deschide către exterior.
(3)În cazul când uşa se deschide către interiorul camerei de baie sau a grupului sanitar, şi deschiderea acesteia nu poate fi modificată, uşa trebuie astfel conformată încât să permită, în caz de necesitate (persoană căzută în dreptul uşii), deblocarea şi demontarea foii de uşă dinspre exterior.
(4)Un mâner orizontal cu acţionare prin tragere trebuie montat pe faţa exterioară a uşilor cu deschidere către exteriorul camerei de baie sau a grupului sanitar, la o înălţime de 70 cm de la pardoseala finită.
(5)Camerele de baie din locuinţe şi din camerele de cazare ale unităţilor turistice pot avea uşi culisante cu o deschidere liberă minimă de 80 cm.
SUBSECŢIUNEA 5:V.6.5. Iluminat
(1)Butoanele de acţionare pentru sistemul de iluminat şi prizele trebuie amplasate în exteriorul camerelor de baie sau a grupurilor sanitare, pe peretele din dreptul clanţei la o înălţime cuprinsă între 40 cm - 1.20 m pentru prize şi 1.20 m pentru întrerupătoare/comutatoare.
(2)Pot fi prevăzute sisteme de aprindere a luminii automate, cu senzori de prezenţă.
(3)Este interzisă folosirea sistemelor de iluminat cu temporizare (care se întrerup după un timp limitat).
SUBSECŢIUNEA 6:V.6.6. Sisteme de alarmă
(1)În cazul grupurilor sanitare şi a toaletelor publice este necesară prevederea unui sistem de alarmare accesibil atât din poziţia şezând, cât şi de la nivelul pardoselii, pentru cazul în care persoana a căzut. Acest sistem trebuie conectat la o unitate de supraveghere.
(2)Pentru a alerta persoanele cu hipoacuzie în caz de urgenţă, este necesară prevederea unei alarme vizuale.
SUBSECŢIUNEA 7:V.6.7. Camere de baie în cadrul locuinţelor şi spaţiilor de cazare
(1)Camerele de baie din cadrul locuinţelor vor respecta prevederile menţionate la Capitolul V Secţiunea 6, fiind echipate în funcţie de capacităţile fizice ale persoanei utilizatoare de fotoliu rulant, cu duş sau cu cadă.
 
Fig. V.40.a. - Amenajarea unei camere de baie cu duş
Perspectivă laterală stânga
 
Perspectivă laterală dreapta
Fig. V.40.b. - Amenajarea unei camere de baie cu duş
(2)Camerele de baie accesibile utilizatorilor fotoliului rulant vor fi echipate cu vas WC, lavoar, duş/cadă.
(3)Dacă pentru persoane cu handicap este prevăzut un singur dormitor, acesta trebuie să aibă acces la o cameră de baie echipată cu duş şi nu la o cameră de baie echipată cu cadă, deoarece multe persoane cu handicap pot folosi numai duşul datorită limitelor lor fizice.
(4)Dacă sunt prevăzute mai multe dormitoare pentru persoane cu handicap, posibilitatea de a alege între echiparea cu duş sau cadă sau între echiparea pentru persoane care folosesc mâna dreaptă şi echiparea pentru persoane care folosesc mâna stângă trebuie să fie posibilă.
(5)Toate camerele de baie echipate pentru accesibilitate trebuie să fie prevăzute cu un vas WC special conformat pentru a fi utilizat de către persoanele cu handicap.
(6)Dimensiunile minime ale unei camere de baie echipate pentru folosirea independentă de către o persoană utilizatoare de fotoliu rulant sunt 2.35 x 2.25 m.
(7)Atunci când camera de baie este echipată cu o cadă, dimensiunile minime necesare sunt 2.35 x 2.50 m.
 
 
Fig. V.41.a. - Amenajarea unei camere de baie cu cadă
Fig. V.41.b. - Amenajarea unei camere de baie cu cadă
SUBSECŢIUNEA 8:V.6.8. Grupuri sanitare în cadrul clădirilor de interes şi utilitate publică
(1)Cerinţele din acest capitol se referă la grupurile sanitare din cadrul clădirilor de interes şi utilitate publică aşa cum au fost definite la capitolul 1. 2. 2. - nota de subsol.
(2)Grupurile sanitare trebuie să permită utilizarea lor de către o varietate mare de persoane, inclusiv copii şi părinţi cu copii.
(3)În clădirile de interes şi utilitate publică trebuie prevăzut cel puţin un grup sanitar accesibil pentru persoanele utilizatoare de fotoliu rulant.
(4)Amplasarea şi configurarea grupurilor sanitare adaptate pentru persoanele cu handicap astfel încât să poată fi folosite de ambele sexe trebuie să asigure cea mai mare flexibilitate pentru persoanele care au nevoie de ajutorul unei alte persoane atunci când utilizează aceste spaţii.
(5)Grupurile sanitare echipate pentru accesibilitate vor fi semnalizate cu simbolurile consacrate.
(6)Cabina WC adaptată utilizatorilor de fotoliu rulant va fi echipată minim cu vas WC şi lavoar.
(7)Dimensiunile cabinelor adaptate utilizatorilor de fotoliu rulant sunt determinate de posibilităţile de manevrare din interiorul spaţiului.
1.Cele mai utilizate tipuri de amenajare a grupurilor sanitare sunt:
a)Tip A - cabină WC adaptată cu posibilitate de transfer lateral pe ambele părţi
 
 
Fig. V.42.a. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip A
 
 
 
Fig. V.42.b. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip A - perspectivă
Caracteristici:
- transfer lateral din ambele părţi;
- spaţiu de manevrabilitate liber, neblocat de prezenţa lavoarului;
- alimentare cu apă independentă lângă vasul WC-ului;
- bare de sprijin mobile pe ambele părţi ale vasului WC;
- distribuitoare pentru hârtia igienică pe ambele bare de sprijin mobile.
b)Tip B - cabină WC adaptată cu vasul WC amplasat în colţ, transfer pe o singură parte şi lavoarul pe peretele adiacent
 
 
Fig. V.43.a. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip B
Fig. V.43.b. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip B - perspectivă
Caracteristici:
- transfer lateral numai pe o parte;
- spaţiu de manevrabilitate redus din cauza poziţiei lavoarului;
- alimentare cu apa independentă lângă vasul WC-ului;
- posibilitatea de a ajunge la lavoar din poziţia stând pe vasul WC;
- bară de sprijin verticală fixată pe peretele lateral vasului WC;
- bară de sprijin mobilă pe latura vasului WC pe care este posibil transferul;
- distribuitor pentru hârtia igienică fixat pe perete sub bara de sprijin.
c)Tip C - cabină WC adaptată cu vasul WC amplasat în colţ, transfer pe o singură parte şi lavoarul amplasat pe peretele opus
 
Fig. V.44.a. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip C
 
 
Fig. V.44.b. - Amenajarea unei cabine WC adaptate - tip C - perspectivă
Caracteristici:
- transfer lateral numai dintr-o parte;
- spaţiu de manevrabilitate liber, neblocat de prezenţa lavoarului;
- alimentare cu apa independentă lângă vasul WC-ului;
- bară de sprijin verticală fixată pe peretele lateral vasului WC;
- bară de sprijin mobilă pe latura vasului WC pe care este posibil transferul;
- distribuitor pentru hârtia igienică fixat pe perete sub bara de sprijin.
(8)Pentru persoanele cu dificultate de deplasa re (utilizatori de baston, cârjă, cadru), cabina WC va fi configurată conform Fig. V.45.
 
 
Fig. V.45. - Grup sanitar pentru persoane cu dificultate de deplasare
Caracteristici:
- vasul WC-ului trebuie să respecte dimensiunile şi amplasarea prevăzute la V.6.2.1;
- în faţa vasului WC-ului trebuie prevăzut un spaţiu de manevră de minim 90 x 90 cm;
- uşa de acces trebuie să se deschidă către exterior;
- bare de sprijin sunt montate pe ambii pereţi laterali ai vasului WC.
(9)Integrarea unei cabine WC adaptate într-un grup sanitar organizat pe sexe se va face independent conform Fig. V.46.
 
 
 
Fig. V.46. - Exemplu de configurare a grupurilor sanitare în clădiri de interes şi utilitate publică, cu o cabină WC adaptată cu acces independent
SECŢIUNEA 7:Configurare şi echipare pentru bucătării
(1)La proiectarea bucătăriilor trebuie luate în consideraţie prevederile legate de:
- spaţiul de manevră;
- înălţimile accesibile;
- caracteristica antiderapantă a pardoselii.
(2)Configurarea optimă a mobilierului şi echipamentelor pentru bucătărie este în formă de L sau de U.
(3)Se va asigura un spaţiu liber de manevră pentru fotoliul rulant de minim de 1.50 x 1.50 m. - a se vedea Fig. V.47.a. şi b.
(4)Se admite un spaţiu liber de manevră cu lăţimea de 1.35 m atunci când există următoarea configurare:
a)front în consolă şi un perete liber opus;
b)front în consolă şi front de lucru normal opus.
(5)Se admite un spaţiu liber de manevră cu lăţimea de 1.10 - 1.20 m în varianta fronturilor de pe ambele laturi opuse, în consolă.
(6)Planurile de lucru vor fi toate la acelaşi nivel, la o înălţime cuprinsă între 80 - 85 cm.
(7)Corpurile dulapurilor vor fi amplasate la o înălţime cuprinsă între 40 cm -1.40 m.
(8)Corpurile suspendate vor avea o adâncime de maxim 40 cm.
(9)Corpurile inferioare vor avea o adâncime de 60 cm.
(10)Frigiderul va avea rafturile poziţionate la o înălţime cuprinsă între 40 cm - 1.40 m.
(11)Toate piesele de mobilier vor avea bare de sprijin amplasate la înălţimea de 80 cm faţă de nivelul finit al pardoselii.
(12)Spaţiul necesar la masă al unui loc pentru fotoliul rulant trebuie să fie 80 cm x 1.35 cm.
(13)Echipamentele folosite în bucătărie (frigider, cuptor, plită, maşină de spălat vase, cuptor cu microunde etc.) trebuie să fie utilizabile atât din poziţia stând în picioare cât şi din stând pe scaun, sau pentru utilizatorii fotoliului rulant.
(14)Toate aparatele electrocasnice trebuie să fie prevăzute cu indicatoare optice de semnalizare.
(15)Se recomandă utilizarea plitelor cu gaz sau electrice cu deconectare automată.
(16)Bateria chiuvetei trebuie să fie uşor de manevrat cu o singură mână. Se vor utiliza baterii tip monocomandă - cu acţionare unică pentru a realiza amestecul între apa caldă şi apa rece, cu mâner de acţionare tip pârghie. Este recomandată montarea unui termostat pentru a limita temperatura apei la 40°C.
(17)Se va asigura iluminat general şi iluminat local, amplasarea corpurilor de iluminat local fiind la o înălţime de 1.50 m faţă de nivelul finit al pardoselii.
(18)Întrerupătoarele şi prizele vor fi amplasate vizibil la o înălţime de 1,20 m.
 
 
Fig. V.47.a. - Schemă de utilizare a spaţiului unei bucătării de către o persoană utilizatoare de fotoliu rulant
Fig. V.47.b. - Exemplu de configurare a unei bucătării
SECŢIUNEA 8:Logii şi balcoane
(1)Logiile, terasele şi balcoanele trebuie astfel proiectate încât să poată fi utilizate în deplină siguranţa de către toate persoanele.
(2)Balcoanele vor fi protejate la partea superioară cu copertine. Dacă o protecţie generală nu este posibilă pentru balcoane şi terase atunci este necesară măcar o protecţie parţială în dreptul uşii de acces.
(3)Spaţiul minim necesar pentru manevrarea fotoliului rulant este 1.50 x 1.50 m. Adâncimea minimă a balconului va fi de 1.50 m.
(4)Pardoselile folosite vor fi antiderapante.
(5)Uşa de acces pe terasă, balcon, logic nu va avea prag. Daca acest lucru nu este posibil, se admite un prag cu o înălţime maximă de 1,5 cm, cu muchii rotunjite. Uşa se va deschide întotdeauna către interiorul camerei.
(6)Conformarea balustradei va avea obligatoriu un rebord plin la partea inferioară, cu o înălţime minimă de 30 cm, pentru evitarea blocării roţilor fotoliului rulant, căderii bastonului sau agăţării. Balustrada va avea o înălţime minimă de 90 cm, prevăzută la partea superioară cu o mână curentă orientată către interior. Conformarea balustradei poate fi astfel realizată încât să permită un unghi de vizibilitate mai larg către spaţiul exterior. Pot fi prevăzute balustrade şi pereţi despărţitori transparenţi, din panouri de sticlă multistrat, care nu permit împrăştierea cioburilor în caz de spargere sau alte materiale.
rezolvare cu parapet plin cu înălţimea 60 cm, completat cu o parte de balustradă cu bare orizontale până la înălţimea obligatorie de 90 cm
rezolvare cu balustradă din panouri transparente şi un rebord de minim 10 cm (pentru fotoliul rulant înălţimea minimă a rebordului trebuie sa fie minim 30 cm)
 
rezolvare cu jardinieră, care permite o înălţime a parapetului de numai 80 cm
Fig. V.48. - Rezolvări ale parapetului
 
SECŢIUNEA 9:Depozitări
(1)Spaţiile de depozitare (poliţe, dulapuri, debarale, cămări) vor fi rezolvate şi mobilate astfel încât să permită utilizarea fără efort a acestora.
(2)Înălţimea optimă de montaj a mobilierului de depozitare va fi cuprinsă între 40 cm şi 1,30 m.
(3)Lăţimea mobilierului de depozitare se va corela cu înălţimea la care acesta este amplasat astfel:
a)la o înălţime de 1,30 m lăţimea unui dulap va avea maxim 40 cm, depozitarea realizându-se în cei 30 cm ai spaţiului frontal (a se vedea Fig. V.49.)
b)la o înălţime de 1,30 m lăţimea unei poliţe va fi de maxim 30 cm (a se vedea Fig. V.49.)
c)la o înălţime cuprinsă între 40 şi 80 cm adâncimea spaţiului de depozitare va fi de maxim 60 cm
 
 
Fig. V.49. - Amplasarea mobilierului suspendat sau cu soclu retras
(4)Lăţimea unui dulap pentru haine va fi de 60 cm. (a se vedea Fig. V.50.) Dulapul nu va fi prevăzut cu soclu la partea inferioară pentru a permite accesul fotoliului rulant.
(5)Bara pentru haine va fi amplasată la înălţimea de 1,30 m
(6)Spaţiul din faţa dulapului va fi:
a)min. 1,40 m pentru uşi rabatabile (a se vedea Fig. V.50.)
b)min. 1,20 m pentru uşi culisante (a se vedea Fig. V.50.)
 
Fig. V.50. - Spaţiu de acces şi utilizare în faţa unui dulap