Secţiunea 2 - Amenajarea şi conformarea căilor de acces pietonale - Normativ din 2013 privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-2012 - Revizuire NP 051/2000

M.Of. 121 bis

În vigoare
Versiune de la: 4 Aprilie 2013
SECŢIUNEA 2:Amenajarea şi conformarea căilor de acces pietonale
SUBSECŢIUNEA 1:IV.2.1. Caracteristicile suprafeţelor de călcare pentru trotuare şi trasee pietonale
(1)Trotuarele şi căile de acces pietonale trebuie proiectate în aşa fel încât să fie plane.
(2)Suprafaţa de călcare a trotuarelor şi a traseelor pietonale trebuie să fie rigidă, stabilă, cu un finisaj antiderapant. Nu se vor utiliza materiale ce se pot deforma la acţiuni verticale (nisip, pietriş etc.) ca suprafaţă finită de călcare.
(3)Stratul de uzură va fi astfel ales încât să împiedice alunecarea, chiar şi pe vreme nefavorabilă (coeficient de frecare COF - min. 0,4).
(4)Este obligatoriu să existe trasee continue realizate din materiale cu aceeaşi rezistenţă la alunecare.
(5)Trebuie evitată amplasarea pe traseul pietonal sau pe trotuar a grătarelor, rigolelor sau capacelor a căror conformare ar putea bloca bastonul sau roata fotoliului rulant.
(6)Rosturile din pavaj sau orificiile de la grătarele pentru ape pluviale trebuie să aibă o lăţime de maxim 1.5 cm.
(7)În situaţia în care modul de utilizare a suprafeţei de călcare impune un material ce se poate deforma la acţiuni verticale (plaje cu nisip sau pietriş, gazon etc.) se vor prevedea trasee speciale pentru deplasarea persoanelor cu handicap către punctele de interes (malul apei, un chioşc amplasat pe peluză, etc.). Aceste trasee vor fi realizate din panouri demontabile care întrunesc cerinţele unei suprafeţe de călcare adaptată nevoilor persoanelor cu handicap.
SUBSECŢIUNEA 2:IV.2.2. Lăţimea trotuarelor şi a traseelor pietonale
(1)Lăţimea trotuarelor conformate pentru a fi utilizate de către persoane cu handicap va fi de:
- 1.80 m pentru trafic constant în dublu sens;
- 1.50 m pentru trafic frecvent în dublu sens, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;
- 1.20 m pentru trafic scăzut în dublu sens, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m;
- 90 cm pentru trafic într-un singur sens şi foarte rar în sens opus, cu prevederea unor buzunare de aşteptare şi întoarcere de 1.80 x 2.00 m la fiecare 25.00 m.
Fig. IV.1. - Lăţimea trotuarelor
SUBSECŢIUNEA 3:IV.2.3. Sistematizarea verticală a trotuarelor şi a traseelor pietonale
(1)La conformarea trotuarelor şi a traseelor pietonale se va ţine seama de prevederile reglementărilor tehnice privind proiectarea clădirilor civile din punctul de vedere al cerinţei siguranţă în exploatare.
(2)Panta longitudinală a trotuarului sau a traseului pietonal nu trebuie să depăşească 5%, cu excepţia zonelor unde sunt prevăzute rampe care preiau diferenţa de nivel între carosabil şi trotuar.
(3)Dacă panta longitudinală depăşeşte valoarea de 5%, trotuarul sau traseul pietonal va fi conformat respectând prevederile pentru proiectarea rampelor.
(4)Panta transversală a trotuarului sau traseului pietonal nu trebuie să depăşească 2%, cu excepţia zonelor unde sunt prevăzute rampe care preiau diferenţa de nivel între carosabil şi trotuar.
(5)Dacă înălţimea trotuarului faţă de carosabil este mai mare de 20 cm, pentru a preveni accidentele precum şi pentru a constitui un punct de sprijin pentru persoanele în vârstă, căile pietonale vor avea balustrade cu mâna curentă la o înălţime de 90 cm - 1.00 m pentru adulţi şi 60 - 75 cm pentru copii şi persoane care se deplasează cu ajutorul fotoliului rulant.
(6)Atunci când trotuarul sau traseul pietonal se află la o cotă mai mare de 20 cm, protecţia împotriva căderii poate fi făcută conform secţiunilor din figura IV.2.
 
 
Fig. IV.2. - Secţiuni transversale pentru diferenţe de nivel
 
(7)Atunci când trotuarul este în pantă, la o diferenţă de nivel mai mare de 50 cm, se recomandă a fi prevăzut un pachet de minim trei trepte ca variantă de deplasare alternativă la rampă.
(8)Pentru trotuarele sau traseele pietonale în pantă, lungimea rampei până la zona de odihnă va ii de:
- maxim 10.00 m pentru rampe cu panta de 5%;
- maxim 6.00 m pentru rampe cu panta între 5% - 8%.
(9)Dacă trotuarul sau traseul pietonal este în pantă, vor fi prevăzute zone de odihnă atât la începutul cât şi la sfârşitul rampei. Zona de odihnă va avea o lăţime de minim 1.50 m care să permită realizarea unei manevre de întoarcere.
(10)Nu se vor amplasa mai mult de două rampe succesive în aceeaşi direcţie. În cazul în care traseul pietonal este astfel configurat încât sunt necesare mai mult de două rampe succesive, direcţia acestora va fi schimbată pentru a preveni producerea accidentelor, conform Fig. IV.4.
Fig. IV.3. - Conformarea rampelor (idem Fig. V.30.)
 
 
Fig. IV.4. - Exemple de rezolvare a unor trasee pietonale prin intermediul unei succesiuni de rampe
SUBSECŢIUNEA 4:IV.2.4. Obstacole pe traseele pietonale
(1)Pe traseele de deplasare trebuie evitată amplasarea de obstacole precum: obiecte de mobilier urban agăţate pe pereţii clădirilor sau independente, bolarzi, stâlpi.
(2)Obstacolele cu o înălţime mai mică de 75 cm creează situaţii periculoase pentru persoanele cu deficienţe de vedere.
(3)Dacă prezenţa obstacolelor este absolut necesară, acestea trebuie prevăzute cu marcaje vizuale contrastante, poziţionate pe obiectul respectiv la o înălţime faţă de nivelul finit al trotuarului de cel puţin 7,5 cm, între 90 cm şi 1.00 m şi între 1.50 şi 1.60 m.
(4)Obstacolele trebuie realizate cu forme şi gabarite care să permită detectarea lor de către persoanele care folosesc bastonul alb pentru nevăzători.
(5)Obstacolele trebuie realizate astfel încât forma lor să atenueze impactul în caz de lovire.
(6)Pe o suprafaţă adiacentă traseului de deplasare toate obiectele care ies din planul acesteia mai mult de 10 cm, aflate la o înălţime cuprinsă între 30 cm şi 2.10 m trebuie să fie vizibile şi detectabile cu bastonul alb.
(7)Înălţimea liberă minimă de trecere pe sub obstacole izolate va fi 2.10 m.
Fig. IV.5. - Abacă de detectare a obstacolelor joase
 
Fig. IV.6. - Conformarea şi amplasarea obiectelor de mobilier urban pe traseele de deplasare
 
Fig. IV.7. - Exemplu negativ de amplasare a mobilierului urban din punctul de vedere al nevăzătorilor