Capitolul 8 - Soluţii de ventilare-climatizare pentru diferite destinaţii de clădiri - Normativ din 2011 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - Indicativ I5-2010
M.Of. 504 bis
Ieşit din vigoare Versiune de la: 15 August 2011
CAPITOLUL 8:Soluţii de ventilare-climatizare pentru diferite destinaţii de clădiri
SUBCAPITOLUL 1:8.1. Locuinţe
SECŢIUNEA 1:Ipoteze de proiectare
8.1.1.Ventilarea organizată a locuinţelor trebuie să fie generală şi permanentă cel puţin în timpul perioadei în care temperatura exterioară nu permite deschiderea frecventă a ferestrelor.
8.1.2.Circulaţia aerului trebuie să se realizeze prin introducerea aerului în încăperile principale (cameră de zi, dormitoare, birou) şi extragerea (evacuarea) în încăperile de serviciu (bucătărie, băi, grupuri sanitare).
8.1.3.Sistemul de ventilare trebuie să cuprindă minim: prize de aer (orificii de introducere) în toate încăperile principale, realizate prin orificii în faţade, guri de extragere a aerului din încăperile de serviciu, cel puţin în bucătării, săli de baie sau de duş şi în grupuri sanitare şi conducte verticale cu tiraj natural sau cu dispozitive mecanice.
8.1.4.În instalaţiile colective de ventilare, dacă o încăpere de serviciu este prevăzută cu o gură de evacuare mecanică a aerului, toate celelalte încăperi de serviciu trebuie să fie prevăzute de asemenea cu câte o gură de evacuare. În instalaţii mai complexe se pot prevedea şi alte aparate şi dispozitive.
8.1.5.Aerul trebuie să poată circula liber, din încăperile principale către încăperile de serviciu (prin spaţiile de sub uşi sau prin grile).
8.1.6._
(1)Sistemele de ventilare, mecanice sau naturale, se dimensionează astfel încât debitele extrase date în tabelul 8.1.1, să fie realizate în condiţii climatice medii de iarnă. Aceste debite trebuie să poată fi asigurate de sistem, simultan sau fiecare în parte.
Tabelul 8.1.1. Debite de aer pentru ventilarea locuinţelor
Număr de încăperi principale în locuinţă | Debite extrase exprimate în m3/h | ||||
Bucătărie | Sală de baie sau de duş comună sau nu cu un grup sanitar | Altă sală de duş | Grup sanitar | ||
unic | multiplu | ||||
1 | 75 | 15 | - | - | - |
2 | 90 | 15 | 15 | 15 | 15 |
3 | 105 | 30 | 15 | 15 | 15 |
4 | 120 | 30 | 15 | 30 | 15 |
5 sau mai multe | 135 | 30 | 15 | 30 | 15 |
(2)Debitele de aer extrase trebuie compensate prin dispozitive de introducere şi prin permeabilitatea faţadei.
(3)În cazul în care între camera de zi şi o altă cameră nu exista perete despărţitor, încăperea unică astfel creată este asimilată cu două încăperi principale.
(4)Dacă din construcţie, hota din bucătărie este racordată la o evacuare proprie permanentă, este admis un debit mai mic la orificiile de extracţie. Grupurile sanitare sunt considerate multiple dacă există cel puţin doua în locuinţă, chiar dacă unul dintre ele este situat în sala de baie/duş.
(5)Hota din bucătărie care asigură funcţia de extragere, va fi luată în considerare ca debit şi nivel de zgomot, la fel cu orice altă gură de aer.
8.1.7.În instalaţiile colective de extracţie, nu se admite racordarea hotelor de bucătărie la conducta comună.
8.1.8.Nu se admite racordarea cazanelor/aparatelor individuale de încălzire şi de preparare a apei calde de consum, la conductele de extracţie prevăzute pentru ventilare.
8.1.9.Fiecare încăpere principală trebuie să aibă minim un dispozitiv de introducere a aerului, care să respecte condiţiile prevăzute la pct. 8.1.6.
8.1.10. Dispozitivele individuale de reglaj pot permite reducerea debitelor definite la pct. 8.1.6. din prezenta reglementare tehnică cu condiţia ca debitul total extras şi debitul redus din bucătărie să fie cel puţin egale cu valorile date în tabelul 8.1.2.
Tabelul 8.1.2. Debite minime pentru ventilarea locuinţelor
Număr de încăperi principale | |||||||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | |
debit total minim [m3/h] | 35 | 60 | 75 | 90 | 105 | 120 | 135 |
debit minim în bucătărie [m3/h] | 20 | 30 | 45 | 45 | 45 | 45 | 45 |
8.1.11. Pentru casele individuale izolate, unite sau înşiruite, construcţia şi echipamentele trebuie să satisfacă următoarele dispoziţii minime:
a)bucătăria are o gură de extracţie realizată cu o conductă verticală cu tiraj natural sau printr-un dispozitiv mecanic;
b)încăperile de serviciu sunt prevăzute cu:
1.fie o gură de extracţie realizată cu un conductă verticală cu extracţie mecanică sau prin tiraj natural;
2.fie o deschidere exterioară obturabilă.
c)fiecare încăpere principală posedă o priză de aer realizată printr-un orificiu în faţadă, o conductă cu tiraj natural sau un dispozitiv mecanic, dimensionate astfel încât, împreună cu debitul prin permeabilitatea faţadei să asigure un debit total corespunzător numărului de încăperi, echivalent celui din tabelul 8.1.1.
8.1.12. În cazul instalării echipamentelor cu combustie în locuinţă, sistemul de ventilare trebuie să poată asigura debitele de aer necesare pentru buna lor funcţionare.
8.1.13. Instalaţiile nu trebuie să depăşească nivelul de zgomot admis în locuinţe; în acest sens, viteza maximă de circulaţie a aerului este de 5 m/s pentru conducte verticale şi 6 m/s pentru conducte orizontale.
SECŢIUNEA 2:Tipuri de sisteme de ventilare
8.1.14. În funcţie de tipul clădirii, de nivelul de confort cerut de beneficiar şi de cerinţele referitoare la economia de energie, sistemele de ventilare pentru locuinţelor pot fi:
a)în clădirile colective:
1.ventilare naturală organizată;
2.ventilare hibridă (cu extracţie asistată prin inducţie sau cu ventilator de aspiraţie);
3.ventilare mecanică cu un circuit (monoflux);
4.ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux),
b)în clădirile individuale:
1.ventilare naturală organizată;
2.ventilare mecanică cu un circuit (monoflux);
3.ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux).
8.1.15. Sistemele de ventilare se proiectează cu respectarea prevederilor de la pct. 8.1.1-8.1.12 din prezenta reglementare tehnică.
8.1.16. În sistemele mecanice cu două circuite se prevăd recuperatoare de căldură statice sau termodinamice.
8.1.17. Clădirile de locuit pot fi prevăzute cu sisteme de climatizare locale sau generale; în acest caz ventilarea trebuie asigurată obligatoriu, prin aducerea de aer proaspăt în sistemul de climatizare sau prin sistem de ventilare independent de cel de climatizare.
SECŢIUNEA 3:Elemente componente ale instalaţiilor
8.1.18. _
(1)Dispozitivele de introducere a aerului în încăperi vor fi de tipul fantelor autoreglabile sau higroreglabile, de preferinţă montate în rama ferestrelor. Se pot utiliza şi grile sau valve prevăzute în peretele exterior. La ferestrele duble, se pot monta astfel de dispozitive în serie, luând în considerare reducerea de debit produsă astfel.
(2)Dispozitivele pot fi cu sau fără protecţie acustică şi trebuie:
a)să poată fi reglabile de către utilizator, până la o poziţie care să asigure debitul minim necesar;
b)să poată fi uşor demontabile pentru întreţinere;
c)să fie concepute astfel încât să nu creeze curenţi de aer supărători.
(3)Orice astfel de dispozitiv trebuie să fie agrementat tehnic.
8.1.19. _
(1)Dispozitivele de extragere a aerului din încăperi pot fi grile obişnuite sau de tip higroreglabil sau autoreglabil. Dispozitivele trebuie:
a)să poată fi reglabile de către utilizator, până la o poziţie care să asigure debitul minim necesar;
b)să poată fi uşor demontabile pentru întreţinere.
(2)Aceste dispozitive pot fi acţionate automat (comandate de senzori de lumină sau de prezenţă) dar trebuie să asigure în orice condiţii debitul minim necesar.
8.1.20. Extracţia aerului din instalaţie se poate realiza fie direct din ventilator, fie prin intermediul unei conducte de extracţie; gura de evacuare trebuie să fie astfel amplasată încât să nu permită recircularea prin exterior a aerului evacuat şi să nu depăşească nivelul admis de zgomot.
8.1.21. Ventilatoarele de extracţie pot fi cu turaţie fixă sau variabilă.
8.1.22. _
(1)Canalele de extracţie a aerului prin tiraj natural pot fi individuale sau colective (deservesc mai multe încăperi). Conducta colectivă este alcătuit dintr-o conductă colectoare şi racorduri individuale la cota de plafon, care deservesc o singură încăpere; fac excepţie băile şi grupurile sanitare alăturate.
(2)O conductă colectivă care racordează bucătăriile nu poate deservi încăperi de altă natură.
8.1.23. Etanşeitatea conductelor de aer trebuie să asigure pierderi inferioare a 5% din debit.
8.1.24. Instalaţia se concepe astfel încât să poată fi uşor verificată şi întreţinută. În acest sens:
a)la baza conductelor verticale se prevede un capac de vizitare;
b)toate componentele comune care necesită întreţinere (dispozitivele mecanice, guri de eliminare a condensului ş.a.) din instalaţii vor fi accesibile din părţile comune ale imobilului.
SUBCAPITOLUL 2:8.2. Birouri
8.2.1.Parametrii de calcul pentru interior (categoria de ambianţă termică, condiţiile de calitate a aerului interior şi condiţiile de confort) se stabilesc conform subcap. 3.1 şi 4.1 din prezenta reglementare tehnică.
8.2.2.Alegerea parametrilor aerului interior se face în funcţie de categoria de ambianţă cerută prin tema de proiect (tabelul 4.1), pentru clădirea/zona de birouri ce urmează a se realiza.
8.2.3.Prin tema de proiect se vor indica sursele de degajare de nocivităţi. Ele vor trebuie clar specificate în documentaţia tehnică.
8.2.4.Proiectantul şi beneficiarul pot conveni ca pentru o perioadă de timp (ore, zile), valorile parametrilor de confort să poată fi depăşite.
8.2.5.Sarcina termică se va determina conform subcapitolul 5.3 din prezenta reglementare tehnică. La calculul sarcinii termice se vor lua în considerare sursele de căldură, ţinând cont de simultaneitatea de funcţionarea a acestora.
8.2.6.Debitul de aer proaspăt pentru clădirile de birouri se stabileşte conform subcapitolul 5.4 din prezenta reglementare tehnică.
8.2.7.Viteza medie a aerului trebuie corelată cu ceilalţi parametri de confort, conform prevederilor din subcapitolul 4.1 din prezenta reglementare tehnică. Se pot utiliza valorile indicate în tabelul 4.5, corespunzătoare temperaturilor de calcul, pentru un indice de curent de aer între 10-20% şi presupunând intensitatea turbulenţei de 40% (ventilare prin amestec).
8.2.8.Pentru climatizarea clădirilor de birouri se pot utiliza următoarele sisteme de climatizare:
a)"numai aer", cu debit de aer constant sau variabil (VAV);
b)"aer-apă", cu ventilo-convectoare, ejecto-convectoare, plafoane de răcire sau grinzi de răcire;
c)sisteme cu agent frigorific de tip VRV.
8.2.9.Utilizarea sistemelor de climatizare se va face în conformitate cu indicaţiile din subcapitolul 4.2 din prezenta reglementare tehnică.
8.2.10. În cazul utilizării sistemelor de climatizare de tip aer-apă sau cu a celor de tip VRV, dacă acestea funcţionează numai în recirculare, este obligatorie utilizarea unor instalaţii de introducere a debitului necesar de aer proaspăt.
8.2.11. Se recomandă utilizarea instalaţiilor de introducere a aerului proaspăt cu recuperare de căldură conţinută în aerul evacuat; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie să permită transferul de poluanţi din aerul extras în aerul proaspăt.
8.2.12. Introducerea aerului proaspăt sau amestecat (în funcţie de sistemul de climatizare) se realizează prin guri de aer, direct în încăperile climatizate. Gurile de aer alese vor respecta condiţiile impuse în subcap. 6.1 din prezenta reglementare tehnică. La gurile de aer se prevăd elemente de reglare a debitelor de aer conform pct. 6.2.39-6.2.57 din prezenta reglementare tehnică.
8.2.13. Extragerea aerului proaspăt se face prin guri amplasate în încăperile climatizate. O parte a debitului de aer poate fi transferată prin grile de transfer, către grupurile sanitare.
8.2.14. Amplasarea agregatelor de tratare se face astfel ca traseele de conducte să fie cât mai scurte.
8.2.15. Se recomandă ca instalaţiile folosite pentru ventilare sau climatizare să fie astfel proiectate încât să poată fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
8.2.16. Amplasarea agregatului de tratare se poate face în exterior sau în încăperi tehnice special amenajate. Se va ţine cont ca nivelul de zgomot din încăperi să nu depăşească nivelul admis.
8.2.17. Ventilarea grupurilor sanitare se realizează prin aspiraţie. Aerul de compensare va fi preluat din zonele de birouri prin grile de transfer. La grupuri sanitare mari, se poate realiza şi introducere de aer în încăperile tampon.
8.2.18. Ventilatoarele de extracţie se amplasează pe acoperiş sau în camere tehnice de la ultimul nivel. Ele vor respecta condiţiile de nivel de zgomot impus pentru clădirea climatizată şi pentru clădirile învecinate.
SUBCAPITOLUL 3:8.3. Hoteluri
8.3.1.Alegerea sistemul de ventilare/climatizare pentru clădirile hoteliere se face în funcţie de categoria hotelului şi de nivelul de confort ce trebuie asigurat.
8.3.2.Pentru hotelurile de 1 şi 2 stele se asigură ventilarea spaţiilor de cazare şi anexe cu unul din următoarele sisteme:
a)ventilare mecanică cu un singur circuit (simplu flux), cu guri de aer higroreglabile sau debit constant şi evacuare mecanică, fără tratarea aerului introdus;
b)ventilare mecanică cu două circuite (dublu flux), cu încălzirea aerului introdus. În cazul ventilării dublu flux este indicată utilizarea sistemelor cu recuperare a căldurii; în acest caz sistemul de recuperare nu trebuie să permită transferul de poluanţi din aerul extras în aerul proaspăt.
8.3.3._
(1)Organizarea ventilării controlate a spaţiilor de cazare se face după principiul general: introducere de aer proaspăt în camera de hotel şi extracţia aerului viciat prin sala de baie şi evacuarea sa în exterior.
(2)Ventilarea spaţiilor de primire (recepţie) se face în suprapresiune în raport cu încăperile alăturate.
8.3.4._
(1)Pentru hotelurile de 3 sau mai multe stele se asigură climatizarea spaţiilor de cazare precum şi a spaţiilor de primire (recepţie) şi a circulaţiilor, a spaţiilor pentru comerţ şi servicii precum şi a spaţiilor pentru sport şi divertisment.
(2)Pot fi exceptate hotelurile de 3 stele care sunt amplasate în zone montane şi au sistem de încălzire pentru iarna. În acest caz, ventilarea se va realiza cu unul din sistemele prezentate la pct. 8.3.2 din prezenta reglementare tehnică.
8.3.5._
(1)Climatizarea spaţiilor din hotel se realizează cu unul din următoarele sisteme de climatizare:
a)climatizare "numai aer" cu debit de aer variabil;
b)climatizare "aer-agent frigorific" de tip Multi-Split sau VRV;
c)climatizare "aer-apă", cu ventiloconvectoare sau pompe de căldură pe bucla de apă.
(2)Sistemele de climatizare folosite vor respecta condiţiile de realizare impuse în subcap. 4.2 din prezenta reglementare tehnică.
8.3.6.Unităţile interioare în cazul sistemului "aer-agent frigorific" şi unităţile terminale din cazul sistemului "aer-apă" pot fi aparente sau montate în tavanul fals. În acest caz se recomandă ca racordarea acestora la gurile de introducere şi aspiraţie să se facă cu plenumuri şi conducte de aer.
8.3.7.Amplasarea unităţilor de tavan se va face pe cât posibil în afara spaţiilor climatizate iar în cazul camerelor de cazare în holurile acestora. Se vor prevedea spaţii de acces pentru inspecţie şi întreţinere.
8.3.8.În cazul sistemelor "aer-agent frigorific" şi "aer-apă" se prevede o instalaţie de ventilare. Introducerea aerului de ventilare se va face funcţie de sistemul de climatizare adoptat:
a)La sistemele de climatizare "aer-agent frigorific" cu unităţi interioare tip Multi-Split sau VRV necanalizabile şi la sistemul "aer-apă" cu unităţi terminale aparente, introducerea aerului de ventilare se face în încăperile climatizare;
b)La sistemele de climatizare "aer-agent frigorific" cu unităţi VRV canalizabile sau la sistemul "aer-apă" cu aparate terminale canalizabile, introducerea aerului de ventilare se face în apropierea plenumului de aspiraţia al acestora sau direct în plenum.
8.3.9.Pentru toate categoriile de hoteluri şi pentru toate spaţiile, debitul de aer de ventilare ce trebuie introdus se determină conform pct. 5.4.3 din prezenta reglementare tehnică.
8.3.10. Extragerea aerului de ventilare se face prin camerele de baie, spaţii anexe, precum vestiare sau grupuri sanitare comune şi se va realiza cu instalaţii cu ventilator unic sau cu ventilatoare locale cu clapetă antiretur.
SUBCAPITOLUL 4:8.4. Centre comerciale
8.4.1.Centrele comerciale vor fi climatizate în toate spaţiile de vânzare şi de acces al publicului. Anexele acestora vor fi ventilate natural sau mecanic conform specificului propriu.
8.4.2.Climatizarea acestor spaţii se poate face cu un singur tip de sistem de climatizare sau prin combinarea mai multor tipuri de sisteme.
8.4.3._
(1)Este recomandată climatizarea spaţiilor de vânzare cu sisteme de climatizare monozonă de tipul "numai aer". Tratarea aerului vehiculat se poate realiza cu agregate de tip ROOF TOP sau cu ajutorul unor agregate amplasate în încăperi speciale sau chiar în spaţiul deservit.
(2)Acelaşi sistem de climatizare folosit în spaţiile mari se va folosi şi în spaţiile de acces ale publicului.
8.4.4.Climatizare spaţiilor comerciale mici se va realiza cu sisteme descentralizate de tip VRV, multisplit, pompe de căldură pe bucla de apă. Pentru aerul proaspăt necesar se prevede o instalaţie de ventilare. Introducerea aerului de ventilare se face funcţie de sistemul de climatizare adoptat.
8.4.5.Sistemele de climatizare folosite vor respecta condiţiile impuse în capitolul 5 din prezenta reglementare tehnică.
8.4.6.Sistemele de climatizare numai aer pot fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu, dacă se respectă condiţiile impuse pentru instalaţiile de desfumare.
8.4.7.Se vor lua măsuri ca sistemele de climatizare folosite să nu interacţioneze sau să perturbe funcţionarea instalaţiilor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi ale centrului comercial.
8.4.8.Toate spaţiile comerciale vor avea aport de aer proaspăt, pentru ventilare. Acesta poate fi tratat cu o instalaţie centralizată sau local. Debitul minim de aer proaspăt va fi stabilit pe baza unui indice de suprafaţă sau pe baza unui număr de vizitatori estimat, cu ajutorul debitului specific.
8.4.9.În scopul economiei de energie, se recomandă ca debitul de aer proaspăt să fie variabil, aservit concentraţiei de CO2 din aerul evacuat.
8.4.10. Aerul viciat din spaţiile comerciale mici, va fi evacuat în totalitate prin grupurile sanitare sau o parte a debitului prin grupurile sanitare şi restul prin guri de transfer către spaţiile de circulaţie de unde va fi evacuat centralizat, cu instalaţia de climatizare a zonelor de acces.
8.4.11. Amplasarea prizelor de aer proaspăt şi a gurilor de aer evacuat va respecta condiţiile de la subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehnică.
SUBCAPITOLUL 5:8.5. Clădiri pentru învăţământ
8.5.1.Clădirile din învăţământ trebuie ventilate/climatizate astfel încât să respecte cerinţele de calitate a aerului şi de confort prevăzute la subcap. 3.1 şi 4.1 din prezenta reglementare tehnică.
8.5.2.Clădirile din învăţământ se prevăd cu instalaţii de ventilare mecanică sau naturală care să asigure calitatea aerului interior, pentru a se evita scăderea vigilenţei, oboseala şi în consecinţă nereuşită şcolară a elevilor.
8.5.3.Debitele minime de aer proaspăt pentru un ocupant sunt următoarele:
a)15 m3/h/pers pentru grădiniţe, şcoli sau colegii;
b)18 m3/h/pers pentru încăperi din licee, seminarii, camere de cazare, birouri, săli de reuniuni;
c)22 m3/h/pers pentru săli de mese;
d)30 m3/h/pers pentru grupuri sanitare izolate;
e)10 la 20 m3/h/masă, pentru bucătării colective, în funcţie de numărul de mese la care servirea se face simultan.
8.5.4.Instalaţia de ventilare mecanică se poate realiza pentru întreaga clădire sau pentru anumite zone ale acesteia, folosind sistemele descrise la subcap. 3.2 din prezenta reglementare tehnică.
8.5.5.La ventilarea mecanică dublu flux, introducerea şi extracţia aerului se realizează de regulă astfel încât să se poată recupera căldura din aerul evacuat. În acest caz:
a)aerul introdus va fi filtrat şi tratat; procesul minim va consta în încălzirea acestuia în situaţia de iarnă, la o temperatură de refulare egală cu temperatura interioară de calcul;
b)recuperarea căldurii se realizează folosind recuperatoare cu plăci, cu tuburi termice sau rotative. Realizarea agregatelor de tratare a aerului se va face conform condiţiilor impuse în subcap. 6.6 din prezenta reglementare tehnică;
c)acolo unde nu pot fi amplasate agregate cu recuperatoare de căldură, instalaţia de ventilare mecanică poate fi realizată fără conducte de extracţie. Extracţia aerului în acest caz se va realiza prin suprapresiune către coridoare, de unde va fi evacuat către exterior cu ajutorul ventilatoarelor.
8.5.6.Se recomandă ca instalaţia de ventilare mecanică să fie realizată astfel încât ea ca să poată fi folosită şi pentru evacuare fumului şi a gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
8.5.7.Conductele de aer folosite în spaţiile comune se execută din materiale incombustibile şi vor respecta condiţiile impuse în subcap. 6.2 din prezenta reglementare tehnică. Pentru distribuţia aerului în interiorul sălilor ocupate de elevi se poate utiliza sistemul de ventilare prin amestec sau prin deplasare, cu guri de aer specifice fiecărui sistem de ventilare ales. Pot fi utilizate de asemenea conductele de aer textile cu distribuţie uniformă a aerului.
8.5.8.Gurile de aer se dimensionează astfel încât viteza aerului în zona ocupată să nu depăşească limitele indicate în tabelul 4.5.
8.5.9.La ventilarea mecanică simplu flux, se recomandă ca:
a)introducerea aerului proaspăt să se facă natural prin guri higroreglabile amplasate în tâmplăria ferestrelor din sălile ocupate de elevi şi/sau în pereţii acestora;
b)extragerea aerului să se face prin suprapresiune către coridoare, de unde aerul să fie evacuat către exterior cu ajutorul ventilatoarelor.
8.5.10. Ventilarea prin deschiderea ferestrelor se va folosi doar la clădirile existente, dacă acestea nu pot fi dotate cu instalaţii de ventilare mecanică.
8.5.11. În situaţiile de la pct. 8.5.9 şi 8.5.10, puterea termică a instalaţiei de încălzire trebuie să asigure şi încălzirea debitului de aer introdus în fiecare încăpere în parte.
8.5.12. Pentru ventilarea prin deschiderea ferestrelor se vor redacta măsuri care să contribuie la formarea utilizatorilor, pentru asigurarea unei eficiente satisfăcătoare, ca de exemplu ventilarea în pauzele dintre ore, dintre ciclurile de învăţământ, etc.
SUBCAPITOLUL 6:8.6. Piscine
8.6.1.Parametrii aerului interior pentru piscinele interioare sunt:
a)pentru piscine obişnuite:
1.temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 26°C;
2.temperatura aerului interior ti = 28°C;
3.umiditatea relativă 
i = 60%;
i = 60%;b)pentru situaţia în care beneficiarul doreşte o temperatură mai ridicată:
1.temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 30°C;
2.temperatura aerului interior va fi: ti = 32°C;
3.umiditatea relativă maximă 
i = 45%;
i = 45%;c)în cazul piscinelor medicale:
1.temperatura apei din bazinul piscinei tapă = 36°C;
2.temperatura interioară ti = 28°C;
3.umiditatea relativă maximă 
i = 50%.
i = 50%.8.6.2.Piscinele acoperite se dotează cu instalaţii de climatizare şi/sau de dezumidificare, capabile să menţină parametrii interiori în limitele dorite. Se evită pe cât posibil dezumidificarea piscinelor folosind instalaţii de aer cald cu aer proaspăt.
8.6.3.Sistemele de dezumidificare ale piscinelor mici vor fi independente, mobile sau fixe şi vor avea instalaţii frigorifice încorporate.
8.6.4._
(1)Pentru piscinele mari, agregatele de tratare vor utiliza maşini frigorifice încorporate care vor fi folosite simultan pentru dezumidificare şi reîncălzirea aerului tratat.
(2)Agregatelor vor folosi aer proaspăt şi vor avea recuperatoare de căldură pentru utilizarea eficientă a anergiei.
(3)Pentru încălzirea apei din piscină se vor folosi recuperatoarele de căldură din cadrul agregatelor de tratare, instalaţii independente sau panouri solare.
8.6.5.Debitul de aer pentru dezumidificare se calculează pentru condiţii medii de iarnă.
8.6.6.Distribuţia aerului la piscine se realizează de regulă de tip jos-sus:
a)introducerea aerului se face prin partea de jos a încăperii şi dacă este posibil pe sub ferestre pentru a combate curenţii reci din dreptul ferestrelor;
b)extracţia aerului se face la partea superioară a încăperii şi atunci când e posibil se va face şi o extracţie din apropierea bazinului pentru a elimina mirosurile neplăcute;
c)fac excepţie dezumidificatoarele fixe sau mobile, de dimensiuni mici, la care aerul este aspirat pe jos şi refulat pe sus.
8.6.7._
(1)Conductele de aer se execută din materiale rezistente la umiditate (tablă zincată, tablă acoperită, tablă inox, PVC, poliuretan placat cu aluminiu, etc.).
(2)Conductele de extracţie trebuie izolate termic pentru a se evita condensarea vaporilor de apă în conductă.
(3)Conductele de introducere se amplasează în apropierea bazinului astfel încât gurile de refulare fie în zona de lucru, cât mai aproape de suprafaţa apei din bazin.
8.6.8.La reabilitarea piscinelor se poate utiliza un sistem sus-sus dacă conductele de aer existente nu pot fi refolosite din cauza uzurii sau dificultăţilor de acces. Jetul de aer realizat de gurile de refulare trebuie să ajungă în zona de lucru, cu viteză de confort. În acest caz se pot utiliza şi conducte din material textil dimensionate corespunzător.
8.6.9.Bazinul piscinei se va acoperi cu folie de material plastic în perioadele de nefolosire, pentru a reduce evaporarea şi consumurile energetice.
8.6.10. Gurile de aer amplasate în zona de lucru vor fi rezistente la lovituri mecanice.
8.6.11. Pentru reducerea sarcinii termice a agregatelor în situaţia de iarnă se va folosi un sistem independent de încălzire. Încălzirea electrică nu este permisă.
8.6.12. Pentru realizarea unui confort superior se recomandă realizarea unei încălziri prin pardoseală, în zona de intrare şi ieşire din bazin pentru a elimina senzaţia de rece şi pentru a usca mai repede pardoseala.
8.6.13. Pentru realizarea unor piscine cu consumuri mici de energie şi cu o eficienţă ridicată a instalaţiilor, trebuie respectate următoarele cerinţe:
a)elementele de construcţie vor avea o transmitanţă termică redusă;
b)elementele de construcţie vor avea bariere de difuzie a vaporilor iar izolaţia termică se va monta la exterior.
SUBCAPITOLUL 7:8.7. Restaurante
8.7.1.Pentru ventilarea/climatizarea restaurantelor se vor folosi instalaţii independente pentru sala de mese şi bucătărie.
8.7.2.Climatizarea sălilor de mese se va realiza cu:
a)sisteme de climatizare "numai aer" cu debit de aer constant sau variabil;
b)sisteme de climatizare "aer-apă";
c)sisteme de climatizare cu "aer-agent frigorific".
8.7.3.Sala de mese se ventilează/climatizează în regim de suprapresiune faţă de bucătărie şi spaţiile sanitare dar în depresiune faţă de holul de intrare. Regimul de suprapresiune va fi corelat cu cel al încăperilor anexe învecinate astfel încât pe ansamblul restaurantului, debitele de aer să fie echilibrate. Dacă sala de mese este compartimentată cu spaţii pentru fumători şi nefumători, spaţiul pentru nefumători trebuie să fie în suprapresiune faţă de cel pentru fumători.
8.7.4.În cazul utilizării sistemului de climatizare "numai aer" se recomandă sistemul de distribuţie prin deplasare sau prin amestec de tip "jos-sus". Dacă aceste sisteme de distribuţie nu se pot utiliza, se va utiliza sistemul de distribuţie prin amestec de tip "sus-jos-sus" sau "sus-sus".
8.7.5.La toate sistemele, dispozitivele de introducere şi de extragere a aerului vor fi astfel alese şi amplasate încât să nu existe scurtcircuitarea aerului introdus.
8.7.6.Dacă debitul de aer necesar preluării căldurii şi umidităţii este mai mare decât debitul de aer proaspăt, debitul de aer suplimentar nu va fi recirculat.
8.7.7.În cazul utilizării sistemelor de climatizare "aer-apă" sau cu "agent frigorific", pentru introducerea aerului proaspăt (de ventilare) necesar, se prevede un sistem de tip "numai aer" care va respecta cerinţele prevăzute la pct. 8.2.11-8.2.14.
8.7.8.Agregatele de tratare a aerului pentru climatizare vor avea ventilatoare cu două turaţii pentru situaţiile de încărcare termică redusă.
8.7.9.Ventilarea grupurilor sanitare se va face prin extracţie (aspiraţie).
8.7.10. Ventilatoarele de extracţie vor fi amplasate pe acoperiş sau în camere tehnice de la ultimul nivel. Ele vor respecta condiţiile de nivel de zgomot impus pentru clădirea climatizată şi pentru clădirile învecinate.
8.7.11. Se recomandă ca instalaţiile folosite pentru ventilarea sau climatizare să fie astfel proiectate încât să poată fi folosite şi pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi în caz de incendiu.
8.7.12. Pentru ventilarea bucătăriilor se va folosi un regim de depresiune sau un regim echilibrat de presiune.
8.7.13. Pentru reducerea consumurilor energetice, echiparea bucătăriei se va face astfel ca utilajele cu degajare importantă de căldură să fie grupate şi dimensionate la cerinţele reale ale restaurantului.
8.7.14. Pentru bucătăriile mici se poate utiliza ventilarea naturală.
8.7.15. _
(1)Ventilarea bucătăriile mari se va realiza cu ajutorul hotelor amplasate deasupra utilajelor de preparare a hranei. Se recomandă utilizarea hotelor cu inducţie pentru a reduce consumul de energie.
(2)Hotele, conductele de evacuare şi alte dispozitive de captare trebuie să fie realizate din materiale din clasa A1 de reacţie la foc.
(3)Hotele şi conductele de evacuare se amplasează la cel puţin 0,5 m faţă de elemente şi materiale alcătuite din materiale combustibile.
(4)Hotele, conductele de evacuare şi alte dispozitive de captare se izolează faţă de elementele şi materialele combustibile situate la mai puţin de 1,00 m.
(5)La trecerile prin pereţi şi planşee, precum şi în interiorul încăperilor cu altă destinaţie, conductele de evacuare trebuie să fie realizate din materiale din clasa A1 de reacţie la foc şi să asigure rezistenţa la foc egală cu cea a elementelor străpunse, dar nu mai puţin de EI 60 h0 i<->o sau EI 60 ve i<->o, funcţie de modul de montare, vertical sau orizontal.
(6)Ventilatoarele de evacuare trebuie să fie rezistente la foc F300 60. Racordurile dintre ventilatoarele de evacuare şi conducte trebuie să fie din clasa de reacţie la foc A2-s1,d0.
(7)Cablurile/conductoarele electrice de alimentare a motoarelor electrice ale ventilatoarelor de evacuare trebuie să fie cu întârziere la propagarea flăcărilor, potrivit reglementărilor aplicabile.
8.7.16. În cazul în care nu pot fi folosite acest tip de hote, se va folosi pentru compensare, aer încălzit în situaţiile când temperatura este aerului exterior este mai mică decât a aerului interior. La bucătăriile mari se recomandă utilizarea instalaţiile de introducere cu răcire pe timpul verii.
8.7.17. Aerul evacuat de la bucătării trebuie întotdeauna trecut printr-o primă treaptă cu filtru special pentru grăsimi, care să poată fi înlocuit şi curăţat cu uşurinţă. Extracţia aerului va ţine cont de prescripţiile prevăzute la pct. 6.2.30-6.2.32.
8.7.18. Conductele de aer vor respecta condiţiile de etanşeitate impuse la pct. 6.2.86-6.2.90.
8.7.19. Se recomandă recuperarea căldurii din aerul evacuat cu recuperatoare cu tuburi termice sau cu fluid intermediar. Nu este admisă folosirea recuperatoarelor rotative din cauza riscului de transfer de poluanţi.
8.8.Hale industriale
8.8.1.Proiectarea instalaţiilor de ventilare la halele industriale va lua în considerare factorii tehnici, economici, energetici şi umani care intervin, ceea ce presupune cunoaşterea clădirii, a locurilor de muncă şi a tehnologiilor.
8.8.2.Concepţia unui sistem de ventilare va avea în vedere următoarele aspecte:
a)definirea clădirii şi a locurilor de muncă, cu un inventar complet de date referitoare la procesele industriale, la oameni, la condiţiile de mediu, etc.;
b)determinarea şi clasificarea nivelului de risc al surselor de poluare; stabilirea caracteristicilor fizico-chimice şi toxicologice ale poluanţilor;
c)determinarea soluţiilor tehnice de captare şi de ventilare ţinând cont, pe de o parte, de procesul industrial, de evoluţia lui posibilă şi de modificările ce le antrenează asupra dispozitivelor de ventilare şi pe de altă parte, de eventualele incompatibilităţi dintre poluanţi (praf, umiditate, cianuri şi acizi) care necesită separarea circuitelor;
d)determinarea parametrilor (debite, viteze de aer, temperaturi, etc.) şi calculul instalaţiilor (diametre, pierderi de sarcină, putere instalată, etc.);
e)alegerea componentelor instalaţiei (aparate terminale, conducte, materiale, ventilatoare, etc.);
f)stabilirea şi prevederea componentelor ce trebuie acţionate sau controlate în funcţiune;
g)recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare şi determinarea valorilor de referinţă.
SECŢIUNEA 1:Riscuri asupra organismului uman
8.8.3.Substanţele utilizate sau fabricate în industrie pot avea diverse efecte nefaste pentru organismul uman; de aceea un obiectiv minimal este menţinerea unei atmosfere necesare pentru evitarea îmbolnăvirii personalului. În acest scop se utilizează valorile limită de referinţă pentru concentraţiile de substanţe nocive şi o valoare limită de expunere (anexa nr. 31 din Norme generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordin nr. 508/933/2002).
8.8.4.Praful prin natura lui, fie că este iritant, corosiv, fibros, toxic, alergizant sau patogen, fie prin simpla sa prezenţă are efecte pulmonare chiar dacă nu prezintă caracter nociv (anexa nr. 32 din Norme generale de protecţie a muncii, aprobate prin Ordin nr. 508/933/2002).
8.8.5.Gazele sunt agresive pentru sănătate dacă sunt toxice, iritante sau corosive. Pe de altă parte, fie că sunt agresive sau nu, prezintă un risc de asfixiere şi lipsă de oxigen respirabil (anexa nr. 33 din Norme generale de protecţie a muncii).
SECŢIUNEA 2:Riscuri de explozie
8.8.6.Atmosfera unui loc de muncă este explozivă dacă, după ce s-a produs aprinderea în amestecul cu aer, în condiţii atmosferice, al substanţelor inflamabile sub formă de gaze, vapori, ceaţă sau pulberi, combustia se propagă în întregul amestec nears (conform art. 2 lit. B din HG 752/2004).
8.8.7.O atmosferă potenţial explozivă este o atmosferă care poate deveni explozivă datorită condiţiilor locale şi operaţionale (conform art. 2 lit. C din HG 752/2004).
8.8.8.O atmosferă explozivă se poate forma în exploatare normală în încăperi închise sau insuficient ventilate, în vecinătatea încăperilor unde se află pompe de fluide combustibile, recipienţi prezentând suprafeţe libere de lichide inflamabile, de bidoane neacoperite, etc.
8.8.9.Atmosfera explozivă se poate forma şi accidental prin scurgerile din recipienţii din magazii aflate în stoc, închise sau insuficient aerate, scurgerile din conductele de transport de lichide, gaze inflamabile sau poluanţi, scurgerile din instalaţiile de combustie.
8.8.10. În cea mai parte gazelor şi vaporilor inflamabili în amestec cu aerul prezintă pericol de explozie; domeniul de concentraţii periculoase este cuprins între limitele inferioare şi superioare de explozie. Prin ventilare trebuie să se asigure ca să nu se depăşească valorile limitei inferioare de explozie.
8.8.11. Praful şi pulberile combustibile nu formează în mod obişnuit concentraţii explozive în atmosfera locurilor de muncă. Totuşi operaţiile curente - reparare, încărcare sau descărcare de produse pulverulente pot crea nori periculoşi: pulberi de granulometrie fină (< 200 
m) depuse în straturi şi punerea în suspensie de curenţii de aer, sau pulberile emise de aparate neetanşe pot crea nori explozivi: praf de carbon, de sulf, de materiale organice ca făina, zahărul, laptele, amidon, cereale lemn, materiale plastice, pulberi metalice.
m) depuse în straturi şi punerea în suspensie de curenţii de aer, sau pulberile emise de aparate neetanşe pot crea nori explozivi: praf de carbon, de sulf, de materiale organice ca făina, zahărul, laptele, amidon, cereale lemn, materiale plastice, pulberi metalice.8.8.12. Concentraţia minimă de explozie a unei pulberi depind de mai mulţi parametri: granulometrie, energia sursei de inflamare în special. Concentraţia minimă de explozie a unei pulberi este cuprinsă între 20 şi 100 g/m3. Concentraţia maximă de explozie este în general superioară valorii de 1 kg/m3.
8.8.13. Pentru evitarea exploziei pulberilor inflamabile se vor realiza:
a)o etanşeitate bună, pe cât este posibil, a aparatelor şi maşinilor (cu excepţia celor din care există scurgeri tehnologice: mori, site, elevator, bandă transportoare, amestecător, etc.);
b)captarea pulberilor produse de maşini la sursă, pe cale uscată sau pe cale umedă, (şlefuitor, polizor, etc.);
c)menţinerea suprafeţelor curate în încăperilor de depozitare.
SECŢIUNEA 3:Riscuri date de expunerea la cald şi rece
8.8.14. Pentru limitarea expunerii la cald şi la rece se pot utiliza instalaţii de ventilare care să asigure viteze şi temperaturi ale aerului care să realizeze condiţii acceptabile de muncă, prin efect convectiv.
SECŢIUNEA 4:Sisteme de ventilare
8.8.15. Sistemele utilizate pentru ventilarea halelor industriale vor fi după caz:
a)ventilarea locală (prin aspiraţie locală),
b)ventilarea generală realizată prin amestec,
c)ventilarea combinată (locală şi generală).
8.8.16. Ventilarea locală va realiza captarea poluanţilor cât mai aproape de sursa de emisie, pentru a limita dispersia lor în toată atmosfera încăperii; acest sistem trebuie folosit acolo unde sunt surse de emisie importante şi concentrate de poluanţi.
8.8.17. Ventilarea generală va realiza diluţia poluanţilor cu ajutorul debitului de aer proaspăt pentru a diminua concentraţia substanţelor poluante până la valoarea concentraţiei minime admise.
SECŢIUNEA 5:Ventilarea prin aspiraţie
8.8.18. Ventilarea prin aspiraţie trebuie să respecte următoarele principii de realizare:
a)acoperirea maximă posibilă a zonei de producere a poluanţilor;
b)captarea să se facă cât mai aproape de zona de emisie;
c)plasarea dispozitivului de captare trebuie să se facă astfel încât operatorul să nu fie între acesta şi sursa de poluare;
d)utilizarea mişcărilor naturale ale poluanţilor;
e)realizarea unei viteze suficiente a aerului pentru antrenarea poluanţilor;
f)repartizarea uniformă a vitezelor de aer la nivelul zonei de captare;
g)compensarea aerului corespunzător debitului aspirat de dispozitivele de aspiraţie locală;
h)evitarea curenţilor de aer şi a senzaţiei de inconfort termic;
i)evacuarea aerului poluat în afara zonei de intrare a aerului proaspăt;
j)tratarea aerului evacuat, după caz, pentru reţinerea poluanţilor astfel încât să fie respectate concentraţiile admise la emisie.
8.8.19. Se utilizează trei tipuri de dispozitive de captare: dispozitive de acoperirea sursei de degajare, dispozitive inductoare şi dispozitive receptoare.
8.8.20. Dispozitivele de acoperire a sursei de degajare pot fi închise (carcase, cabine închise), semiînchise (cabine semiînchise, nişe) sau deschise (hote, aspiraţii laterale la băi industriale, guri de captare etc.). În funcţie de procesul tehnologic, se aleg dispozitivele cu gradul de închidere cel mai ridicat.
8.8.21. Debitele de aer aspirate, sunt cele indicate pentru procesul tehnologic. Dacă debitul de aer nu este indicat, se calculează în funcţie de viteza aerului din deschiderea dispozitivului; această viteză se va alege în funcţie de toxicitatea poluantului aspirat şi având în vedere ca procesul să nu fie perturbat.
8.8.22. Prin proiectarea dispozitivului de aspiraţie se va realiza o repartiţie uniformă a vitezei în deschidere; în acest scop se pot realiza compartimentări, ecrane, lamele de dirijare, evitând crearea zonelor de turbulenţă prin obstacole, margini ascuţite, etc.
8.8.23. Dispozitivele de captare inductoare, plasate aproape de sursă, vor genera un curent de aer în zona de emisie pentru antrenarea poluatului în dispozitivul de aspiraţie şi în conductele de transport; curentul de aer generat va avea şi rol de perdea de aer care să împiedice dispersia poluantului spre încăpere.
8.8.24. La proiectarea dispozitivelor de captare se va avea în vedere pe lângă conformarea aeraulică judicioasă, asigurarea rezistenţei mecanice, a stabilităţii şi rezistenţa la coroziune a materialului în funcţie de poluantul transportat.
SECŢIUNEA 6:Ventilarea generală pentru diluarea poluanţilor
8.8.25. Ventilarea generală din halele industriale trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)să se realizeze ca sistem unic numai dacă ventilarea locală este tehnic imposibilă;
b)să realizeze compensarea aerului evacuat prin sistemele locale de evacuare; aerul de compensare va fi încălzit;
c)să asigure în plus diluarea "scăpărilor de poluanţi" de la sistemele locale de evacuare,
d)să se utilizeze de preferinţă o introducere şi o extracţie mecanică. Extracţie naturală este posibilă în hale înalte şi în locurile cu surse mari de căldură;
e)evacuarea aerului poluat să se facă departe de zona de intrare (priza) a aerului proaspăt.
f)dispozitivele de introducere şi extracţie a aerului se vor amplasa astfel încât:
1.aerul să circule într-o mişcare generală din zonele curate către zonele poluate;
2.să evite formarea zonelor neventilate;
3.să se evite formarea unor curenţi de aer care să producă senzaţie de inconfort termic;
4.locurile de muncă să nu fie amplasate între sursă şi extracţie;
5.mişcarea creată a aerului să fie în acelaşi sens cu deplasarea naturală a poluanţilor, în particular să urmărească efectul ascensional al gazelor calde.
8.8.26. În încăperile în care se degajă produse toxice sau asfixiante se va realiza o ventilare în depresiune.
8.8.27. În cazul încăperilor adiacente cu poluare specifică diferită, se va investiga în plus independenţa ventilatoarelor prin dispunerea între ele a unor sas-uri menţinute în suprapresiune de aer proaspăt. Atunci când, din raţiuni specifice procesului industrial, încăperea trebuie să fie menţinută în suprapresiune, sas-urile vor fi menţinute în depresiune.