Subcapitolul 1 - A. Procedura de încadrare în grad de invaliditate - Norma din 2024 de aplicare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii

M.Of. 171

În vigoare

Versiune de la: 1 Martie 2024

SUBCAPITOLUL 1:A. Procedura de încadrare în grad de invaliditate

(1)În vederea stabilirii gradului de invaliditate, evaluarea capacităţii de muncă se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul cabinetelor de expertiză medicală aflate în subordinea INEMRCM.

(2)Evaluarea capacităţii de muncă în vederea acordării pensiei de invaliditate se face până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege.

(3)Evaluarea capacităţii de muncă în vederea acordării pensiei de urmaş copiilor prevăzuţi la art. 74 lit. c) din lege se poate face şi după împlinirea vârstei standard de pensionare, conform anexei nr. 5 la lege.

(4)În cazul persoanelor cu locul de şedere obişnuită pe teritoriul unui stat care intră sub incidenţa instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, procedura de încadrare în grad de invaliditate se efectuează cu respectarea prevederilor respectivelor instrumente juridice.

(5)În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, la solicitarea instituţiei din statul în care persoana este înregistrată cu accident de muncă sau boală profesională, INEMRCM/medicul expert al asigurărilor sociale prevăzut la alin. (1) efectuează evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă şi emite rapoarte de expertiză medicală/rapoarte medicale, după caz.

Art. 68

(1)În vederea evaluării capacităţii de muncă, persoanele care solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparţinător, în cazul persoanelor nedeplasabile.

(2)În sensul prezentelor norme, prin aparţinător se înţelege persoana identificată printr-un act de identitate şi care depune în numele persoanei nedeplasabile documentele prevăzute la art. 69.

(3)În cazul persoanelor având locul de şedere obişnuită în străinătate, care intră sub incidenţa instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, documentele medicale se transmit cabinetului de expertiză medicală de către casa teritorială de pensii competentă.

(4)Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate este însoţită de documente medicale şi se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, la data depunerii acesteia, respectiv la data primirii documentelor transmise de casa teritorială de pensii competentă, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (3).

(5)Cererea prevăzută la alin. (1) se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediul medical necesar în vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate.

(6)Cabinetele de expertiză medicală prevăzute la alin. (1) îşi desfăşoară activitatea la sediul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locaţia respectivelor cabinete se afişează public, atât la sediul CNPP, INEMRCM şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-urile acestora.

Art. 69

(1)Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă este cel prevăzut în anexa nr. 9.

(2)Cererea prevăzută la alin. (1) este însoţită de următoarele acte, în original sau copie, certificate pentru conformitate cu originalul:

a)actul de identitate;

b)documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor, necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional, respectiv forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii, care să evidenţieze evoluţia sub tratament şi prognosticul recuperator;

c)adeverinţa eliberată de angajator, care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;

d)documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;

e)documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, pentru cazurile prevăzute la art. 74 lit. c) din lege.

(3)Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt:

a)formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă - FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, sau fişa de declarare a cazului de boală profesională - BP2, avizată de direcţia de sănătate publică, după caz;

b)documente medicale eliberate de medicii de specialitate, care confirmă diagnosticul.

(4)În situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale, medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine.

(5)Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat.

(6)Medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita şi alte documente, respectiv livretul militar/adeverinţă emisă de centrul militar, certificatul de încadrare în grad de handicap şi anexa acestuia, adeverinţă emisă de inspectoratul şcolar.

Art. 70

(1)În situaţia în care medicul expert al asigurărilor sociale apreciază că, în vederea încadrării într-un grad de invaliditate nu sunt suficiente documentele medicale prezentate, acesta poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare.

(2)În situaţiile prevăzute la alin. (1), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte cu maximum 30 de zile. Refuzul de a efectua investigaţii suplimentare, în termen de 30 de zile, atrage după sine respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate.

(3)Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale.

(4)Procedura de contractare şi de selectare a unităţilor sanitare în vederea încheierii de contracte de prestări de servicii medicale, precum şi obiectul acestor servicii medicale, în aplicarea prevederilor art. 65 din lege, se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, care se emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi care se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 71

(1)Pentru bolnavii cu afecţiuni psihice sau pentru bolnavii cu afecţiuni medicale grave ori care se află în risc de marginalizare şi excluziune socială, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţă, respectiv la domiciliu, la locul de muncă, la unitatea sanitară, particularizată la caz, cu indicarea unor obiective necesare evaluării medicale.

(2)Modelul anchetei sociale prevăzute la alin. (1) este cel prevăzut în anexa nr. 10.

Art. 72

(1)După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă programează solicitantul pentru expertizare, în maximum 15 zile calendaristice.

(2)Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. În situaţia în care medicul expert al asigurărilor sociale apreciază că, în vederea întocmirii referatului medical este necesară prezenţa bolnavului netransportabil, acesta este transportat pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei/aparţinătorului.

Art. 73

(1)După examinarea persoanei care solicită încadrarea în grad de invaliditate şi analizarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

(2)În aplicarea art. 62 alin. (2) din lege, în cadrul deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, medicul expert al asigurărilor sociale are obligaţia să facă menţiuni cu privire la posibilitatea sau, după caz, imposibilitatea desfăşurării anumitor activităţi profesionale.

(3)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă se întocmeşte în 3 sau, după caz, 4 ori 5 exemplare. Un exemplar al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă rămâne la dosarul medical. Celelalte exemplare se înmânează/se comunică persoanei expertizate, sub semnătură, cu consemnarea datei predării, urmând să le depună, după caz, la casa teritorială de pensii, la angajator, la inspectoratul teritorial de muncă, în cazul accidentului de muncă, sau la direcţia de sănătate publică, în cazul bolii profesionale. Un exemplar rămâne în posesia persoanei expertizate.

(4)În cazul persoanelor care fac obiectul art. 68 alin. (3), decizia medicală prevăzută la alin. (3) se transmite casei teritoriale de pensii competente.

(5)Odată cu comunicarea/înmânarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă persoanei expertizate/casei teritoriale competente, cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă transmite şi programul recuperator.

Art. 74

Raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi programul recuperator vor fi semnate şi parafate de medicul expert al asigurărilor sociale, înregistrate, datate şi ştampilate de cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent.

Art. 75

(1)Programul recuperator este obligatoriu pentru persoana în cauză şi pentru persoanele competente să îl aplice. Medicii curanţi au obligaţia de a consemna măsurile recuperatorii efectuate de bolnavi în programul recuperator.

(2)Programul recuperator reprezintă un document medico-juridic necesar evaluării măsurilor luate în vederea îmbunătăţirii restantului morfofuncţional şi recuperării capacităţii de muncă, care să conducă la reinserţia socioprofesională a pensionarilor de invaliditate.

Art. 76

Casa teritorială de pensii comunică lunar cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă situaţia persoanelor încadrate în grad de invaliditate şi ale căror cereri au fost respinse din punct de vedere administrativ.