Art. 2. - Norma din 2010 privind accesul în profesia de asistent social
M.Of. 586
Ieşit din vigoare Versiune de la: 18 August 2010
Art. 2
(1)Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ superior cu specializarea asistenţă socială se înţelege persoana fizică română, care a urmat cursurile universitare de licenţă cu specializarea asistenţă socială, în România sau în străinătate, la una dintre instituţiile de învăţământ acreditate, potrivit prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, obţinând după finalizarea acestora diploma de licenţă în asistenţă socială, domeniul asistenţă socială, specializarea asistenţă socială sau asimilată, după caz.
(2)Prin cetăţenii unui stat membru al Uniunii Europene care au obţinut titlul profesional de asistent social în ţara de origine se înţelege cetăţenii străini absolvenţi ai unei instituţii de învăţământ superior, care au urmat cursurile universitare de licenţă cu o durată de minimum 3 ani în domeniul asistenţei sociale, specializarea asistenţă socială, în condiţiile legii ţării de origine, la una dintre instituţiile de învăţământ acreditate în condiţiile legii, obţinând după finalizarea acestora diploma de licenţă în asistenţă socială, domeniul asistenţă socială, specializarea asistenţă socială sau asimilată, şi care au fost atestaţi ori autorizaţi de către autorităţile naţionale profesionale competente din ţara de origine sau din unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, pentru exercitarea profesiei de asistent social.
(3)Prin cetăţeni străini care au obţinut titlul profesional în unul dintre statele cu care România a încheiat convenţii bilaterale în domeniu, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, se înţelege cetăţenii străini absolvenţi ai unei instituţii, care au urmat cursurile universitare de licenţă cu o durată de minimum 3 ani în domeniul asistenţei sociale, specializarea asistenţă socială sau asimilată, în condiţiile legii, la una dintre instituţiile de învăţământ acreditate în condiţiile legii, obţinând după finalizarea acestora diploma de licenţă în asistenţă socială, domeniul asistenţă socială, specializarea asistenţă socială sau asimilată, şi care au fost atestaţi ori autorizaţi de către autorităţile naţionale profesionale competente din ţara de origine.
(4)Prin autoritate română competentă pentru profesia de asistent social şi autoritate de reglementare pentru profesia de asistent social se înţelege Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali, denumit în continuare Colegiul, în condiţiile legii.
(5)Prin persoană asimilată în condiţiile legii pentru desfăşurarea activităţilor specifice asistentului social se înţelege persoana care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 34 alin. (1) şi (2) din lege.
(6)Prin titlu de calificare profesională se înţelege atestatul de liberă practică sau avizul de exercitare a profesiei de asistent social, eliberat de către Colegiu pentru asistenţii sociali sau persoanele asimilate, după caz. Titlul profesional de asistent social se acordă doar persoanelor care au obţinut diploma de licenţă în domeniul asistenţei sociale, specializarea asistenţă socială, precum şi o altă diplomă echivalată, în condiţiile legii.