Secţiunea 2 - Prelevare probe - Metodologie din 2020 0/0 de investigare a siturilor potenţial contaminate şi a celor contaminate

M.Of. 823 bis

În vigoare

Versiune de la: 25 Octombrie 2022

SECŢIUNEA 2:Prelevare probe

Stabilirea elementelor chimice/indicatorilor fizici/chimici care urmează a fi analizaţi din probele prelevate, se realizează pe baza modelului conceptual (sursă-cale-receptor), ţinând cont de activităţile trecute şi prezente, desfăşurate pe sit.

Art. 91

(1)Prima acţiune în demararea prelevării de probe este elaborarea unui plan de activităţi astfel încât să se respecte perioada stabilită prin lege pentru depunerea raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

(2)Planul de activităţi trebuie să includă:

a)prelevări de probe;

b)analiza probelor în laborator;

c)prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute, integrarea datelor într-un model unitar, concluzii privind contaminarea.

(3)Un plan de prelevare probe este adaptat pe baza observaţiilor din teren pe măsură ce se desfăşoară activitatea de prelevare, astfel orice modificare trebuie să fie documentată şi justificată în raportul de investigare detaliată şi evaluare a riscului.

Art. 92

Selecţia contaminanţilor se regăseşte în cadrul obiectivelor investigării detaliate şi se bazează pe concluziile raportului de investigare preliminară.

Art. 93

(1)Termenul general "valoarea de referinţă a solului/rocii", faţă de care trebuie comparate rezultatele analitice reprezintă concentraţia unei substanţe chimice din sol sau rocă.

(2)Rezultatele analitice sunt comparate cu valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice din sol din O.M. nr. 756/1997 şi cu valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru investigarea şi evaluarea contaminării apelor subterane din România stabilite în H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 94

(1)În funcţie de obiectivele prelevării se determină numărul de probe necesare şi adâncimile de prelevare a acestora care trebuie să fie documentate în planul de prelevare.

(2)Numărul de puncte de prelevare depinde de mărimea suprafeţei sitului şi se stabileşte în funcţie de sursele de contaminare, accesibilitatea în zonă, tipul de roci, morfologia terenului, etc.

(3)Numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol/roci distribuite pe o suprafaţă potenţial contaminată, conform recomandărilor Ordinului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu, trebuie să fie de:

a)4 puncte de prelevare probe de sol/rocă pentru situri potenţial contaminate care au suprafaţa de până în 1000 mp;

b)8 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri potenţial contaminate care au suprafaţa cuprinsă între 1000 şi 5000 mp;

c)15 puncte de prelevare de probe de sol/rocă pentru situri care au suprafaţa cuprinsă între 5000 şi 10000 mp.

(4)Numărul majoritar de puncte de prelevare trebuie să încadreze sursa contaminantă.

(5)Determinarea adâncimilor de prelevare depinde de tipul matricii investigate şi de obiectivele de investigare.

Art. 95

Distribuţia contaminanţilor este influenţată de:

a)natura sursei contaminante şi tipul de contaminant;

b)tipul şi caracteristicile fizice ale solurilor şi rocilor;

c)căile de migrare a contaminanţilor;

d)degradări (modificări) ale contaminanţilor.

Art. 96

(1)Probele prelevate de la adâncimi mai mari sau din zona saturată/nesaturată trebuie colectate de-a lungul întregii secţiuni geologice transversale, la adâncimi regulate, respectiv de la partea inferioară a solului până la adâncimea la care se anticipează sau se constată contaminarea din subsol.

(2)Probele trebuie prelevate de acolo de unde tipul de rocă sugerează că substanţele chimice/contaminanţii se pot acumula (de exemplu, imediat deasupra orizonturilor cu permeabilitate redusă la orizonturile puternic mineralizate care ar putea uni sau lega contaminanţii).

Art. 97

(1)Metoda de prelevare a probelor de sol sau de roci utilizată în cadrul investigării detaliate a sitului depinde de o serie de aspecte: obiectivele investigării, costul, accesul, prezenţa/absenţa activităţilor, etc.

(2)Indiferent de tehnica utilizată, prelevarea probelor de sol sau roci trebuie efectuată într-o manieră care să asigure integritatea probei.

(3)Factorii luaţi în considerare la selectarea tehnicii de prelevare pot fi:

a)tipurile de contaminanţi care sunt investigaţi;

b)adâncimea de prelevare;

c)constrângerile fizice la nivelul amplasamentului (obstacole de înălţime şi acces, topografie);

d)condiţiile solului (acoperirea terenului, tipul de sol);

e)condiţiile geologice ale sitului: litologie (tăria/duritatea rocilor, solubilitatea acestora, dizolvarea, stabilitatea, gradul de coeziune), hidrogeologia (adâncimea apelor subterane, direcţia de curgere, etc.);

f)cerinţele de aducere a amplasamentului la condiţiile iniţiale înainte de prelevare;

g)costurile;

h)implicaţiile privind sănătatea, siguranţa şi mediul, asociate tehnicilor de prelevare;

i)limitările specifice ale tehnicilor de prelevare a probelor.

Art. 98

(1)Măsurătorile privind gazele din sol/roci sunt utile pentru:

a)investigarea detaliată în cazul în care se suspectează contaminarea cu compuşi volatili;

b)evaluarea riscului asupra sănătăţii umane şi mediului;

c)identificarea surselor punctuale de contaminare ale solului/rocii sau a apelor subterane.

(2)În zona nesaturată, contaminanţii volatili pot fi regăsiţi în următoarele situaţii: absorbiţi/adsorbiţi în rocă, dizolvaţi în apă sau sub formă de gaz dizolvat în gazul existent în zona nesaturată.

(3)Distribuţia între cele trei faze depinde atât de proprietăţile fizico-chimice ale contaminanţilor cât şi de caracteristicile mediului nesaturat (al rocilor, solului).

(4)Măsurătorile de gaze din sol/roci sunt utilizate în mod obişnuit pentru compuşi organici volatili.

Art. 99

Pentru prelevarea probelor de apă subterană se iau în considerare următoarele:

a)obiectivele prelevării de probe din apele subterane trebuie specificate începând cu modelul conceptual al sitului;

b)instalarea în acelaşi strat acvifer a cel puţin trei foraje de monitorizare a apelor subterane (unul în amonte şi două în aval) pentru a determina direcţia de curgere;

c)instalarea punctelor de prelevare în aval şi în amonte de sursa potenţială de contaminare sau de receptor;

d)tipul de contaminant;

e)tehnica de prelevare aleasă nu trebuie să amplifice contaminarea.

Art. 100

La monitorizarea apelor subterane se ţine cont de modelarea geologică 3D şi de ritmul lent în care au loc modificările calitative, astfel:

a)este recomandat un număr de minim trei sau mai multe foraje de monitorizare a apelor subterane pentru a indica fluxurile locale de apă subterană în zona respectivă;

b)sunt necesare foraje de monitorizare a apelor subterane care sunt poziţionate în amonte şi în aval de sursele punctiforme de contaminare, precum şi de-a lungul limitelor sitului potenţial contaminat pentru a determina eventualele concentraţii ale contaminanţilor provenite din exteriorul sitului (dacă există).

Art. 101

Rezultatele analizelor de laborator pentru probele prelevate pot fi interpretate atât analitic cât şi statistic.

Art. 102

(1)Interpretarea analitică se bazează pe evaluarea intensităţii gradului de contaminare care se poate realiza prin compararea rezultatelor analizelor fizico-chimice obţinute, cu valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri şi cu valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru apele subterane, stabilite prin prevederile legale în vigoare.

(2)Valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în soluri şi valorile de alertă şi valorile de intervenţie pentru apele subterane se regăsesc în următoarele acte normative:

a)Ordinul nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului (se aplică doar pentru poluarea solului);

b)H.G. nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare (se aplică pentru apele subterane).

(3)Pentru situaţiile în care nu există reglementări legislative/standarde/normative naţionale trebuie aplicate standardele Uniunii Europene sau alte standarde internaţionale, caz în care în cadrul Raportului de investigare detaliată şi evaluare a riscului trebuie să se regăsească justificări ale alegerii acestora.

Art. 103

(1)Interpretarea statistică reprezintă o interpretare completă a datelor şi de asemenea, a modului în care este efectuată analiza statistică.

(2)Rezultatele analizei statistice pot fi de asemenea, comparate cu indicatorii de evaluare/valorile de referinţă.

Art. 104

(1)Rezultatele investigării detaliate trebuie să fie utilizate pentru a revizui şi a actualiza modelul conceptual al sitului.

(2)Modelul conceptual actualizat trebuie să includă:

a)o listă a căilor de migrare confirmate de investigarea detaliată (de exemplu, au fost identificate noi conexiuni contaminante);

b)o descriere tridimensională a contaminării (de exemplu, s-a constatat izolarea contaminării într-o anumită zonă a sitului pentru care se poate menţiona suprafaţa şi adâncimea);

c)o descriere a mediului geologic (de exemplu, un strat gros de argilă se regăseşte la o anumită adâncime şi delimitează un acvifer mai adânc).