Titlul viii - Asigurările sociale de sănătate - Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - Republicare

M.Of. 652

În vigoare
Versiune de la: 11 Decembrie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
TITLUL VIII:Asigurările sociale de sănătate
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 219
(1)Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi.
(2)Obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate sunt:
a)protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident;
b)asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(3)Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, iar obiectivele menţionate la alin. (2) se realizează pe baza următoarelor principii:
a)alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări;
b)solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor;
c)alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente şi de dispozitive medicaletehnologii şi dispozitive asistive, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;

d)descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare;
e)participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
f)participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
g)acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat;
h)transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate;
i)libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.
(4)Pot funcţiona şi alte forme de asigurare a sănătăţii în diferite situaţii speciale. Aceste asigurări nu sunt obligatorii şi pot fi oferite voluntar de organismele de asigurare autorizate conform legii.
(5)Asigurarea voluntară complementară sau suplimentară de sănătate poate acoperi riscurile individuale în situaţii speciale şi/sau pe lângă serviciile acoperite de asigurările sociale de sănătate.
(6)Asigurarea voluntară de sănătate nu exclude obligaţia de a plăti contribuţia pentru asigurarea socială de sănătate.
(7)Ministerul Sănătăţii, ca autoritate naţională în domeniul sănătăţii, exercită controlul asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate, din punctul de vedere al aplicării politicilor şi programelor în domeniul sanitar aprobate de Guvernul României, şi realizează coordonarea funcţionării eficiente a sistemului de asigurări sociale de sănătate organizat prin CNAS.
Art. 220
(1)Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, denumit în continuare fondul, este un fond special care se constituie şi se utilizează potrivit prezentei legi.
(2)Constituirea fondului se face din contribuţia de asigurări sociale de sănătate, denumită în continuare contribuţie, suportată de asiguraţi, din sumele care se distribuie fondului din contribuţia asiguratorie pentru muncă, conform art. 2206 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora, sumele provenite din protocoalele de acces timpuriu în rambursare, sumele provenite din angajamentele obligatorii asumate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă, potrivit deciziilor Comisiei Europene emise în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurenţă prevăzute la art. 81 şi 82 din tratat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii.

(21)Ministerul Finanţelor este autorizat să introducă, la propunerea CNAS, pe măsura încasării, influenţele ce decurg din sumele provenite din protocoale încheiate de aceasta cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora, din sumele provenite din protocoalele de acces timpuriu în rambursare, precum şi din sumele provenite din angajamentele obligatorii asumate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă, potrivit deciziilor Comisiei Europene emise în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1/2003, în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu menţinerea echilibrului bugetar.

(3)Gestionarea fondului se face, în condiţiile legii, prin CNAS şi prin casele de asigurări de sănătate.
(4)CNAS propune, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii, proiecte de acte normative pentru asigurarea funcţionării sistemului de asigurări sociale de sănătate. Pentru proiectele de acte normative care au incidenţă asupra fondului, elaborate de ministere şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, este obligatorie obţinerea avizului conform al CNAS.
Art. 221
(1)În înţelesul prezentului titlu, termenii şi noţiunile folosite au următoarele semnificaţii:
a)serviciile medicale - acele servicii nominalizate în pachetele de servicii, furnizate de către persoanele fizice şi juridice, potrivit prezentului titlu;
b)furnizorii - persoane fizice sau juridice autorizate de Ministerul Sănătăţii pentru a furniza servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;

c)pachetul de servicii de bază - se acordă asiguraţilor şi cuprinde serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi alte servicii la care au dreptul asiguraţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
d)pachetul minimal de servicii - se acordă persoanelor care nu fac dovada calităţii de asigurat şi cuprinde servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente şi materiale sanitare numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu potenţial endemoepidemic, servicii medicale în asistenţa medicală primară, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, servicii de planificare familială, servicii de prevenţie, transport sanitar neasistat şi se stabileşte prin contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia; persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat pot beneficia şi de îngrijiri de asistenţă medicală comunitară în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2017 privind asistenţa medicală comunitară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2017, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale normelor metodologice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii de asistenţă medicală comunitară, aprobate prin hotărâre a Guvernului;

e)autorizarea - reprezintă un control al calificării şi al respectării legislaţiei existente în domeniu, efectuat pentru toate tipurile de furnizori, necesar pentru a obţine permisiunea de a furniza servicii medicale în România;
f)evaluarea - o procedură externă de verificare a performanţelor unui furnizor de servicii medicale prin care se recunoaşte că furnizorul supus acestui proces corespunde standardelor prealabil stabilite în scopul de a garanta calitatea tuturor serviciilor medicale furnizate;
g)contractarea - procesul prin care se reglementează relaţiile dintre casele de asigurări de sănătate şi furnizori în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
h)preţ de referinţă - preţul utilizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru plata unor servicii medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, potrivit politicii de preţuri a Ministerului Sănătăţii, în condiţiile prevăzute prin contractul-cadru;

i)dispozitive medicale - orice articol, echipament sau produs care este utilizat în scopul de a creşte, menţine sau îmbunătăţi capacităţile funcţionale ale persoanei; inclusiv pentru corectarea văzului, auzului, pentru protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers, necesare în scopul recuperării unor deficienţe organice sau fiziologice, precum şi alte tipuri de dispozitive prevăzute în contractul-cadru şi normele de aplicare ale acestuia;

j)coplata - suma care reprezintă plata contribuţiei băneşti a asiguratului, în temeiul obligaţiei prevăzute la art. 231 lit. g), pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii de bază, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în cuantumul şi în condiţiile stabilite prin contractul - cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor art. 229 alin. (3) lit. j);
k)preţul de decontare - preţul suportat din fond pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis pentru asiguraţii cuprinşi în cadrul programelor naţionale de sănătate curative. Lista acestora şi preţul de decontare se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
l)medic prescriptor în sistemul de asigurări sociale de sănătate - medicul aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate care emite o prescripţie medicală ca urmare a actului medical propriu sau scrisorii medicale emise de un alt medic aflat în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate.

m)protocoale încheiate de CNAS cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora - mecanisme financiare prin care deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora participă la cofinanţarea tratamentului persoanelor asigurate cu medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit prevederilor art. 241 alin. (1).

n)durere - experienţa senzorială şi emoţională neplăcută asociată sau semănând a fi asociată cu o leziune tisulară reală sau potenţială;
o)servicii medicale pentru terapia durerii - ansamblul de servicii medicale de diagnosticare, tratament şi monitorizare a pacienţilor de toate vârstele, copii sau adulţi, cu dureri acute sau cronice, având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora prin controlul sau înlăturarea durerii.

m1)protocoale de acces timpuriu în rambursare - mecanisme de facilitare a accesului la medicamente, altele decât cele prevăzute la art. 241 alin. (11), prin care deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă, direct sau prin reprezentanţii legali ai acestora, pentru medicamentele cu decizii de includere în lista de medicamente prevăzută la art. 242 emise în urma evaluării efectuate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, precum şi pentru medicamentele cu autorizaţie de punere pe piaţă care au depus la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România documentaţia în vederea evaluării tehnologiilor medicale, pentru indicaţii aprobate fără alternativă terapeutică în lista de medicamente, participă la cofinanţarea tratamentului persoanelor asigurate pentru o perioadă limitată de timp. Mecanismele de facilitare a accesului la medicamente şi metodologia de încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a protocoalelor de acces timpuriu în rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2)Definiţiile care pot exista în alte legi şi care sunt diferite de cele prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cazul prezentei legi.
CAPITOLUL II:Asiguraţii
SECŢIUNEA 1:Persoanele asigurate
Art. 222
(1)Sunt asiguraţi, potrivit prezentei legi:
a)toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară;
b)cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului de şedere temporară ori au domiciliul în România;
c)cetăţenii statelor membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi au obţinut dreptul de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni;
d)persoanele din statele membre ale UE, SEE şi Confederaţiei Elveţiene care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier şi anume desfăşoară o activitate salariata sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membru în care se întoarce de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână.
e)pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat aparţinând SEE sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate.

(2)În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi dreptul la pachetul de bază se acordă de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declaraţiei, prevăzută la art. 147 alin. (1) sau art. 174 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit aceleiaşi legi.

(31)Persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) şi la art. 1821 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate şi au dreptul la pachetul de bază de la data depunerii declaraţiei prevăzute la art. 180 alin. (3) sau, după caz, la art. 1821 din aceeaşi lege.

(4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care se încadrează în categoria celor care au calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au efectuat plata contribuţiei la fond la termenele prevăzute în aceeaşi lege, sumele restante se recuperează de către A.N.A.F. în condiţiile legii, inclusiv obligaţii fiscale accesorii datorate pentru creanţele fiscale.
(5)Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează:
a)pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), odată cu pierderea dreptului de domiciliu sau reşedinţă în România, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2)-(22), după caz;
b)pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. b), odată cu pierderea dreptului de şedere în România, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2)-(22), după caz;
c)pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. c), odată cu pierderea dreptului de rezidenţă în România, pentru o perioadă de peste 3 luni, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2)-(22), după caz;
d)pentru persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d), odată cu pierderea calităţii de lucrător frontalier, precum şi în condiţiile art. 267 alin. (2) şi (22), după caz.
(6)Documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNAS.

Art. 223
(1)Documentele prin care se atestă calitatea de asigurat sunt, după caz, cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, documentul rezultat prin accesarea de către furnizorii aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate a instrumentului electronic pus la dispoziţie de CNAS, adeverinţa de asigurat cu o valabilitate de 3 luni, pentru persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, primirea cardului naţional sau adeverinţa de asigurat eliberată de casa de asigurări la care este înscris asiguratul în condiţiile normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat.

(11)Pentru situaţiile în care nu au fost emise cardurile naţionale de asigurări de sănătate şi/sau pentru situaţiile în care asiguraţii nu se regăsesc în baza de date electronică a CNAS, pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, dovada calităţii de asigurat se face pe baza documentelor necesare dovedirii calităţii de asigurat, prevăzute în normele metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat.

(12)Prevederile alin. (11) se aplică şi în cazul persoanelor care au început activitatea în baza raporturilor de muncă/serviciu, dacă acestea solicită serviciile cuprinse în pachetul de bază până la data depunerii de către plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor a Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, prevăzute în Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Metodologia şi modalităţile de gestionare şi de distribuire ale cardului de asigurat se stabilesc de către CNAS.
(3)Emiterea cardului electronic de asigurat se face numai prin sistemul informatic unic integrat al sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Art. 224
(1)Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare:
a)copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, absolvenţii facultăţilor de medicină, stomatologie, farmacie, dar nu mai mult de 6 luni de la absolvirea facultăţii, studenţii-doctoranzi, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti. Prevederea se aplică inclusiv în cazul tinerilor de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, elevi, ucenici sau studenţi, respectiv în cazul studenţilor-doctoranzi, înmatriculaţi într-o instituţie de învăţământ liceal/şcoală profesională sau instituţie de învăţământ superior, după caz, acreditată, din altă ţară;

b)tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
c)[textul din Art. 224, alin. (1), litera C. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
d)[textul din Art. 224, alin. (1), litera D. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
e)persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
f)bolnavii cu afecţiuni oncologice beneficiari de programe naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, în condiţiile Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, cu modificările şi completările ulterioare;

g)femeile însărcinate şi lăuzele;
h)persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau unor boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele aflate în concedii medicale în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care indemnizaţiile nu sunt cuprinse în categoriile de venituri supuse contribuţiei de asigurări sociale de sănătate potrivit art. 155 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru indemnizaţiile aferente certificatelor medicale;

i)[textul din Art. 224, alin. (1), litera I. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
j)persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;

k)[textul din Art. 224, alin. (1), litera K. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
l)persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
m)[textul din Art. 224, alin. (1), litera M. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
n)persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii pentru care nu există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

o)persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
p)[textul din Art. 224, alin. (1), litera P. din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 3. din Legea 141/2025]
q)voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii de urgenţă sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

r)prestatorii casnici care utilizează şi preschimbă în bani, potrivit legii, cel puţin 85 de tichete de activităţi casnice, lunar.

s)donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit, pentru o perioadă de 10 ani de la donare.

(11)[textul din Art. 224, alin. (1^1) din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-aug-2025 de Art. VIII, punctul 5. din Legea 141/2025]
(12)Soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, beneficiază de asigurare în condiţiile prevăzute la art. 1821 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(13)Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1) lit. f), care nu realizează venituri dintre cele prevăzute la art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate, beneficiază de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi altele asemenea, după caz, acordate în cadrul programelor naţionale de sănătate ai căror beneficiari sunt, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni.
(14)Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acestora, prin reţinere la sursă, în condiţiile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare:
a)persoanele fizice aflate în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b)persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute în Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
c)persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
d)persoanele fizice care beneficiază de venit minim de incluziune potrivit Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare.
(15)Persoanele fizice prevăzute la alin. (14) dobândesc calitatea de asigurat în condiţiile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Categoriile de persoane care nu sunt prevăzute la alin. (1) au obligaţia să se asigure potrivit prezentei legi şi să plătească contribuţia la asigurările sociale de sănătate în condiţiile Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 225
(1)Următoarele categorii de persoane sunt scutite de la coplată şi beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 224, după cum urmează:
a)copiii până la vârsta de 18 ani;
b)tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenţii;
c)bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază a respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
d)persoanele fizice cu venituri din pensii şi indemnizaţie socială pentru pensionari, de până la 900 lei/lună inclusiv, indiferent dacă realizează sau nu alte venituri;
e)toate femeile însărcinate şi lăuzele, pentru servicii medicale legate de evoluţia sarcinii, iar cele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară, pentru toate serviciile medicale;
f)persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane;
g)persoanele reţinute, arestate sau deţinute, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse, care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă.
h)donatorii de celule stem hematopoietice care sunt identificaţi ca fiind compatibili cu un pacient neînrudit sau înrudit, pentru evaluarea medicală finală în vederea donării, donare şi monitorizarea postdonare, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse.

(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a), e) şi f) sunt scutite de la coplată şi beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 224 şi în cazul în care nu deţin cod numeric personal, în termen de maximum un an de zile de la data primei prezentări la furnizorul de servicii medicale.
(3)Persoanele prevăzute la alin. (2) care solicită servicii medicale, vor declara că nu sunt înregistrate în registrele de stare civilă, cu excepţia copiilor de până la 14 ani şi a persoanelor cu handicap, pentru care declaraţia se formulează de către persoanele care le însoţesc la furnizorul de servicii medicale.
(4)În toate cazurile în care se vor aplica prevederile alin. (2) furnizorii de servicii medicale vor anunţa de îndată organele de poliţie şi serviciile de asistenţă socială din raza teritorială a furnizorului de servicii medicale, în vederea efectuării procedurilor de înregistrare a naşterii acestor persoane în registrele de stare civilă conform legii sau identificării lor, după caz.
(5)Fapta persoanei privind declararea neconformă cu realitatea constituie infracţiune de fals privind identitatea şi se pedepseşte conform prevederilor Codului penal.

Art. 2251
Finanţarea serviciilor de sănătate acordate persoanelor prevăzute la art. 225 se asigură din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS) în baza contractelor încheiate de case cu furnizorii de servicii medicale.

Art. 226
(1)Lista serviciilor medicale pentru care se încasează coplata, nivelul coplăţii, precum şi data aplicării coplăţii se stabilesc prin contractul-cadru şi prin normele de aplicare a acestuia.
(2)Domeniile de asistenţă medicală pentru care se stabileşte coplata, precum şi suma minimă şi cea maximă care reprezintă această coplată pentru fiecare categorie de serviciu medical şi unitate medicală, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în urma negocierii cu asociaţiile de pacienţi, asociaţiile profesionale, asociaţiile patronale ale furnizorilor de servicii de sănătate şi CNAS.
(3)Sumele încasate din coplată constituie venituri ale furnizorilor de servicii medicale şi se utilizează pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor.
Art. 227
Persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale şi alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.
Art. 228
Persoanele care au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi modul de stabilire, termenele de declarare şi de plată ale contribuţiei sunt prevăzute în Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 2:Drepturile şi obligaţiile asiguraţilor
Art. 229
(1)Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază în condiţiile prezentei legi.
(2)Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru multianual, care se elaborează de CNAS în urma negocierii cu Colegiul Medicilor din România, denumit în continuare CMR, Colegiul Medicilor Stomatologi din România, denumit în continuare CMSR, Colegiul Farmaciştilor din România, denumit în continuare CFR, Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, denumit în continuare OAMGMAMR, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor, denumit în continuare OBBC, Colegiul Fizioterapeuţilor din România, denumit în continuare CFZRO, Colegiul Dieteticienilor din România şi cu alte organizaţii profesionale recunoscute la nivel naţional, precum şi în urma consultării cu organizaţiile patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical. Proiectul se avizează de către Ministerul Sănătăţii şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, până la data de 30 iunie pentru anul în care urmează să se aprobe un nou contract-cadru. Data intrării în vigoare a contractului-cadru se stabileşte în cuprinsul hotărârii Guvernului prin care acesta se aprobă şi corespunde cu începutul unui nou trimestru calendaristic.

(3)Contractul-cadru reglementează, în principal, condiţiile acordării asistenţei medicale cu privire la:
a)pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate şi pachetul de servicii minimal;
b)lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale şi a altor servicii pentru asiguraţi, aferente pachetului de servicii de bază prevăzut la lit. a);
c)respectarea criteriilor de calitate pentru serviciile medicale oferite în cadrul pachetelor de servicii;
d)alocarea resurselor şi controlul costurilor sistemului de asigurări sociale de sănătate în vederea realizării echilibrului financiar al fondului;
e)modalităţile de plată utilizate în contractarea pachetului de servicii de bază, modul de decontare şi actele necesare în acest scop;
f)măsuri de îngrijire la domiciliu, de reabilitare;
g)condiţiile acordării serviciilor la nivel teritorial, precum şi lista acestora;
h)prescrierea şi eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a dispozitivelor medicale;
i)modul de informare a asiguraţilor;
j)coplata, pentru unele servicii medicale, după caz.
(4)CNAS va elabora norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, în urma negocierii cu CMR, CFR, CMSR, OAMGMAMR, OBBC, CFZRO, Colegiul Dieteticienilor din România şi cu alte organizaţii profesionale recunoscute la nivel naţional, precum şi cu consultarea organizaţiilor patronale, sindicale şi profesionale reprezentative din domeniul medical, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, până la data de 30 iunie pentru anul pentru care se aprobă noile norme metodologice. Normele metodologice intră în vigoare odată cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) şi sunt valabile pe toată perioada de aplicabilitate a acesteia.

(5)Cuantumul alocaţiei de hrană în unităţile sanitare publice se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii, se actualizează anual în funcţie de rata inflaţiei şi nu poate fi mai mic de 22 lei/zi de spitalizare. Cheltuielile aferente alocaţiei de hrană în unităţile sanitare publice se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(6)Alocaţia de hrană poate fi suplimentată prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii sanitare, în condiţiile identificării altor surse de finanţare decât sumele provenite din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi de la bugetul de stat.

Art. 230
(1)Asiguraţii beneficiază de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data accidentului şi până la vindecare, în condiţiile stabilite de prezenta lege, de contractul-cadru şi normele sale de aplicare.
(2)Asiguraţii au următoarele drepturi:
a)să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum şi casa de asigurări de sănătate la care se asigură, în condiţiile prezentei legi şi ale contractului-cadru;
b)să fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate condiţiile prezentei legi, suportând cheltuielile de transport dacă opţiunea este pentru un medic din altă localitate;
c)să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Contractul-cadru;

d)să beneficieze de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;
e)să beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizării cu medicamentele, materialele sanitare şi investigaţiile paraclinice la care ar fi fost îndreptăţiţi fără contribuţie personală, în condiţiile impuse de contractul - cadru;
f)să efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;
g)să beneficieze de servicii de asistenţă medicală preventivă şi de promovare a sănătăţii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
g1)să poată beneficia de servicii de consiliere psihologică, în limita bugetului aprobat;

h)să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii şi în spitale aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
i)să beneficieze de servicii medicale de urgenţă;
j)să beneficieze de unele servicii de asistenţă stomatologică;
k)să beneficieze de tratament fizioterapeutic şi de recuperare;
l)să beneficieze de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive;

m)să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
n)să li se garanteze confidenţialitatea privind datele, în special în ceea ce priveşte diagnosticul şi tratamentul;
o)să aibă dreptul la informaţie în cazul tratamentelor medicale;
p)să beneficieze de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate în condiţiile legii.
(21)În situaţia în care asiguraţii optează să beneficieze de unele servicii medicale la furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în regim de spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, respectivii furnizori pot solicita acestor asiguraţi, pe baza consimţământului prealabil exprimat în scris, o contribuţie personală pentru a acoperi diferenţa dintre tariful practicat de furnizor pentru rezolvarea cazului sau, după caz, tarifele serviciilor medicale acordate şi tarifele corespondente suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, astfel cum va fi stabilită această diferenţă prin contractul-cadru, potrivit alin. (23).

(22)Contribuţia personală pentru fiecare categorie de serviciu medical prevăzută la alin. (21) este afişată pe pagina de internet şi la sediul furnizorilor privaţi de servicii medicale şi se plăteşte de către asiguraţi, în mod direct sau printr-o asigurare încheiată în baza unui contract cu o societate de asigurări.

(23)Prin contractul-cadru, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se stabilesc serviciile medicale pentru care asiguraţii plătesc contribuţie personală în condiţiile alin. (21), modalitatea şi condiţiile acordării acestora, precum şi procedura de stabilire a nivelului contribuţiei personale.

(25)Prevederile alin. (21)-(23) se aplică începând cu data de 1 iulie 2021.

(26)Prin excepţie de la prevederile alin. (25), prevederile alin. (21)-(23) referitoare la contribuţia personală pe care o pot plăti asiguraţii care optează să beneficieze de unele servicii medicale acordate de furnizorii privaţi care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate, în ambulatoriu clinic de specialitate şi ambulatoriu paraclinic de specialitate, se aplică după 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2022.

*) Termenul prevăzut la art. 230 alin. (26) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la împlinirea termenului de 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2027.

(24)[textul din Art. 230, alin. (2^4) din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 09-iul-2020 de Actul din Decizia 229/2020]
(3)Asiguraţii prevăzuţi în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de asistenţă medicală gratuită, respectiv servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, suportate din fond, în condiţiile contractului-cadru şi din bugetele ministerelor şi instituţiilor respective, în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

*) Prin Decizia nr. 272/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 230 alin. (3), poliţiştii pensionari beneficiază de medicamente gratuite în aceleaşi condiţii cu poliţiştii în funcţie, conform regimului derogatoriu stabilit prin actele normative speciale aplicabile acestora, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază şi condiţionată de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.

(4)Personalităţile internaţionale cu statut de demnitar primesc asistenţă medicală de specialitate în unităţi sanitare nominalizate prin ordin al ministrului sănătăţii.
Art. 231
Obligaţiile asiguraţilor pentru a putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 230 sunt următoarele:
a)să se înscrie pe lista unui medic de familie;
b)să anunţe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
c)să se prezinte la controalele profilactice şi periodice stabilite prin contractul-cadru;
d)să anunţe în termen de 15 zile medicul de familie şi casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asiguraţi;
e)să respecte cu stricteţe tratamentul şi indicaţiile medicului;
f)să aibă o conduită civilizată faţă de personalul medico - sanitar;
g)să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata/contribuţia personală, în condiţiile legii;
h)să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat, definite la art. 223 alin. (1).
Art. 232
(1)Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat beneficiază de servicii medicale, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, prevăzut de prezenta lege, şi de alocaţia de hrană astfel cum a fost stabilită. Modalitatea de decontare a serviciilor medicale pentru aceste persoane se aplică şi alocaţiei de hrană.

(2)[textul din Art. 232, alin. (2) din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 07-dec-2017 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 88/2017]
(3)[textul din Art. 232, alin. (3) din titlul VIII, capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 07-dec-2017 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 88/2017]
(31)Serviciile medicale în asistenţa medicală primară cuprinse în pachetul minimal de servicii sunt aceleaşi cu cele cuprinse în pachetul de servicii de bază, cu excepţia serviciilor adiţionale şi a unora dintre activităţile de suport, şi sunt stabilite prin contractul-cadru şi normele de aplicare a acestuia.
(32)Pentru a beneficia de serviciile medicale în asistenţa medicală primară cuprinse în pachetul minimal de servicii, persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat au obligaţia să se înscrie pe lista unui medic de familie, iar persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat şi care sunt înscrise pe lista unui medic de familie se reînscriu pe lista aceluiaşi medic de familie sau a unui alt medic de familie, în condiţiile art. 230 alin. (2) lit. a) şi c).
(33)Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat înscrise pe lista unui medic de familie pot să îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe lista acestuia, cu excepţia situaţiilor prevăzute în contractul-cadru.
(34)Fondurile necesare pentru plata serviciilor medicale în asistenţa medicală primară acordate persoanelor prevăzute la alin. (32) se suportă de la bugetul de stat prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

(35)Persoanele neasigurate beneficiază de aceleaşi servicii ca persoanele asigurate în vederea efectuării testării pentru virusul hepatitic B, virusul hepatitic C şi/sau HIV, beneficiind ulterior de acces la terapiile specifice din cadrul programelor naţionale de sănătate sau al programelor terapeutice derulate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
(36)Fondurile necesare pentru plata acestor servicii medicale se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 233
Tarifele serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul internat în vârstă de până la 3 ani, precum şi pentru însoţitorul persoanei cu handicap grav internate se suportă de către casele de asigurări de sănătate, dacă medicul consideră necesară prezenţa lor pentru o perioadă determinată. Tariful serviciilor hoteliere pentru persoana care însoţeşte copilul cu vârstă mai mare de 3 ani internat într-un spital public, suportat de însoţitor, nu poate depăşi dublul sumei reprezentând alocaţia pentru hrană specifică secţiei în care este internat copilul.

Art. 234
(1)Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel puţin o dată pe an, prin casele de asigurări, asupra serviciilor de care beneficiază, precum şi asupra drepturilor şi obligaţiilor sale.
(2)La cerere, casa de asigurări de sănătate la care este luată în evidenţă persoana asigurată comunică în termen de 45 de zile persoanei asigurate sau reprezentantului legal al acesteia, după caz, lista cu serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale de care a beneficiat persoana asigurată în anul precedent, decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu precizarea contravalorii acestora, a furnizorilor care le-au efectuat/eliberat, precum şi a datei efectuării/eliberării acestora.
(3)Lista cu serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale de care a beneficiat persoana asigurată în anul precedent, decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, va putea fi accesată de asigurat şi prin intermediul dosarului electronic al pacientului.
(4)CNAS efectuează, anual sau ori de câte ori este cazul, analize, studii şi prelucrări de date în scopul transparentizării modului în care serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale sunt decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

CAPITOLUL III:Servicii medicale suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
SECŢIUNEA 1:Servicii medicale profilactice
Art. 235
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii şi al păstrării sănătăţii, asiguraţii beneficiază, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia, prin intermediul furnizorilor de servicii cu care casele de asigurări de sănătate se află în relaţii contractuale, de informare şi consiliere cu privire la principalii factori de risc pentru sănătate, precum şi la mijloacele de prevenire a îmbolnăvirilor, în cadrul serviciilor de evaluare periodică a stării de sănătate, inclusiv în ceea ce priveşte depistarea factorilor de risc în cadrul serviciilor de depistare precoce a afecţiunilor cronice.

SECŢIUNEA 2:Servicii medicale curative
Art. 236
(1)Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicaţiilor ei, pentru recuperarea după boală şi pentru terapia durerii.

(2)Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenţi medicali şi de alt personal sanitar, la indicaţia şi sub supravegherea medicului.
(3)În cazul asiguraţilor care beneficiază de serviciile medicale pentru terapia durerii, managementul durerii se realizează în cadrul medicinei bazate pe dovezi, în mod integrat şi interdisciplinar, pe baza ghidurilor de practică medicală, protocoalelor naţionale de practică medicală, protocoalelor operaţionale de practică medicală sau a protocoalelor terapeutice, astfel cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. g)-g3), respectiv în cadrul medicinei personalizate, potrivit prevederilor art. 362 din Legea nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)În urma consultării cu organismele profesionale, astfel cum sunt definite la art. 942 lit. b), Ministerul Sănătăţii, celelalte ministere şi instituţiile cu reţea sanitară proprie şi Ministerul Educaţiei elaborează strategia privind formarea profesională în managementul durerii a profesioniştilor, astfel cum sunt definiţi la art. 942 lit. a), precum şi strategia privind educarea pacienţilor pentru prevenirea şi terapia durerii.

Art. 237
(1)Serviciile medicale curative ale căror costuri sunt suportate din fond sunt:
a)serviciile medicale de urgenţă altele decât cele finanţate direct de Ministerul Sănătăţii;
b)serviciile medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afecţiunii: anamneză, examen clinic, examene de investigaţii paraclinice;
c)tratamentul medical, chirurgical şi unele proceduri de recuperare;
d)prescrierea tratamentului necesar ameliorării sau vindecării, inclusiv indicaţiile privind regimul de viaţă şi muncă, precum şi cel igieno-dietetic.
e)serviciile medicale pentru terapia durerii.

(2)Asiguraţii beneficiază de activităţi de suport, în condiţiile legii.
(3)Detalierea serviciilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi modalităţile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru şi normele sale de aplicare.
(4)Serviciile medicale de consultaţii şi diagnostic ce pot fi furnizate la distanţă şi modalităţile de acordare se stabilesc prin contractul-cadru. În urma acordării serviciilor medicale la distanţă, furnizorii emit documentele necesare persoanei asigurate şi le transmit prin mijloace de comunicare electronică.

Art. 238
(1)Asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală primară şi de specialitate ambulatorie la indicaţia medicului de familie, în condiţiile contractului-cadru.
(2)Asiguraţii primesc asistenţă medicală de specialitate în spitale autorizate şi acreditate sau înscrise în procesul de acreditare.

(3)Serviciile spitaliceşti se acordă prin spitalizare şi cuprind: consultaţii, investigaţii, stabilirea diagnosticului, tratament medical şi/sau tratament chirurgical, îngrijire, recuperare, medicamente şi materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, cazare şi masă.

(4)Asistenţa medicală de recuperare se acordă pentru o perioadă de timp şi după un ritm stabilite de medicul curant în unităţi sanitare autorizate şi evaluate sau, după caz, acreditate sau înscrise în procesul de acreditare.

(5)Servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv îngrijiri paliative la domiciliu, se acordă de furnizori autorizaţi şi acreditaţi sau înscrişi în procesul de acreditare.

Art. 239
(1)Serviciile de medicină dentară se acordă de către medicul de medicină dentară şi de către dentist în cabinete medicale autorizate şi evaluate conform legii.
(2)Dentiştii care la data de 31 decembrie 2005 au furnizat servicii medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate îşi pot continua activitatea în aceleaşi condiţii şi după această dată.
(3)Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, autorizează desfăşurarea activităţii de către dentişti.
Art. 240
Asiguraţii beneficiază de tratamente stomatologice care se suportă din fond în condiţiile stabilite prin contractul-cadru şi normele de aplicare.
SECŢIUNEA 3:SECŢIUNEA 3: Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi alte mijloace terapeutice
Art. 241
(1)Asiguraţii beneficiază de medicamente cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242, precum şi pentru medicamentele care fac obiectul protocoalelor de acces timpuriu în rambursare, prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. m1).

(11)Din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suportă contravaloarea medicamentelor numai pentru indicaţiile terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, pentru care acestea, în urma evaluării efectuate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, au fost cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242.
(12)În situaţia în care medicamentele au fost cuprinse în lista de medicamente prevăzută la art. 242 anterior metodologiei prevăzute la art. 243 alin. (2), din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suportă contravaloarea acestora numai pentru indicaţiile terapeutice autorizate şi incluse în rezumatul caracteristicilor produsului, potrivit legii.

(13)Contravaloarea medicamentelor care fac obiectul protocoalelor de acces timpuriu în rambursare, prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. m1), se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

(2)În situaţia în care prescripţia medicală se emite ca urmare a unei scrisori medicale, fără modificarea de către medicul prescriptor a schemei terapeutice prevăzute în scrisoarea medicală, responsabilitatea schemei terapeutice revine medicului care a emis scrisoarea medicală.
(3)Modalităţile de prescriere şi eliberare a medicamentelor se prevăd în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare, precum şi în hotărârea Guvernului privind aprobarea programelor naţionale de sănătate şi în normele tehnice de realizare ale acesteia.
(4)Prescrierea medicamentelor se face cu respectarea protocoalelor terapeutice, elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, iar pentru medicamentele care nu au protocol terapeutic, prescrierea se face cu respectarea indicaţiilor, dozelor şi contraindicaţiilor din rezumatul caracteristicilor produsului în limita competenţei medicului prescriptor.
(5)Nerespectarea protocoalelor terapeutice de către medicii prescriptori se sancţionează în conformitate cu hotărârile Guvernului de aprobare a Contractului-cadru şi a programelor naţionale de sănătate, iar contravaloarea medicamentelor astfel prescrise nu se recuperează, dacă asiguratul îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute în protocoalele terapeutice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS, de a beneficia de astfel de medicamente la data emiterii prescripţiei.

Art. 242
(1)Lista cu medicamente de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi CNAS, cu consultarea CFR, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2)În listă se pot include numai medicamente prevăzute în Nomenclatorul de produse.
(3)În listă se pot include şi medicamente imunologice definite la art. 699 pct. 5 lit. a) subpct. (i), altele decât cele prevăzute la art. 58 alin. (9) sau care se administrează altor segmente populaţionale decât cele prevăzute la art. 58 alin. (9), precum şi medicamente contraceptive hormonale.

(4)Medicamentele prevăzute la alin. (3) nu fac obiectul prevederilor art. 243 alin. (1) şi (2). Includerea sau excluderea medicamentelor prevăzute la alin. (3) în/din lista prevăzută la alin. (1) se realizează la propunerea Comitetului Naţional de Vaccinologie, în cazul medicamentelor imunologice, respectiv la propunerea comisiei de specialitate obstetrică-ginecologie şi a comisiei de endocrinologie, în cazul medicamentelor contraceptive hormonale, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

(5)Contravaloarea medicamentelor prevăzute la alin. (3) eliberate asiguraţilor pe bază de prescripţie medicală se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Costul administrării medicamentelor imunologice prevăzute la alin. (3) exprimat prin tarif în lei per serviciu medical se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii alocat programelor naţionale de sănătate publică.

(6)Nivelul de compensare al medicamentelor prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1).
(7)Segmentele populaţionale care beneficiază de medicamentele prevăzute la alin. (3) se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.

Art. 243
(1)Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea ANMDMR.

(2)Metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea ANMDMR.

(3)Pentru medicamentele pentru care în urma evaluării efectuate de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România sunt emise decizii de includere condiţionată în lista de medicamente prevăzută la art. 242, se pot negocia şi încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, aprobată prin Legea nr. 184/2015.

(4)Prin legile bugetare anuale se aprobă limita maximă până la care CNAS este autorizată să negocieze şi să încheie contractele prevăzute la alin. (3).
(5)Creditele de angajament aprobate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate prin legile bugetare anuale pentru medicamentele care fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se utilizează de către casele de asigurări de sănătate pentru încheierea angajamentelor legale cu furnizorii de servicii medicale şi medicamente.

Art. 2431
Evaluarea în vederea includerii în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate poate fi iniţiată numai pentru indicaţiile care au fost aprobate de către Agenţia Europeană a Medicamentului sau Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România şi care se regăsesc în rezumatul caracteristicilor produsului.
Art. 2432
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România poate iniţia, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din listă numai pentru indicaţiile din rezumatul caracteristicilor produsului.

Art. 244
(1)Contravaloarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afecţiunilor categoriilor de persoane prevăzute la art. 224 alin. (1) lit. a) şi pentru femeile gravide şi lăuze se suportă din fond, la nivelul preţului de referinţă.
(2)Valoarea medicamentelor prevăzute la art. 242 alin. (1), prescrise pentru tratamentul afecţiunilor persoanelor prevăzute în actele normative de la art. 224 alin. (1) lit. d) şi e), se suportă din fond, la nivelul preţului de referinţă, în condiţiile contractului-cadru şi ale normelor sale de aplicare.

(3)Asiguraţii au dreptul la materiale sanitare şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive pentru corectarea văzului, auzului, pentru protezarea membrelor şi la alte materiale de specialitate, în scopul protezării unor deficienţe organice sau fiziologice, pentru o perioadă determinată sau nedeterminată, pe baza prescripţiilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.

(4)Asiguraţii beneficiază de servicii de fizioterapie, conform planului terapeutic, pe baza prescripţiei medicale şi a diagnosticului clinic stabilit de către medicul de specialitate curant sau medicul prescriptor, servicii stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.

(5)Asiguraţii beneficiază de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de alte mijloace terapeutice prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului - cadru.

(6)Medicamentele expirate şi/sau neutilizate provenite de la populaţie vor fi colectate la spitale publice sau private, care sunt obligate să le primească în scopul eliminării lor finale.
(7)Costurile pentru desfăşurarea operaţiunilor prevăzute la alin. (6) de către spitalele publice sau private se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Metodologia se stabileşte prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

SECŢIUNEA 4:Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu şi alte servicii speciale
Art. 245
(1)Asiguraţii au dreptul să primească unele servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, inclusiv îngrijiri paliative la domiciliu, acordate de un furnizor autorizat şi acreditat sau înscris în procesul de acreditare, în condiţiile legii.

(2)Condiţiile acordării serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu se stabilesc prin contractul-cadru.
Art. 246
Asiguraţii au dreptul la transport sanitar, necesar pentru realizarea unui serviciu medical, în cazurile prevăzute în contractul-cadru.
SECŢIUNEA 5:Servicii medicale acordate asiguraţilor pe teritoriul altor state
Art. 247
(1)Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, aflate pe teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, beneficiază de servicii medicale pe teritoriul acestor state, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.
(2)Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte este efectuată de casele de asigurări de sănătate prin intermediul CNAS.
(3)Pentru efectuarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) CNAS poate deschide conturi la o instituţie bancară în care casele de asigurări de sănătate vor vira sumele reprezentând cheltuielile ocazionate de acordarea serviciilor medicale şi a altor prestaţii persoanelor menţionate la alin. (1), în condiţiile documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte. Metodologia de efectuare a acestor plăţi se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.
SECŢIUNEA 6:Servicii medicale care nu sunt suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Art. 248
(1)Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unităţile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt:
a)serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă şi sportive, asistenţă medicală la locul de muncă, asistenţă medicală a sportivilor;
b)unele servicii medicale de înaltă performanţă;
c)unele servicii de asistenţă stomatologică;
d)serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;
e)corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani;

f)unele medicamente, materiale sanitare şi tipuri de transport;
g)serviciile medicale solicitate şi eliberarea actelor medicale solicitate de autorităţile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraţilor;
h)fertilizarea in vitro;
i)asistenţa medicală la cerere;
j)contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului şi auzului;
k)contribuţia personală din preţul medicamentelor, a unor servicii medicale şi a dispozitivelor medicale;
l)serviciile medicale solicitate de asigurat;
m)unele servicii şi proceduri de reabilitare;
n)cheltuielile de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali, precum şi cheltuielile cu medicamente şi materiale sanitare din unităţi medico-sociale;
o)serviciile acordate în cadrul secţiilor/clinicilor de boli profesionale şi al cabinetelor de medicină a muncii;
p)serviciile hoteliere solicitate de pacienţii ale căror afecţiuni se tratează în spitalizare de zi;
q)cheltuielile de personal pentru medici, farmacişti şi medici stomatologi pe perioada rezidenţiatului;

r)serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning din structura spitalului;
r1)serviciile de consiliere psihologică postnatală acordate în cadrul unităţilor sanitare de specialitate ori unităţilor sanitare care au în structură secţii/compartimente de obstetrică-ginecologie;

s)cheltuielile de personal pentru medicii şi personalul sanitar din unităţile sau secţiile de spital cu profil de recuperare distrofici, recuperare şi reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii;
t)activităţi de interes deosebit în realizarea obiectivelor strategiei de sănătate publică, definite prin contractul-cadru.
ţ)testarea cu teste rapide antigen din proba nazofaringiană în vederea depistării infecţiei cu SARS-CoV-2 desfăşurată prin farmaciile comunitare şi oficinele comunitare rurale.

u)transplantul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, cu excepţia cazurilor prevăzute în contractul-cadru şi în normele de aplicare ale acestuia, precum şi a tratamentului în ambulatoriu al stării posttransplant pentru bolnavii transplantaţi, asigurat în cadrul programelor naţionale de sănătate curative.

(11)Prin excepţie de la alin. (1) lit. e), din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suportă contravaloarea reconstrucţiei mamare prin endoprotezare şi a simetrizării consecutive acesteia în cazul intervenţiilor chirurgicale oncologice.

(2)Pentru serviciile care nu sunt decontate din fond, necesare personalului armatei şi al Ministerului Afacerilor Interne care a fost rănit, a devenit invalid ori a dobândit alte afecţiuni fizice sau psihice pe timpul participării la acţiuni militare ori în legătură cu acestea, contravaloarea se asigură de la bugetul de stat, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(3)Serviciile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), f) şi m) şi contribuţia personală prevăzută la alin. (1) lit. k) se stabilesc prin contractul-cadru.
(4)Cheltuielile pentru activităţile prevăzute la alin. (1) lit. q), r) şi s) se suportă din bugetul de stat.
(5)Cheltuielile pentru activităţile prevăzute la alin. (1) lit. n) se asigură prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.
(6)Cheltuielile pentru activităţile prevăzute la alin. (1) lit. ţ) se asigură prin transferuri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii către FNUASS.

SECŢIUNEA 7:Asigurarea calităţii
Art. 249
(1)Evaluarea calităţii serviciilor de sănătate în vederea acreditării unităţilor sanitare revine Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.
(2)Evaluarea în vederea acreditării şi acreditarea unităţilor sanitare se fac în baza standardelor, procedurilor şi metodologiei elaborate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.

(21)Pentru a intra în procesul de evaluare în vederea acreditării este necesar ca în cadrul unităţilor sanitare să existe o structură de management al calităţii serviciilor de sănătate.
(22)În structura de management al calităţii serviciilor de sănătate prevăzută la alin. (21) trebuie să existe cel puţin un post de medic. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile principale ale acestei structuri se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate.

(3)Casele de asigurări de sănătate încheie, potrivit legii, contracte cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale care respectă următoarele condiţii:
a)sunt autorizaţi şi evaluaţi potrivit art. 253, pentru furnizorii exceptaţi de la obligativitatea acreditării sau care nu intră sub incidenţa prevederilor referitoare la acreditare, potrivit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;
b)sunt autorizaţi şi acreditaţi sau înscrişi în procesul de acreditare, pentru furnizorii obligaţi să se acrediteze şi, respectiv, sunt autorizaţi şi acreditaţi, pentru furnizorii care au optat să parcurgă voluntar procesul de acreditare;
c)dispun de un sistem informaţional şi informatic a cărui utilizare permite evidenţa, raportarea, decontarea şi controlul serviciilor medicale efectuate, conform cerinţelor CNAS;
d)utilizează pentru tratamentul afecţiunilor numai medicamente din Nomenclatorul medicamentelor pentru uz uman;
e)utilizează materiale sanitare şi dispozitive medicale autorizate, conform legii.

(4)[textul din Art. 249, alin. (4) din titlul VIII, capitolul III, sectiunea 7 a fost abrogat la 30-dec-2018 de Art. II, punctul 2. din Legea 329/2018]
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, în anul 2018, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se încheie contracte cu unităţi sanitare autorizate şi evaluate în condiţiile legii.

(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi prin derogare de la prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, în anul 2019, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se încheie contracte cu unităţi sanitare autorizate şi evaluate în condiţiile legii.

Art. 250
Calitatea serviciilor de sănătate furnizate de către unităţile sanitare este verificată, în cursul unui ciclu de acreditare, de către structurile de control al calităţii serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii şi al direcţiilor de sănătate publică.
SECŢIUNEA 8:Acţiuni comune pentru sănătate
Art. 251
În scopul realizării obiectivelor Strategiei naţionale de sănătate, Ministerul Sănătăţii elaborează programele naţionale de sănătate în colaborare cu CNAS.
Art. 252
Medicamentele care se acordă în ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate curative se asigură prin farmaciile aparţinând unităţilor sanitare prin care acestea se derulează sau prin alte farmacii, după caz.
SECŢIUNEA 9:SECŢIUNEA 9: Evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, de medicamente şi materiale sanitare
Art. 253
(1)Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente, care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii, pot intra în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

(2)Procesul de evaluare cuprinde cabinetele de medicină de familie, cabinetele medicale dentare şi cabinetele medicale din ambulatoriul de specialitate organizate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, laboratoarele de analize medicale şi de anatomie patologică, furnizorii de dispozitive medicale care realizează doar activitate de comercializare, unităţile farmaceutice - farmacii şi oficine de circuit deschis, precum şi alte persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii.

(3)Evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente, prevăzuţi la alin. (2), se face la nivel naţional sau judeţean.

(4)Comisiile de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente la nivel naţional sunt formate din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai CNAS, iar, la nivel judeţean, comisiile de evaluare sunt formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate şi, după caz, ai ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii.

(5)Regulamentul de funcţionare a comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente, prevăzuţi la alin. (2), se elaborează de comisiile naţionale şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS. Standardele de evaluare elaborate de comisiile naţionale de evaluare se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

(6)Metodologia şi nivelul de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente, prevăzuţi la alin. (2), se elaborează şi se stabilesc de către comisiile organizate la nivel naţional şi se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

(7)Pentru realizarea procesului de evaluare, furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi medicamente au obligaţia plăţii unei taxe de evaluare al cărei cuantum se aprobă prin metodologia prevăzută la alin. (6). Veniturile obţinute în urma activităţii de evaluare se constituie venituri proprii la fond.

(8)[textul din Art. 253, alin. (8) din titlul VIII, capitolul III, sectiunea 9 a fost abrogat la 10-nov-2022 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 150/2022]
CAPITOLUL IV:Relaţiile caselor de asigurări sociale de sănătate cu furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente
Art. 254
(1)Furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi de medicamente, care pot fi în relaţii contractuale cu casele de asigurări, sunt:
a)unităţile sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor legale în vigoare, autorizate, evaluate şi selectate în condiţiile legii;
b)farmaciile, distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare;
c)alte persoane fizice şi juridice care furnizează servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive.

(2)Selectarea unităţilor sanitare cu paturi, care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, se realizează de către o comisie de selecţie numită prin ordin al ministrului sănătăţii pe baza unor criterii obiective aprobate prin acelaşi ordin.
(3)Comisia prevăzută la alin. (2) prezintă raportul analizei efectuate şi lista unităţilor sanitare cu paturi, care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. Raportul analizei efectuate şi lista unităţilor sanitare cu paturi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de servicii numai cu unităţile care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii şi care nu sunt cuprinse în hotărâre a Guvernului pentru aprobarea raportului comisiei de selecţie şi a listei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate.
Art. 255
(1)Relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi casele de asigurări sunt de natură civilă, reprezintă acţiuni multianuale şi se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract. În situaţia în care este necesară modificarea sau completarea clauzelor, acestea sunt negociate şi stipulate în acte adiţionale.

(2)Se autorizează CNAS şi casele de asigurări de sănătate să încheie angajamente legale suplimentare în anul 2009, în limita sumei totale de 2.800 milioane lei, pentru servicii medicale şi medicamente, cu termen de plată în anul 2010, în condiţiile stabilite prin Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
(3)Se autorizează CNAS să introducă în anexele şi bugetul fondului detalierea pe programe a creditelor de angajament suplimentare prevăzute la alin. (2) şi să comunice Ministerului Finanţelor Publice modificările introduse.
(4)Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale sunt obligaţi să prezinte, la încheierea contractului cu casa de asigurări de sănătate, asigurări de răspundere civilă în domeniul medical în concordanţă cu tipul de furnizor, atât pentru furnizor, cât şi pentru personalul medico-sanitar angajat. Nivelul limitelor de asigurare pe categorii de furnizori care intră în relaţii contractuale cu casele de asigurări se stabileşte de CNAS cu avizul CMR, CFR, CMSR, OAMMR, OBBC şi al Colegiului Fizioterapeuţilor din România, după caz. Societăţile de asigurări care oferă asigurări de răspundere civilă în domeniul medical trebuie să fie autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

(5)[textul din Art. 255, alin. (5) din titlul VIII, capitolul IV a fost abrogat la 03-sep-2021 de Art. I, punctul 28. din Ordonanta 18/2021]
(6)Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive au obligaţia de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative şi actele de evidenţă financiar-contabilă privind sumele decontate din fond.

Art. 256
Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitivele medicale încheie cu casele de asigurări contracte pe baza modelelor de contracte prevăzute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru, în cuprinsul cărora pot fi prevăzute şi alte clauze suplimentare, negociate, în limita prevederilor legale în vigoare.
Art. 257
Refuzul caselor de asigurări de a încheia contracte cu furnizorii pentru serviciile medicale din pachetele de servicii, denunţarea unilaterală a contractului, precum şi răspunsurile la cererile şi la sesizările furnizorilor se vor face în scris şi motivat, cu indicarea temeiului legal, în termen de 30 de zile.
Art. 258
(1)Casele de asigurări încheie cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive contracte pentru furnizarea de servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar.

(2)La încheierea contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor ţine seama de economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS şi Ministerul Sănătăţii.
(3)Lista de servicii medicale acordate la nivel regional, precum şi modalitatea de încheiere a contractelor de furnizare de servicii cu mai multe case de asigurări dintr-o anumită regiune se stabilesc prin contractul-cadru.
Art. 259
(1)Contractele de furnizare de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive cuprind şi obligaţiile părţilor legate de derularea în condiţii optime a clauzelor contractuale, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor furnizate până la definitivarea unui nou contract între părţi, pentru perioada următoare celei acoperite prin contract.

(2)Decontarea serviciilor medicale şi a dispozitivelor medicale aferente lunii decembrie a anului în curs se face în luna ianuarie a anului următor.
Art. 260
Casele de asigurări controlează modul în care furnizorii de servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la derularea contractului.
Art. 261
(1)Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:
a)în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie, prin tarif pe persoană asigurată, tarif pe serviciu medical;
b)în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi sanitare publice sau private, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical;
c)prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul - cadru;
d)prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuţie personală;
e)prin preţ de decontare pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi altele asemenea, eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru asiguraţii cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative;
f)prin preţ de referinţă pentru unele servicii medicale sau prin preţ de referinţă prevăzut în lista de materiale sanitare şi de dispozitive medicale , tehnologii şi dispozitive asistive sau, după caz, prin sumă de închiriere pentru cele acordate pentru o perioadă determinată;

g)prin preţ de achiziţie al medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive şi altele asemenea utilizate în unităţile sanitare cu paturi pentru tratamentul bolnavilor pe perioada spitalizării acestora sau, după caz, eliberate prin farmaciile cu circuit închis pentru tratamentul în regim ambulatoriu al bolnavilor cuprinşi în programele naţionale de sănătate curative.

(11)Pentru atingerea unor ţinte în acordarea unor servicii medicale din asistenţa medicală primară, plata furnizorilor de servicii medicale se poate realiza şi prin plata în funcţie de performanţă, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia.
(12)Sumele aferente plăţilor prevăzute la alin. (11) se suportă din bugetul alocat asistenţei medicale primare în Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, pentru persoanele care fac dovada calităţii de asigurat, şi de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătăţii sub formă de transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele prevăzute la art. 232 alin. (32).
(13)Plata în funcţie de performanţă se poate realiza prin bonificaţii acordate după îndeplinirea indicatorilor de performanţă, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru şi normele metodologice de aplicare a acestuia.

(14)În asistenţa medicală primară, în anul 2026, fondul destinat plăţii per capita şi plăţii pe serviciu medical se distribuie în proporţie de 25% pentru plata per capita şi 75% pentru plata pe serviciu medical.
(15)În asistenţa medicală primară, începând cu anul 2027, fondul destinat plăţii per capita şi plăţii pe serviciu medical se distribuie în proporţie de 20% pentru plata per capita şi 80% pentru plata pe serviciu medical.

(2)Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive se stabileşte prin contractul-cadru.

Art. 262
Decontarea serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări şi furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări unde este luat în evidenţă asiguratul, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.

Art. 263
(1)Asistenţa medicală şi îngrijirile medicale la domiciliul asiguratului se contractează de casele de asigurări de sănătate cu furnizori autorizaţi şi evaluaţi sau, după caz, acreditaţi sau înscrişi în procesul de acreditare, în condiţiile legii.

(2)[textul din Art. 263, alin. (2) din titlul VIII, capitolul IV a fost abrogat la 10-nov-2022 de Art. I, punctul 7. din Ordonanta urgenta 150/2022]
Art. 264
Consultaţiile de urgenţă la domiciliu şi transportul sanitar neasistat, asigurate de furnizori privaţi, se acordă prin unităţi medicale specializate autorizate şi acreditate sau înscrise în procesul de acreditare.

CAPITOLUL V:Finanţarea serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale
SECŢIUNEA 1:Constituirea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Art. 265
(1)Fondul se formează din:
a)contribuţii ale persoanelor fizice;

a1)sumele care se distribuie fondului din contribuţia asiguratorie pentru muncă, potrivit art. 2206 alin. (4) litera d) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

a2)sumele provenite din protocoalele încheiate de CNAS cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă sau reprezentanţii legali ai acestora;

a3)sume provenite din angajamentele obligatorii asumate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă, potrivit deciziilor Comisiei Europene emise în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002;

a4)sume provenite din protocoalele de acces timpuriu în rambursare;

b)subvenţii de la bugetul de stat;
c)dobânzi, donaţii, sponsorizări, venituri obţinute din exploatarea patrimoniului CNAS şi caselor de asigurări, precum şi alte venituri, în condiţiile legii;
d)sume din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii.
(2)Colectarea contribuţiilor datorate de persoanele obligate să se asigure, precum şi a contribuţiei asigurătorii pentru muncă datorată de angajator se face de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF şi organele fiscale subordonate acesteia, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

(3)Pentru acoperirea deficitului bugetului fondului, în vederea asigurării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altor servicii la care au dreptul asiguraţii, după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

(4)Fondul de rezervă se constituie în anii în care bugetul fondului este excedentar, nu primeşte sume în completare de la bugetul de stat potrivit alin. (3) şi se constituie numai după acoperirea deficitelor din anii precedenţi ale bugetului fondului.
(5)Veniturile asupra cărora se stabileşte contribuţia asiguratorie pentru muncă şi cota de contribuţie sunt prevăzute în Legea nr. 227/2015.

Art. 266
(1)Persoana asigurată are obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare pentru asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 224 alin. (1).
(2)Veniturile asupra cărora se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Codul fiscal.
(3)[textul din Art. 266, alin. (3) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 07-dec-2017 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 88/2017]
(4)Termenul de prescripţie a obligaţiei de plată privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate este prevăzut în Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 267
(1)[textul din Art. 267, alin. (1) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 88/2017]
(2)Pentru persoanele care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează în termen de 3 luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu.

(21)Pentru categoriile de persoane asigurate fără plata contribuţiei prevăzute la art. 224 alin. (1), calitatea de asigurat încetează în termen de 1 lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asiguraţi, cu excepţia studenţilor, pentru care calitatea de asigurat încetează în termen de 3 luni de la data la care aceştia nu se mai încadrează în categoria de persoane asigurate fără plata contribuţiei.

(22)Pentru persoanele care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b)-h) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. a) şi b) din aceeaşi lege, calitatea de asigurat încetează la data la care expiră termenul legal de depunere a declaraţiei, prevăzută la art. 147 alin. (1), art. 174 alin. (3), art. 1741 alin. (2) şi art. 180 alin. (3) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după caz, dacă nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare, prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit legii.

(23)Pentru persoanele prevăzute la art. 180 alin. (1) lit. c) şi d), precum şi la art. 1821 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează la expirarea a 12 luni de la data depunerii declaraţiei prevăzute la art. 180 alin. (3) sau, după caz, la art. 1821 din aceeaşi lege, dacă nu depun o nouă declaraţie pentru perioada următoare prin care este stabilită contribuţia de asigurări sociale de sănătate potrivit aceleiaşi legi.

(24)După expirarea perioadelor prevăzute la alin. (2)-(23), pentru persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat, sunt aplicabile prevederile art. 232.

(25)Pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 224 alin. (14), calitatea de asigurat încetează în termen de o lună de la data la care persoanele nu se mai încadrează în aceste categorii de asiguraţi.

(3)[textul din Art. 267, alin. (3) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 88/2017]
Art. 268
(1)[textul din Art. 268, alin. (1) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 88/2017]
(2)
[textul din Art. 268, alin. (2) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2017 de Art. II, punctul 5. din Legea 2/2017]
(3)[textul din Art. 268, alin. (3) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2017 de Art. II, punctul 5. din Legea 2/2017]
(4)[textul din Art. 268, alin. (4) din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-feb-2017 de Art. II, punctul 5. din Legea 2/2017]
(5)Străinii beneficiari ai unei forme de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, dobândesc calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate în condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru cetăţenii români.

Art. 269
[textul din Art. 269 din titlul VIII, capitolul V, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2018 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 88/2017]
Art. 270
Activitatea privind declararea, stabilirea, controlul şi colectarea şi soluţionarea contestaţiilor pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate se realizează de către ANAF, prin structurile de specialitate cu atribuţii de administrare a creanţelor fiscale, inclusiv unităţile subordonate.

SECŢIUNEA 2:Utilizarea şi administrarea Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate
Art. 271
(1)Sumele colectate în condiţiile art. 265 alin. (2) se utilizează astfel:
a)pentru plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi a dispozitivelor medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România este parte;
b)o cotă de 3% pentru cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital ale CNAS şi caselor de asigurări de sănătate. Prin legile bugetare anuale se poate aproba depăşirea limitei de 3%;
c)fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS, în condiţiile prevăzute la art. 265 alin. (4).
(2)Veniturile fondului se utilizează şi pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate în condiţiile legii.
Art. 272
Cheltuielile pentru asigurarea pachetului minimal de servicii în asistenţa medicală primară acordat în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi al asistenţei medicale comunitare sunt suportate de la bugetul de stat; finanţarea serviciilor pentru activitatea de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat prevăzute la art. 96 şi art. 100 alin. (1), (2), (5), (7) şi (8) se suportă din sursele prevăzute la art. 96 şi art. 100.

Art. 273
(1)Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:
a)investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;
b)achiziţionarea aparaturii medicale de la nivelul şi condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
c)măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege.
(2)Cheltuielile prevăzute la alin. (1) se suportă de la bugetul de stat.
Art. 274
(1)Bugetul fondului se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.
(2)Bugetele de venituri şi cheltuieli ale caselor de asigurări se aprobă de ordonatorul principal de credite, în condiţiile legii.
Art. 275
(1)Sumele rămase neutilizate la nivelul caselor de asigurări la sfârşitul fiecărui an se virează în contul CNAS.
(2)Sumele rămase neutilizate la nivelul CNAS la sfârşitul fiecărui an se reportează în anul următor şi se utilizează pentru destinaţiile prevăzute la art. 271 alin. (1).
(3)Fondul de rezervă rămas neutilizat la finele anului se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.
(4)Utilizarea fondului de rezervă se stabileşte prin legile bugetare anuale.
(5)Disponibilităţile temporare ale fondului, precum şi disponibilităţile fondului de rezervă se păstrează la trezoreria statului şi sunt purtătoare de dobândă.
(6)Din disponibilităţile fondului de rezervă şi din excedentele înregistrate de fond din anii precedenţi pot fi constituite depozite la termen la Trezoreria Statului, în condiţiile stabilite prin convenţie încheiată între CNAS şi Ministerul Finanţelor Publice.
CAPITOLUL VI:Organizarea caselor de asigurări de sănătate
SECŢIUNEA 1:Constituirea caselor de asigurări de sănătate şi organizarea administrativă
Art. 276
(1)CNAS, instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, are sediul în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, sectorul 3.
(2)În domeniul sanitar, CNAS asigură aplicarea politicilor şi programelor Guvernului în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
(3)CNAS are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România şi are în subordine casele de asigurări de sănătate judeţene şi Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti.
(4)CNAS funcţionează pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administraţie, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Ministerului Sănătăţii. Casele de asigurări funcţionează pe baza statutului propriu, care trebuie să respecte prevederile statutului-cadru şi care se aprobă de consiliul de administraţie al CNAS, cu avizul Ministerului Sănătăţii. Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare a caselor de asigurări judeţene din cadrul sistemului de asigurări de sănătate, cu păstrarea specificului activităţii.
(5)Statutele prevăzute la alin. (4) trebuie să conţină prevederi referitoare la:
a)denumirea şi sediul casei de asigurări respective;
b)relaţiile CNAS cu alte case de asigurări şi cu oficiile teritoriale, precum şi cu asiguraţii;
c)structura, drepturile şi obligaţiile organelor de conducere;
d)modul de adoptare a hotărârilor în consiliul de administraţie şi relaţia dintre acesta şi conducerea executivă a casei de asigurări;
e)alte prevederi.
(6)Condiţiile de încheiere şi derulare a mandatelor directorilor generali ai CNAS şi ai caselor de asigurări de sănătate sunt prevăzute în statutul propriu al CNAS.

Art. 277
(1)Casele de asigurări sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.
(2)Casele de asigurări gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor prezentei legi, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, şi pot derula şi dezvolta şi activităţi pentru valorizarea fondurilor gestionate.

Art. 278
(1)Pe lângă CNAS funcţionează comisii de experţi pentru implementarea programelor naţionale de sănătate, finanţate din fond, precum şi alte activităţi stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS.
(2)Membrii comisiilor de experţi prevăzute la alin. (1) beneficiază de o indemnizaţie lunară de 1% din indemnizaţia preşedintelui CNAS, care se acordă proporţional cu numărul de participări efective la şedinţe. Indemnizaţiile şi cheltuielile de deplasare ocazionate de participarea în comisiile de experţi sunt suportate de CNAS. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi atribuţiile comisiilor de experţi se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNAS.

Art. 279
Casele de asigurări pot înfiinţa oficii de asigurări de sănătate fără personalitate juridică, la nivelul oraşelor, al municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza criteriilor stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS.
SECŢIUNEA 2:Atribuţiile caselor de asigurări de sănătate
Art. 280
(1)Atribuţiile CNAS sunt următoarele:
a)gestionează fondul prin preşedintele CNAS, împreună cu casele de asigurări;
b)elaborează, implementează şi gestionează procedurile şi formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătăţii, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
c)elaborează şi actualizează Registrul unic de evidenţă a asiguraţilor;
d)elaborează şi publică raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii;
e)îndrumă metodologic şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele de asigurări;
f)răspunde pentru activităţile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în faţa Guvernului, a ministrului sănătăţii şi a asiguraţilor;
g)elaborează proiectul contractului-cadru, care se prezintă de către Ministerul Sănătăţii spre aprobare Guvernului;
h)elaborează condiţiile privind acordarea asistenţei medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu consultarea CMR şi CMSR;

i)participă anual la elaborarea listei de medicamente eliberate cu sau fără contribuţie personală, pe baza prescripţiilor medicale, pentru persoanele asigurate;
j)administrează şi întreţine bunurile imobile şi baza materială din patrimoniu, în condiţiile legii;
k)asigură organizarea sistemului informatic şi informaţional unic integrat pentru înregistrarea asiguraţilor şi pentru gestionarea şi administrarea fondului. Indicatorii folosiţi în raportarea datelor în sistemul de asigurări de sănătate sunt unitari şi se stabilesc de către Ministerul Sănătăţii, la propunerea CNAS, CMR şi CMSR;

l)negociază şi contractează cu instituţii abilitate de lege colectarea şi prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguraţilor, în vederea contractării şi decontării acestora de către casele de asigurări;
m)acordă gratuit informaţii, consultanţă şi asistenţă în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
n)încheie şi derulează contracte de furnizare de servicii medicale de dializă;
o)asigură logistica şi baza materială necesare activităţii de pregătire şi formare profesională a personalului, din cheltuielile de administrare a fondului;
p)iniţiază, negociază şi încheie cu instituţii similare documente de cooperare internaţională în domeniul său de activitate, cu avizul conform al Ministerului Sănătăţii;
r)îndeplineşte funcţia de organism de legătură, care asigură comunicarea cu organismele similare din statele care au încheiat cu România documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii;
s)prezintă un raport anual Guvernului privind starea sistemului de asigurări sociale de sănătate;
t)prezintă rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia;
u)alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
(2)CNAS organizează şi administrează Platforma informatică din asigurările de sănătate - de interes naţional şi utilitate publică - care cuprinde: sistemul informatic unic integrat, sistemul naţional al cardului de asigurări sociale de sănătate, sistemul naţional de prescriere electronică şi sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului care cuprinde datele şi se constituie în condiţiile stabilite prin titlul IX1, precum şi sistemul integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate, asigurând interoperabilitatea acesteia cu soluţiile de e-Sănătate la nivel naţional, în condiţiile legii, pentru utilizarea eficientă a informaţiilor în elaborarea politicilor de sănătate şi pentru managementul sistemului de sănătate.

(3)Realizarea atribuţiilor care revin CNAS, potrivit prezentei legi, este supusă controlului organelor competente potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
(4)Condiţiile tehnice de securitate şi condiţiile de acces la Platforma informatică din asigurările de sănătate pentru ministerele şi instituţiile din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor acestora, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
(5)În vederea digitalizării, informatizării şi dezvoltării platformei prevăzute la alin. (2), CNAS poate colabora cu autorităţi şi instituţii publice.

(6)Începând cu data de 1 ianuarie 2027, CNAS desfăşoară activităţi de analiză şi monitorizare a serviciilor de sănătate decontate din fond şi este instituţia abilitată pentru colectarea şi prelucrarea datelor în vederea contractării şi decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate, conform prevederilor legale în vigoare privind serviciile medicale spitaliceşti furnizate asiguraţilor.

Art. 281
Atribuţiile caselor de asigurări sunt următoarele:
a)[textul din Art. 281, litera A. din titlul VIII, capitolul VI, sectiunea 2 a fost abrogat la 03-sep-2021 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta 18/2021]
b)să administreze bugetele proprii;
c)să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice CNAS;
d)să elaboreze şi să publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor;
e)[textul din Art. 281, litera E. din titlul VIII, capitolul VI, sectiunea 2 a fost abrogat la 03-sep-2021 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta 18/2021]
f)să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor sociale de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi furnizorilor de servicii medicale;
g)să administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;
h)să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului-cadru;
i)să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor acestora;
j)pot să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de servicii, pe baza prevederilor contractului-cadru;
k)să asigure, în calitate de instituţii competente, activităţile de aplicare a documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu alte state, inclusiv cele privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale şi a altor prestaţii, în condiţiile respectivelor documente internaţionale;
l)alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.
SECŢIUNEA 3:Organele de conducere
Art. 282
(1)CNAS are următoarele organe de conducere:
a)adunarea reprezentanţilor;
b)consiliul de administraţie;
c)preşedintele;
d)comitetul director;
e)doi vicepreşedinţi;

f)directorul general.
(2)Persoanele care fac parte din organele de conducere ale CNAS şi ale caselor de asigurări trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)să fie cetăţeni români şi să aibă domiciliul pe teritoriul României;
b)să aibă calitatea de asigurat;
c)să nu aibă cazier judiciar sau fiscal.
(3)Membrii consiliului de administraţie au obligaţia de a depune declaraţie de avere şi o declaraţie de interese cu privire la incompatibilităţile prevăzute de prezenta lege, în termen de 15 zile de la numirea în Consiliul de administraţie al CNAS. Declaraţia de interese va fi actualizată ori de câte ori intervin modificări. Actualizarea se face în termen de 30 de zile de la data modificării respective. Declaraţiile se vor afişa pe site-ul CNAS. Modelul declaraţiei de interese se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS.
Art. 283
(1)Adunarea reprezentanţilor se constituie pe o perioadă de 4 ani şi cuprinde:
a)reprezentanţi ai asiguraţilor delegaţi de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în număr de unu pentru fiecare judeţ şi doi pentru municipiul Bucureşti. Desemnarea acestor reprezentanţi se face în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
b)31 de membri numiţi astfel: 2 de către Preşedintele României, 3 de către primul-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii, 3 de către Senat, la propunerea comisiei de specialitate, 3 de către Camera Deputaţilor, la propunerea comisiei de specialitate, un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, un reprezentant al Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, 5 de către asociaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, 5 de către organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, 7 reprezentanţi ai ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţele sanitare proprii, respectiv câte un reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei, Ministerului Transporturilor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, şi un reprezentant al Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.
(2)Sunt reprezentative la nivel naţional asociaţiile patronale şi organizaţiile sindicale care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Pe locurile devenite vacante ca urmare a demisiei, revocării din cauze prevăzute de lege sau a decesului se numesc noi membri, aleşi în aceleaşi condiţii, până la expirarea mandatului în curs.
Art. 284
(1)Adunarea reprezentanţilor se întruneşte în şedinţă o dată pe an, la convocarea consiliului de administraţie, sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui CNAS, a consiliului de administraţie sau a unui număr de cel puţin 30 de membri ai adunării reprezentanţilor.
(2)Adunarea reprezentanţilor poate adopta hotărâri dacă sunt prezente două treimi din numărul membrilor. Pentru adoptarea hotărârilor este necesar votul favorabil al majorităţii membrilor prezenţi.
Art. 285
Adunarea reprezentanţilor are următoarele atribuţii:
a)analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept şi recomandă ordonatorului principal de credite luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia, în condiţiile legii;
b)analizează modul de utilizare a fondului, costurile din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, serviciile medicale acordate şi tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază şi recomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficienţă a fondurilor şi de respectare a drepturilor asiguraţilor.
Art. 286
(1)Consiliul de administraţie al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se constituie din 9 membri, cu un mandat pe 4 ani, după cum urmează:
a)6 reprezentanţi ai statului, dintre care 2 sunt numiţi de Preşedintele României, iar 4 sunt numiţi de prim-ministru, la propunerea ministrului sănătăţii;

b)un membru numit de către confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;
c)un membru numit de către confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;
d)un membru numit de primul-ministru, cu consultarea Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice.
(2)Prevederile art. 283 alin. (3) se aplică şi în cazul consiliului de administraţie.
(3)Pe perioada mandatului membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi din funcţii de către cei care i-au numit, iar pe funcţiile rămase vacante sunt numiţi noi membri, până la expirarea mandatului în curs.
Art. 287
(1)Preşedintele consiliului de administraţie este preşedintele CNAS şi are rang de secretar de stat. Preşedintele CNAS are dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în structura CNAS şi în limita numărului de posturi prevăzut de lege pentru funcţia de secretar de stat. Preşedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administraţie, la propunerea ministrului sănătăţii.
(2)Consiliul de administraţie are doi vicepreşedinţi aleşi de consiliul de administraţie prin vot secret. Vicepreşedinţii consiliului de administraţie sunt şi vicepreşedinţii CNAS.

(3)Preşedintele, vicepreşedinţii şi directorul general ai CNAS se suspendă de drept din funcţiile deţinute anterior, pe perioada executării mandatului, cu excepţia celor prevăzute la art. 292 alin. (1).

Art. 288
(1)Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 6 membri.

(2)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(3)În condiţiile în care la prima convocare a unei şedinţe a consiliului de administraţie nu se îndeplineşte cvorumul prevăzut la alin. (1), preşedintele CNAS, în calitate de preşedinte al consiliului de administraţie, are dreptul să convoace o nouă şedinţă în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia hotărârile sunt luate cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi.
(4)Principalul rol al consiliului de administraţie este de a elabora şi a realiza strategia naţională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
(5)La şedinţele consiliului de administraţie preşedintele CNAS poate invita persoane care au legătură cu subiectele supuse dezbaterii.
(6)Ministrul sănătăţii are calitatea de invitat permanent la şedinţele consiliului de administraţie al CNAS şi prezidează, fără a avea drept de vot, şedinţele la care participă.
Art. 289
(1)Consiliul de administraţie al CNAS are următoarele atribuţii:
a)aprobă planul anual de activitate pentru îndeplinirea prevederilor programului de asigurări sociale de sănătate;
b)aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de evaluare şi standardele de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, precum şi a furnizorilor de servicii conexe actului medical pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist;

c)aprobă criteriile de recrutare şi modalităţile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;
d)aprobă programul de investiţii;
e)aprobă încheierea de convenţii de cooperare şi finanţare de programe cu organisme internaţionale;
f)aprobă atribuţiile vicepreşedinţilor la propunerea preşedintelui;

g)avizează statutul propriu al CNAS, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, şi aprobă statutul-cadru al caselor de asigurări, la propunerea Comitetului director;
h)aprobă propriul regulament de organizare şi funcţionare;
i)aprobă strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea şi utilizarea fondului;
j)aprobă proiectul bugetului fondului şi îl supune aprobării ordonatorului principal de credite, în condiţiile legii;
k)avizează, în condiţiile legii, repartizarea pe case de asigurări a bugetului fondului;
l)avizează utilizarea fondului de rezervă;
m)analizează semestrial stadiul derulării contractelor şi împrumuturilor;
n)avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de preşedintele CNAS, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum şi raportul anual de activitate;
o)aprobă, în baza raportului Curţii de Conturi, bilanţul contabil şi descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS şi pentru casele de asigurări;
p)avizează proiectul contractului-cadru şi al normelor metodologice de aplicare a acestuia;
r)avizează lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii cu sau fără contribuţie personală;
s)aprobă criteriile privind calitatea asistenţei medicale acordate asiguraţilor;
t)analizează structura şi modul de funcţionare ale caselor de asigurări;
u)avizează organigrama CNAS şi organigramele caselor de asigurări teritoriale, la propunerea Comitetului director; organigramele care se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS;
v)alte atribuţii acordate prin acte normative în vigoare.
(2)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar, la convocarea preşedintelui CNAS. Consiliul de administraţie se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.
(3)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul de administraţie al CNAS adoptă hotărâri, în condiţiile prevăzute la art. 288.
(4)Modul de rezolvare a divergenţelor dintre preşedintele CNAS şi consiliul de administraţie, în îndeplinirea atribuţiilor stabilite în prezenta lege, se reglementează prin statutul CNAS.
Art. 290
(1)Preşedintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea şi gestionarea fondului şi reprezintă CNAS în relaţiile cu terţii şi pe asiguraţi în raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, componente ale sistemului asigurărilor sociale de sănătate.
(2)Preşedintelui CNAS îi sunt aplicabile prevederile legii responsabilităţii ministeriale.
Art. 291
(1)Atribuţiile principale ale preşedintelui CNAS sunt următoarele:
a)exercită atribuţiile prevăzute de lege, în calitate de ordonator principal de credite, pentru administrarea şi gestionarea fondului;
b)organizează şi coordonează activitatea de audit şi control în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atribuţiilor specifice ale CNAS şi ale caselor de asigurări; activitatea de audit se poate desfăşura la nivel regional, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul Consiliului de administraţie al CNAS;
c)participă ca invitat la şedinţele Guvernului în care sunt dezbătute aspecte referitoare la sănătatea populaţiei;
d)numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul CNAS;
e)prezidează şedinţele adunării reprezentanţilor;
f)alte atribuţii stabilite prin Statutul CNAS;
g)solicită avizul Ministerului Sănătăţii înaintea depunerii proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi a proiectului de rectificare bugetară la Ministerul Finanţelor Publice;
h)prezintă Ministerului Sănătăţii trimestrial şi anual, precum şi în cadrul unor analize funcţionale activităţile realizate de CNAS cu privire la serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale furnizate asiguraţilor, inclusiv cele din cadrul programelor naţionale de sănătate curative, contractarea, decontarea şi finanţarea acestora în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi execuţia bugetului;
i)supune aprobării ministrului sănătăţii reglementările propuse în cadrul politicilor din domeniul sanitar.
(2)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administraţie, preşedintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunoştinţă persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ, emise în aplicarea prezentei legi, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 292
(1)Pe timpul executării mandatului preşedintele şi vicepreşedinţii sunt numiţi pe o perioadă de 4 ani. Aceştia nu pot exercita pe durata mandatului nicio altă funcţie sau demnitate publică, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

(2)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS, pe perioada exercitării mandatului, nu sunt salariaţi ai CNAS, cu excepţia preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, şi nu pot ocupa funcţii în structurile executive ale caselor de asigurări. Aceştia nu pot exercita activităţi la societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau la alte unităţi care se află în relaţii contractuale cu casele de asigurări.

(3)Salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor CNAS se stabileşte după cum urmează:
a)pentru preşedinte, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de secretar de stat;
b)pentru vicepreşedinţi, la nivelul indemnizaţiei prevăzute de lege pentru funcţia de subsecretar de stat.

(4)Salariul şi celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS se stabilesc la nivelul corespunzător prevăzut de lege pentru funcţia de secretar general din minister.
(5)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS beneficiază de o indemnizaţie lunară de 15% din indemnizaţia preşedintelui CNAS, în condiţiile prezenţei efective la şedinţele consiliului de administraţie, proporţional cu numărul de şedinţe ale consiliului de administraţie la care participă efectiv şi cu încadrarea în cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital prevăzute la art. 271 alin. (1) lit. b).

(6)Pot face parte din Consiliul de administraţie al CNAS doar persoanele care fac dovada îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:
a)să fie absolvenţi de studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă;
b)să aibă, la data numirii, cel puţin 5 ani de experienţă profesională în unul dintre următoarele domenii: medicină, farmacie, drept, economie sau management.

Art. 293
(1)Conducerea executivă a CNAS este asigurată de către directorul general.
(2)Ocuparea postului de director general se face prin concurs, pe o perioadă de 4 ani, şi se numeşte prin ordin al preşedintelui CNAS.

(3)În cazul în care la concurs nu se prezintă niciun candidat sau nu este declarat câştigător niciun candidat, precum şi în situaţia în care mandatul directorului general încetează pentru unul dintre cazurile prevăzute la alin. (7), postul vacant de director general se poate ocupa temporar până la ocuparea postului prin concurs, prin ordin al preşedintelui CNAS.

(4)Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea postului de director general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, standardele de performanţă şi indicatorii de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, condiţiile şi criteriile de selecţie specifice pentru ocuparea postului de director general şi încheierea contractelor de management, situaţiile în care se poate ocupa temporar postul de director general, precum şi procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale acestuia se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.
(5)Condiţiile generale pentru ocuparea postului de director general sunt prevăzute la art. 282 alin. (2).
(6)Între CNAS şi directorul general se încheie un contract de management, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu regulile generale referitoare la mandat prevăzute de Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Contractul de management cuprinde, fără a se limita la acestea, şi clauze cu privire la standarde de performanţă, precum şi indicatori de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate. Standardele de performanţă se definesc prin metodologia prevăzută la alin. (4) şi au în vedere evaluarea performanţelor cu privire la obligaţiile asumate prin contractul de management, prin raportare la indicatorii de referinţă care caracterizează cantitativ şi calitativ activitatea desfăşurată pentru asigurarea conducerii executive a CNAS.
(7)Contractul de management al directorului general încetează în următoarele situaţii:
a)la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
b)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, în cazul evaluării mandatarului director general cu calificativul «nesatisfăcător» sau în cazul obţinerii de către acesta a punctajului zero la unul dintre indicatorii prevăzuţi în anexa la contractul de management, în condiţiile legii;
c)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, în condiţiile art. 2.030 lit. a) şi art. 2.031 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
d)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, la modificarea cu peste 50% a standardelor de performanţă şi indicatorilor de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate care au stat la baza încheierii contractului de management, modificare determinată de schimbarea proceselor sau activităţilor de referinţă din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
e)ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
f)ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia, dacă funcţia sau profesia pentru care se stabileşte interdicţia are legătură cu contractul de management;
g)prin renunţarea de către mandatarul director general la mandatul încredinţat;
h)prin acordul părţilor;
i)prin decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a directorului general;
j)ca urmare a reorganizării CNAS;
k)prin modificarea legislaţiei specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate în ceea ce priveşte statutul directorului general;
l)la data împlinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, la împlinirea vârstei de 65 de ani, pentru salariata care optează în scris, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, pentru continuarea activităţii până la împlinirea respectivei vârste, precum şi pentru continuarea executării contractului de management;
m)la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II.
(8)Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea preşedintelui CNAS, directorul general poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, inclusiv în ipoteza excepţională prevăzută la alin. (7) lit. l), cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului de management, cu încadrarea în termenul de mandat prevăzut la alin. (2) sau (3).
(9)Preşedintele CNAS are obligaţia de a suspenda contractul de management al directorului general în următoarele situaţii:
a)concediu de maternitate;
b)concediu pentru incapacitate temporară de muncă pentru o perioadă mai mare de o lună;
c)de la momentul dispunerii măsurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi în cazul în care s-a luat măsura controlului judiciar ori măsura controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu;
d)de la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care l-ar face incompatibil cu exercitarea mandatului, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei.
(10)Suspendarea contractului de management nu împiedică încetarea acestuia ca urmare a uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (7) lit. e)-g), i), l) şi m).

Art. 2931
(1)Evaluarea performanţelor profesionale ale directorului general se face la încadrare, la expirarea perioadei de probă, semestrial şi anual, respectiv la încetarea ocupării temporare a postului.
(2)Activitatea prevăzută la alin. (1) se face de către o comisie de evaluare, stabilită prin ordin al preşedintelui CNAS.
(3)Procesul de evaluare a performanţelor profesionale ale directorului general reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a standardelor de performanţă, precum şi a indicatorilor de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de management cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către directorul general.
(4)Pentru aprecierea gradului de atingere a standardelor de performanţă se stabilesc indicatori de referinţă asociaţi acestora. Stabilirea standardelor de performanţă şi a indicatorilor de referinţă asociaţi acestora au în vedere corelarea cu atribuţiile CNAS şi obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Art. 294
Conducerea operativă a CNAS este asigurată de un Comitet director alcătuit din: preşedinte, vicepreşedinţi, director general şi directorii generali adjuncţi. Atribuţiile Comitetului director de conducere al CNAS se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.

Art. 295
(1)Personalul CNAS şi al caselor de asigurări este constituit din funcţionari publici şi personal contractual, în condiţiile legii, şi nu pot desfăşura activităţi la furnizorii de servicii medicale.
(2)Salariul şi celelalte drepturi ale personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc la nivelul maxim de salarizare aflat în plată aferent funcţiilor din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.

(3)În vederea dezvoltării de noi proiecte şi soluţii de îmbunătăţire şi eficientizare a sistemelor şi platformelor software gestionate, CNAS poate angaja personal calificat în domeniul tehnologiei informaţiei, personal contractual încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, încheiat prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) şi ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Personalul prevăzut la alin. (3) este încadrat în funcţii de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, funcţii care se regăsesc în cadrul aparatului propriu al CNAS.
(5)Numărul posturilor aferente funcţiilor de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, criteriile şi metodologia de selecţie, precum şi condiţiile în care această categorie de personal îşi desfăşoară activitatea se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi în bugetul aprobat cu această destinaţie pentru aparatul propriu al CNAS şi casele de asigurări de sănătate.
(6)Prin derogare de la prevederile art. 30 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 31 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, încadrarea personalului calificat prevăzut la alin. (5) se face conform criteriilor şi metodologiei elaborate conform alin. (5).
(7)Drepturile salariale aferente funcţiilor prevăzute la alin. (4) se stabilesc, prin derogare de la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, în cuantum de până la de 6 ori valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin ordin al preşedintelui CNAS, la propunerea directorului general al CNAS.

Art. 296
Organele de conducere ale caselor de asigurări sunt consiliul de administraţie şi preşedintele-director general.
Art. 297
(1)Consiliul de administraţie al caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti este alcătuit din 11 membri, desemnaţi după cum urmează:
a)unul de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
b)unul de prefect, la propunerea direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c)3 de confederaţiile patronale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens;
d)3 de confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, desemnaţi prin consens;
e)2 de consiliile judeţene ale persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucureşti;
f)preşedintele, care este directorul general al casei de asigurări.
(2)Mandatul membrilor consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări este de 4 ani. Membrii consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări beneficiază de o indemnizaţie lunară de 10% din salariul funcţiei de director general al casei de asigurări respective, în condiţiile prezenţei efective la şedinţele consiliului de administraţie, proporţional cu numărul de şedinţe ale consiliului de administraţie la care participă efectiv şi cu încadrarea în cheltuielile de administrare, funcţionare şi de capital prevăzute la art. 271 alin. (1) lit. b).

(3)Pe perioada mandatului membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi din funcţii de către cei care i-au numit, iar pe funcţiile rămase vacante sunt numiţi noi membri, până la expirarea mandatului în curs.
(4)Consiliile de administraţie ale caselor de asigurări au următoarele atribuţii generale:
a)aprobă proiectul statutului propriu;
b)avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente fondului;
c)aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de preşedintele-director general;
d)avizează politica de contractare propusă de preşedintele - director general, cu respectarea contractului-cadru;
e)avizează programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv măsurile de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;
f)alte atribuţii date prin lege sau prin statut.
(5)Consiliul de administraţie ia hotărâri prin vot, în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor.
(6)Şedinţele consiliului de administraţie sunt publice, cu excepţia cazurilor în care membrii consiliului decid prin vot ca acestea să se desfăşoare cu uşile închise. Problemele legate de buget se vor discuta întotdeauna în şedinţe publice.
Art. 298
(1)Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiţi, pe bază de concurs, prin ordin al preşedintelui CNAS. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administraţie al casei de asigurări şi preşedintele acestuia. Între CNAS şi directorul general al casei de asigurări - manager al sistemului la nivel local se încheie un contract de management, cu respectarea prevederilor prezentei legi, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu regulile generale referitoare la mandat prevăzute de Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Contractul de management cuprinde, fără a se limita la acestea, şi clauze cu privire la standarde de performanţă, precum şi indicatori de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, care se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.

(11)În cazul în care la concurs nu se prezintă niciun candidat sau nu este declarat câştigător niciun candidat, precum şi în situaţia în care mandatul directorului general încetează pentru unul dintre cazurile prevăzute la alin. (6), postul vacant de director general se poate ocupa temporar până la ocuparea postului prin concurs, prin ordin al preşedintelui CNAS.

(2)Directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condiţiile legii.
(3)Directorul general se numeşte pentru un mandat de 4 ani după promovarea concursului, respectiv pentru o perioadă determinată, până la ocuparea postului prin concurs şi se suspendă de drept din funcţiile deţinute anterior, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Directorul general are obligaţia de a depune declaraţie de interese şi declaraţie de avere. Modelul declaraţiei de interese se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS.

(31)Metodologia privind organizarea concursului pentru ocuparea posturilor de directori generali ai caselor de asigurări de sănătate în vederea realizării indicatorilor de referinţă asociaţi standardelor de performanţă pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate, condiţiile şi criteriile de selecţie specifice pentru ocuparea posturilor de directori generali şi încheierea contractelor de management, precum şi procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale acestora, care cuprinde şi situaţiile în care se poate ocupa temporar postul de director general, se aprobă prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie.
(32)Standardele de performanţă se definesc prin metodologia prevăzută la alin. (31) şi au în vedere evaluarea performanţelor cu privire la obligaţiile asumate prin contractul de management, prin raportare la indicatorii de referinţă care caracterizează cantitativ şi calitativ activitatea desfăşurată în calitate de manager al sistemului la nivel local.
(33)Condiţiile generale pentru ocuparea postului de director general sunt prevăzute la art. 282 alin. (2).

(34)În vederea ocupării prin concurs a funcţiei de director general, candidatul trebuie să aibă studii universitare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul fundamental Ştiinţe biologice şi biomedicale - ramura de ştiinţe: medicină, medicină dentară şi farmacie, ştiinţe sociale - ramura de ştiinţe: economice, juridice şi administraţie publică, să aibă cel puţin 7 ani vechime în specialitatea studiilor şi să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
a)să fie medic specialist sau primar în specialitatea Sănătate publică şi management;
b)să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate sau similar, organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii;
c)să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, avizate de Ministerul Sănătăţii în baza criteriilor de calitate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

(4)Salarizarea şi celelalte drepturi ale directorului general se stabilesc prin contractul de management. Salariul de bază se aprobă de preşedintele CNAS şi se stabileşte între limite, după cum urmează:
a)limita minimă la nivelul maxim al salariului pentru funcţia de consilier gr. I A din cadrul ministerelor şi al altor organe centrale de specialitate, la care se adaugă indemnizaţia de conducere în cuantum de 55% corespunzătoare funcţiei de director general;
b)limita maximă la nivelul prevăzut de lege pentru funcţia de secretar general din ministere.
(5)Atribuţiile principale ale directorului general sunt următoarele:
a)aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi procedurile administrative unitare;
b)organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare de servicii medicale;
c)organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la fond;
d)propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv executarea silită, potrivit legii;
e)stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;
f)organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;
g)supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări de sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;
h)numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.
(6)Contractul de management al directorului general al casei de asigurări de sănătate încetează în următoarele situaţii:
a)la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
b)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, în cazul evaluării mandatarului director general cu calificativul «nesatisfăcător» sau în cazul obţinerii de către acesta a punctajului zero la unul dintre indicatorii prevăzuţi în anexa la contractul de management, în condiţiile legii;
c)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, în condiţiile art. 2.030 lit. a) şi art. 2.031 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
d)prin revocarea mandatului, la iniţiativa preşedintelui CNAS, la modificarea cu peste 50% a standardelor de performanţă şi indicatorilor de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate care au stat la baza încheierii contractului de management, modificare determinată de schimbarea proceselor sau activităţilor de referinţă din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
e)ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
f)ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia, dacă funcţia sau profesia pentru care se stabileşte interdicţia are legătură cu contractul de management;
g)prin renunţarea de către mandatarul director general la mandatul încredinţat;
h)prin acordul părţilor;
i)prin decesul sau punerea sub interdicţie judecătorească a directorului general;
j)prin desfiinţarea sau reorganizarea casei de asigurări de sănătate;
k)prin modificarea legislaţiei specifice sistemului de asigurări sociale de sănătate în ceea ce priveşte statutul directorului general, manager al sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local;
l)la data împlinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter excepţional, la împlinirea vârstei de 65 de ani, pentru salariata care optează în scris, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, pentru continuarea activităţii până la împlinirea respectivei vârste, precum şi pentru continuarea executării contractului de management;
m)la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II.
(7)Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea preşedintelui CNAS, directorul general poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, inclusiv în ipoteza excepţională prevăzută la alin. (6) lit. l), cu posibilitatea prelungirii anuale a contractului de management, cu încadrarea în termenul de mandat prevăzut la alin. (11) sau (3).
(8)Preşedintele CNAS are obligaţia de a suspenda contractul de management al directorului general în următoarele situaţii:
a)concediu de maternitate;
b)concediu pentru incapacitate temporară de muncă pentru o perioadă mai mare de o lună;
c)de la momentul dispunerii măsurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu, precum şi în cazul în care s-a luat măsura controlului judiciar ori măsura controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligaţii care împiedică exercitarea raportului de serviciu;
d)de la momentul punerii în mişcare a acţiunii penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care l-ar face incompatibil cu exercitarea mandatului, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei.
(9)Suspendarea contractului de management nu împiedică încetarea acestuia ca urmare a uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (6) lit. e)-g), i), l) şi m).

Art. 2981
(1)Evaluarea performanţelor profesionale ale directorului general al casei de asigurări de sănătate se face la încadrare, la expirarea perioadei de probă, semestrial şi anual, respectiv la încetarea ocupării temporare a postului.
(2)Activitatea prevăzută la alin. (1) se face de către o comisie de evaluare, stabilită prin ordin al preşedintelui CNAS.
(3)Procesul de evaluare a performanţelor profesionale ale directorului general reprezintă aprecierea obiectivă a performanţelor profesionale, prin compararea gradului şi a modului de îndeplinire a standardelor de performanţă, precum şi a indicatorilor de referinţă asociaţi pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul de management cu rezultatele obţinute în mod efectiv de către directorul general.
(4)Pentru aprecierea gradului de atingere a standardelor de performanţă se stabilesc indicatori de referinţă asociaţi acestora. Stabilirea standardelor de performanţă şi a indicatorilor de referinţă asociaţi acestora trebuie să aibă în vedere corelarea cu atribuţiile caselor de asigurări de sănătate şi obiectivele sistemului de asigurări sociale de sănătate.

SECŢIUNEA 4:Serviciul medical
Art. 299
(1)În cadrul CNAS funcţionează serviciul medical, care este condus de un medic-şef.
(2)La nivelul caselor de asigurări funcţionează un serviciu medical, dimensionat în raport cu numărul asiguraţilor, care este condus de un medic-şef.
(3)Funcţia de medic-şef al CNAS şi al caselor de asigurări se ocupă prin concurs organizat de CNAS, în condiţiile legii.
(31)În vederea ocupării prin concurs a funcţiei de medic-şef, candidatul trebuie să aibă studii universitare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul fundamental Ştiinţe biologice şi biomedicale - ramura de ştiinţe: medicină şi medicină dentară, având o vechime de minimum 7 ani în specialitatea studiilor şi să îndeplinească una dintre următoarele condiţii:
a)să fie medic specialist sau primar în specialitatea Sănătate publică şi management;
b)să fie absolvent al unui masterat sau doctorat în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate sau similar, organizat într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, potrivit legii;
c)să fie absolvent al unor cursuri de perfecţionare în management sanitar sau managementul serviciilor de sănătate, avizate de Ministerul Sănătăţii în baza criteriilor de calitate stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii.

(4)Funcţia de medic-şef al CNAS este funcţie publică specifică de conducere echivalată cu funcţia publică de conducere de director general adjunct de la nivelul funcţiilor publice de stat, iar cea de medic-şef al caselor de asigurări este funcţie publică specifică de conducere echivalată cu funcţia publică de conducere de director executiv adjunct de la nivelul funcţiilor publice teritoriale, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 385 alin. (1) şi (2) şi art. 390 alin. (1) lit. b) şi f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 300
(1)Serviciul medical al CNAS urmăreşte interesele asiguraţilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări.

(2)Atribuţiile serviciului medical sunt stabilite prin statut.
SECŢIUNEA 5:Obligaţiile caselor de asigurări
Art. 301
Obligaţiile CNAS sunt următoarele:
a)să asigure logistica funcţionării unitare şi coordonate a sistemului asigurărilor sociale de sănătate;
b)să urmărească colectarea şi folosirea cu eficienţă a fondului;
c)să folosească mijloace adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea şi susţinerea intereselor asiguraţilor pe care îi reprezintă;
d)să acopere potrivit principiilor prezentei legi nevoile de servicii de sănătate ale persoanelor, în limita fondurilor disponibile;
e)să prezinte anual Guvernului un raport de activitate, precum şi planul de activitate pentru anul următor.
Art. 302
Obligaţiile caselor de asigurări sunt următoarele:
a)să verifice acordarea serviciilor medicale, conform contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale;
b)să deconteze furnizorilor contravaloarea serviciilor medicale contractate şi prestate asiguraţilor, la termenele prevăzute în contractul-cadru;

c)să acorde furnizorilor de servicii medicale sume care să ţină seama şi de condiţiile de desfăşurare a activităţii în zone izolate, în condiţii grele şi foarte grele, pentru care sunt stabilite drepturi suplimentare, potrivit legislaţiei;
d)să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de contractare şi a negocierii clauzelor contractuale;
e)să informeze furnizorii de servicii medicale asupra condiţiilor de furnizare a serviciilor medicale şi despre orice schimbare în modul de funcţionare si de acordare a acestora;
f)să asigure confidenţialitatea datelor în condiţiile prezentei legi;
g)să verifice prescrierea şi eliberarea medicamentelor în conformitate cu reglementările în vigoare;
h)să raporteze CNAS, la termenele stabilite, datele solicitate privind serviciile medicale furnizate, precum şi evidenţa asiguraţilor şi a documentelor justificative utilizate;
i)să furnizeze, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, datele de identificare a persoanelor asigurate, numai pentru bolile cu declarare nominală obligatorie, conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL VII:Controlul
SECŢIUNEA 1:Controlul de gestiune
Art. 303
Controlul de gestiune al CNAS şi al caselor de asigurări se face anual de către Curtea de Conturi.
Art. 304
Auditul intern se exercită conform legii şi poate fi organizat la nivel regional, în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui CNAS, cu avizul consiliului de administraţie al CNAS.
SECŢIUNEA 2:Controlul furnizării serviciilor
Art. 305
(1)CNAS şi casele de asigurări organizează şi efectuează controlul activităţii desfăşurate de furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în baza contractelor încheiate de aceştia cu casele de asigurări de sănătate.

(2)În cadrul controalelor efectuate potrivit alin. (1) pot participa şi reprezentanţi ai CMR, CMSR, CFR şi OAMMR.

(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), structurile de specialitate din CNAS colaborează cu organele judiciare, precum şi cu alte instituţii şi autorităţi ale statului în funcţie de domeniul de competenţă specific.
Art. 306
Salarizarea persoanelor din structurile menţionate la art. 305 alin. (1) este similară cu cea prevăzută de lege pentru compartimentele de audit.
SECŢIUNEA 3:Arbitrajul
Art. 307
(1)CNAS împreună cu CMR, CMSR şi CFR organizează Comisia centrală de arbitraj care poate soluţiona, la solicitarea uneia dintre părţi, litigiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale şi casele de asigurări. Comisia funcţionează pe lângă CNAS şi nu are personalitate juridică.
(2)Comisia centrală de arbitraj este formată din 6 arbitri, dintre care 3 arbitri numiţi de către CNAS şi câte un arbitru numit de către CMR, CMSR şi CFR. În aceleaşi condiţii, pentru fiecare arbitru va fi desemnat câte un membru supleant.
(3)Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj este un arbitru acceptat de părţi.

Art. 308
(1)Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei centrale de arbitraj se elaborează de către CNAS, cu consultarea CMR, CMSR şi CFR. Regulamentul se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii.

(2)Pentru activităţile desfăşurate în cadrul Comisiei centrale de arbitraj, arbitrii beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă. Indemnizaţia de şedinţă pentru arbitri este de 15%, iar pentru membrii secretariatului tehnic este de 10% din indemnizaţia preşedintelui CNAS.
(3)Cheltuielile reprezentând indemnizaţiile de şedinţă pentru arbitri, precum şi pentru membrii secretariatului tehnic se suportă din sumele alocate pentru administrarea fondului.
Art. 309
(1)Regulamentul de soluţionare a cauzelor arbitrale, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei*), se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
__
*) A se vedea Hotărârea nr. 650 din 31 iulie 2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Comisiei centrale de arbitraj, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 6 august 2014.
(2)Comisia de arbitraj se va organiza în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului titlu.
CAPITOLUL VIII:Răspunderi şi sancţiuni
SECŢIUNEA 0:
Art. 310
Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz.
SECŢIUNEA 1:Sancţiuni
Art. 311
(1)Sancţiunile pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, cuprinse în contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, se stabilesc prin contractul-cadru.
(2)În cazul în care se constată de către structurile de control ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sau ale caselor de asigurări de sănătate că pentru serviciile medicale, medicamentele sau dispozitivele medicale raportate conform contractului în vederea decontării acestora nu există documente justificative care să confirme realitatea acordării sau, după caz, eliberării acestora, se recuperează contravaloarea acestora şi se aplică sancţiunile cuprinse în contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, care se stabilesc prin contractul-cadru.

SECŢIUNEA 2:Contravenţii
Art. 312
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a)[textul din Art. 312, litera A. din titlul VIII, capitolul VIII, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. V, punctul 8. din Ordonanta urgenta 18/2018]
b)[textul din Art. 312, litera B. din titlul VIII, capitolul VIII, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-mar-2018 de Art. V, punctul 8. din Ordonanta urgenta 18/2018]
c)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale ANAF şi ale caselor de asigurări a documentelor justificative şi a actelor de evidenţă necesare în vederea stabilirii obligaţiilor la fond;
d)refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale caselor de asigurări documentele justificative şi actele de evidenţă financiar-contabilă privind sumele decontate din fond, precum şi documente medicale şi administrative existente la nivelul entităţii controlate şi necesare actului de control.
Art. 313
Contravenţiile prevăzute la art. 312 se sancţionează după cum urmează:
a)cele prevăzute la lit. c), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

b)cele prevăzute la lit. d), cu amendă de la 30.000 lei la 50.000 lei.

Art. 314
(1)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele de control ale ANAF şi ale caselor de asigurări.
(2)Amenzile contravenţionale aplicate conform prezentei legi constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 315
Prevederile art. 312 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 316
(1)Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului - verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la art. 313, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(2)Dispoziţiile prezentei legi referitoare la obligaţiile faţă de fond se completează cu prevederile Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL IX:Dispoziţii finale
Art. 317
(1)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi personalul angajat al acestor case de asigurări, indiferent de nivel, nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, autorităţilor de sănătate publică, furnizorilor de servicii medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate ale căror servicii se decontează din fond, unităţilor sanitare, cabinetelor medicale, funcţii alese sau numite în cadrul CMR, colegiilor judeţene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul CMSR, colegiilor judeţene ale medicilor stomatologi, respectiv al municipiului Bucureşti, în cadrul CFR, colegiilor judeţene ale farmaciştilor, respectiv al municipiului Bucureşti, organizaţiilor centrale şi locale ale OAMMR, organizaţiilor centrale şi locale ale OBBC, în cadrul CFZRO, colegiilor teritoriale ale fizioterapeuţilor, Colegiului Dieteticienilor din România, colegiilor teritoriale ale dieteticienilor şi al altor organizaţii profesionale recunoscute la nivel naţional sau funcţii în cadrul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu profil de asigurări, farmaceutic sau de aparatură medicală. Personalului din cadrul CNAS şi caselor de asigurări, cu statut de funcţionar public, îi sunt aplicabile şi dispoziţiile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Constituie conflict de interese deţinerea de către membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări, precum şi de către personalul angajat al acestor case de asigurări de părţi sociale, acţiuni sau interese la furnizori care stabilesc relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Această dispoziţie se aplică şi în cazul în care astfel de părţi sociale, acţiuni sau interese sunt deţinute de către soţ, soţie, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ai persoanei în cauză.
(3)Membrii Consiliului de administraţie al CNAS şi ai consiliilor de administraţie ale caselor de asigurări care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administraţie nu pot participa la dezbaterile consiliului de administraţie şi nici la adoptarea hotărârilor.
(4)Persoanele care la data intrării în vigoare a prezentei legi se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la alin. (1) vor opta pentru una dintre funcţiile ocupate în termen de 30 de zile.
Art. 318
(1)CNAS gestionează şi administrează bunurile mobile şi imobile dobândite, în condiţiile legii, din activităţi proprii, subvenţii, donaţii sau din alte surse.
(2)Autorităţile publice centrale sau locale pot transmite, în condiţiile prevăzute de lege, bunuri mobile şi imobile în administrarea CNAS şi a caselor de asigurări.
(3)Recuperarea debitelor din contribuţii şi majorări se poate face şi prin compensarea cu active din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituţii autorizate în condiţiile legii, cu condiţia ca acestea să fie necesare funcţionării CNAS sau caselor de asigurări de sănătate.
Art. 319
(1)În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unităţi farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale şi farmaceutice, consiliile locale pot acorda stimulente în natură şi în bani.
(2)În teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar ori cu unităţi farmaceutice, pentru asigurarea serviciilor medicale şi farmaceutice, statul, prin Ministerul Sănătăţii, poate acorda stimulente în natură.
(3)În baza dispoziţiilor alin. (1) şi (2), consiliile locale şi Ministerul Sănătăţii încheie cu medicii şi cu personalul sanitar beneficiar un contract civil, cu o clauză de fidelitate în sarcina acestora, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani.
Art. 320
(1)Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată de furnizorii de servicii medicale, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, persoanelor cărora le-au fost aduse daune sănătăţii prin fapta altor persoane sunt recuperate de către furnizorii de servicii medicale de la persoanele care răspund potrivit legii şi au obligaţia reparării prejudiciului produs. Cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată nu pot fi recuperate de la victimele agresiunilor sau ale accidentelor cu autor neidentificabil, fiind decontate din fond.

(2)Furnizorii de servicii care acordă asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) realizează o evidenţă distinctă a acestor cazuri şi au obligaţia să comunice lunar casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală această evidenţă, în vederea decontării, precum şi cazurile pentru care furnizorii de servicii medicale au recuperat cheltuielile efective în vederea restituirii sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate pentru cazurile respective.
Art. 321
CNAS poate organiza activităţi finanţate din venituri proprii, în condiţiile legii.
Art. 322
(1)Datele necesare pentru stabilirea calităţii de asigurat sunt puse la dispoziţie în mod gratuit CNAS sau, după caz, caselor de asigurări de sănătate de către autorităţile, instituţiile publice şi alte instituţii, pe bază de protocoale încheiate între CNAS şi/sau casele de asigurări de sănătate şi autorităţile, instituţiile publice şi alte instituţii.
(2)Responsabilitatea pentru corectitudinea datelor transmise CNAS sau, după caz, caselor de asigurări de sănătate aparţine autorităţilor, instituţiilor publice şi altor instituţii, prevăzute la alin. (1).
(3)Datele transmise în condiţiile alin. (1) se actualizează la termenele prevăzute prin protocoale.
(4)Datele transmise în condiţiile alin. (1) şi (3) produc efecte în ceea ce priveşte calitatea, respectiv categoria de asigurat, de la data înregistrării în Platforma informatică din asigurările de sănătate, cu excepţia datei decesului sau naşterii persoanei, care produc efecte de la data înregistrării evenimentului.

(5)Pentru asiguraţii sistemului de asigurări sociale de sănătate, care au obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, ANAF, după depunerea declaraţiilor fiscale, are obligaţia de a transmite CNAS informaţiile necesare în vederea acordării calităţii de asigurat.
(6)Instituţiile prevăzute la alin. (5) îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea/achitarea contribuţiei, precum şi la persoanele fizice prevăzute la art. 224 alin. (1) înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate. Structura informaţiilor şi periodicitatea transmiterii acestora de către ANAF potrivit alin. (5), precum şi procedura de acces la informaţiile referitoare la declararea/achitarea contribuţiei, precum şi la persoanele fizice prevăzute la art. 224 alin. (1) înregistrate în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de sănătate, se stabilesc prin ordin comun al preşedintelui ANAF şi al preşedintelui CNAS.
(7)Datele transmise în condiţiile alin. (5) produc efecte în ceea ce priveşte calitatea, respectiv categoria de asigurat, de la data înregistrării în Platforma informatică din asigurările de sănătate, cu excepţia persoanelor fizice prevăzute la art. 223 alin. (12) care au fost înregistrate de la data începerii raporturilor de muncă/serviciu.

Art. 323
Până la organizarea Comisiei centrale de arbitraj prevăzute la art. 307 şi 308, litigiile dintre furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive şi casele de asigurări vor fi judecate de Comisia centrală de arbitraj care funcţionează pe lângă CNAS, învestită cu soluţionarea acestor litigii prin cererea de arbitrare.

Art. 324
(1)Pe data intrării în vigoare a prezentului titlu, se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 20 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 30 iunie 1999, aprobată cu modificări prin Legea nr. 593/2001, cu modificările ulterioare.
(2)Dispoziţiile cu privire la colectarea contribuţiilor de către casele de asigurări de sănătate pentru persoanele fizice, altele decât cele care au calitatea de asigurat, se aplică până la 1 ianuarie 2007, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 507/2004, cu modificările ulterioare.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (12)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (12)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (1)
Articole numărul de obiecte din listă: (1)