Titlul i - Despre emiterea si forma cecului - Legea 59/1934 asupra CECULUI
M.Of. 100
În vigoare Versiune de la: 23 Iunie 2022
TITLUL I:
CAPITOLUL 1:Despre emiterea si forma cecului
Art. 1 Cecul cuprinde:1.Denumirea de cec exprimată în limba română;2.Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;3.Denumirea instituţiei de credit care trebuie să plătească, având calitatea de tras;4.Locul plăţii;5.Data şi locul emiterii;6.Semnătura emitentului, având calitatea de trăgător. Prin semnătura trăgătorului se înţelege semnătura olografă a persoanei fizice având calitatea de trăgător sau a împuternicitului acesteia, respectiv semnătura olografă a reprezentanţilor legali sau a împuterniciţilor persoanelor juridice care se obligă ori ale altor categorii de entităţi care utilizează astfel de instrumente, după caz;7.Numele/Denumirea trăgătorului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului;8.Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului.Cecul original este cecul emis pe suport hârtie, purtând semnătură olografă. Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original.Art. 2 Cecul căruia îi lipseşte unul din elementele prevăzute la art. 1, cu excepţia locului plăţii şi a locului emiterii, nu va fi considerat cec.În cazul în care locul plăţii lipseşte, se consideră plătibil la sediul social al trasului.Art. 3 În scopul prezentei legi, cecul nu poate fi tras decât asupra unei instituţii de credit.Cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil în contul său deschis la tras.Art. 4 Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă.
Cecul nu poate fi acceptat. Menţiunea de acceptare trecută pe cec se consideră nescrisă.Art. 6 Cecul nu poate fi tras asupra trăgătorului însuşi.Art. 7 Orice clauză cu privire la dobânda înscrisă în cec se consideră nescrisă.Art. 8 Cecul este plătibil numai la instituţia de credit trasă.Art. 9 Într-un cec suma de plată este scrisă în litere şi în cifre, iar în cazul în care există neconcordanţe, prevalează suma de plată scrisă în litere.Dacă suma de plată este scrisă de mai multe ori, fie în litere, fie în cifre, în caz de neconcordanţe suma de plată este cea mai mică.Art. 10 În cazul în care cecul poartă semnăturile unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnături false ori semnături care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul sau în numele cărora a fost semnat, obligaţiile celorlalţi semnatari rămân totuşi valabile.Art. 11 Orice semnătură a unui cec trebuie să respecte prevederile art. 1 pct. 6.Art. 12 Persoana fizică care semnează un cec în calitate de reprezentant legal sau de împuternicit al unei persoane pentru care nu are împuternicirea de a o reprezenta în acest scop este ţinută personal, în temeiul cecului, şi, dacă a plătit, are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat ori împuternicit. Aceeaşi regulă se aplică reprezentantului sau împuternicitului care a depăşit împuternicirea sa.Orice persoană se poate obliga prin cec, prin mandatar sau, după caz, prin împuternicit, chiar dacă mandatul este conceput în termeni generali, în ce priveşte dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.Art. 13 Trăgătorul răspunde de plată. Orice clauză, prin care trăgătorul se descarcă de această răspundere, se consideră nescrisă.CAPITOLUL 2:Despre transmiterea cecului
Art. 15 Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.
Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.
Cecul stipulat platibil unei anumite persoane, cu sau fara clauza expresa "la ordin", este transmisibil prin gir.Cecul stipulat plătibil unei anumite persoane, cu clauza «nu la ordin» sau o expresie echivalentă, este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni ordinare.Art. 16 Girul trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţie la care este supus se consideră nescrisă.Girul parţial este nul.Este de asemenea nul girul trasului.Girul «la purtător» este echivalent unui gir în alb.Girul în folosul trasului are valoarea unei chitanţe, în afară de cazul când trasul are mai multe dezmembrăminte şi dacă girul este făcut în folosul unui dezmembrământ, altul decât acela asupra căruia cecul a fost tras.Art. 17 Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia.
Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.
Girul trebuie scris pe cec; el trebuie să fie semnat de girant sau de către reprezentantul său legal sau, după caz, de împuternicitul acestuia.Girul este valabil chiar dacă beneficiarul nu este menţionat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul, pentru a fi valabil, trebuie să fie scris pe cec.Art. 18
1.Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane.
3.Să predea cecul unui terţ fără să îl gireze şi fără să completeze girul în alb.
1.Să îl completeze cu propriul său nume/propria sa denumire sau cu numele/denumirea unei alte persoane.3.Să predea cecul unui terţ fără să îl gireze şi fără să completeze girul în alb.Art. 19 Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată.
Girantul, dacă nu există clauză contrară, răspunde de plată.Art. 20 Deţinătorul unui cec transmisibil prin gir este considerat legitim dacă justifică dreptul său printr-o serie neîntreruptă de giruri, chiar dacă ultimul gir este în alb. Girurile şterse se consideră în această privinţă nescrise. Dacă un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este considerat că a dobândit cecul prin gir în alb.Art. 22 Dacă o persoană a pierdut, din orice motiv, posesia unui cec, posesorul în mâinile căruia a ajuns cecul, fie că este un cec la purtător, fie că este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justifică dreptul său, conform art. 20, nu este obligat să predea cecul, cu excepţia cazului în care l-a dobândit cu rea-credinţă sau dacă a săvârşit o greşeală gravă în dobândirea lui.Art. 23 Persoanele împotriva cărora s-a pornit acţiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului excepţiile întemeiate pe raporturile lor personale cu trăgătorul sau cu posesorii anteriori, cu excepţia situaţiei în care posesorul a dobândit cecul cu intenţia de a păgubi debitorul.Art. 24 Dacă girul cuprinde menţiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură.
Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiile pe care le-ar fi putut opune girantului.
Dacă girul cuprinde menţiunea «valoare pentru acoperire», «pentru încasare», «pentru procură» sau orice altă menţiune care implică un simplu mandat, posesorul poate să exercite toate drepturile ce decurg din cec, dar nu îl poate gira decât cu titlu de procură.Cei obligaţi nu pot opune în acest caz posesorului decât excepţiile pe care le-ar fi putut opune girantului.Art. 25 Girul înscris posterior protestului sau unei alte constatări echivalente sau după expirarea termenului de prezentare produce numai efectele unei cesiuni ordinare.Girul fără dată este considerat, până la dovada contrară, ca fiind înscris înaintea protestului sau constatării echivalente sau înaintea expirării termenului la care se referă alin. 1.CAPITOLUL 3:Despre aval
Art. 27 Avalul se dă pe cec. El se exprimă prin cuvintele: «pentru aval» sau orice formă echivalentă; el este semnat de avalist.Avalul trebuie să arate pentru cine este dat. În lipsa acestei menţiuni el se consideră dat pentru trăgător.Art. 28 Avalistul este ţinut în acelaşi mod ca şi persoana pentru care a dat avalul.Obligaţia sa este valabilă chiar dacă obligaţia pe care a garantat-o ar fi nulă pentru orice alt motiv decât un viciu de formă.Când avalistul plăteşte cecul, el dobândeşte drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat şi împotriva celor care sunt obligaţi faţă de acesta din urmă, în temeiul cecului.CAPITOLUL 4:Despre prezentarea la plata si despre plata
Art. 29 Cecul este plătibil la vedere. Orice clauză contrară se consideră nescrisă.Art. 30 Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor, garanţilor şi a trăgătorului, să fie prezentat la plată în termen de 15 zile.Cecul emis într-o ţară străină şi plătibil în România trebuie să fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacă este emis în afara Europei în termen de 70 de zile.Termenele prevăzute la alin. 1 şi 2 se calculează pe zile calendaristice, începând cu ziua următoare datei emiterii.Dacă cecul este plătibil în străinătate, termenul de prezentare la plată va fi cel stabilit de legea locului plăţii.Art. 32 Prezentarea unui cec la instituţia de credit a plătitorului sau la o casă de compensare echivalează cu o prezentare la plată.Art. 321Prezentarea unui cec la plată se poate face în original sau prin trunchiere.În sensul prezentei legi, prin trunchiere se înţelege procedeul informatic care constă în următoarele operaţiuni succesive:a)transpunerea în format electronic a informaţiilor relevante din cecul original sau din cecul remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat;b)reproducerea imaginii cecului original sau a imaginii cecului remis la încasare de către beneficiar printr-un canal electronic securizat, astfel cum a fost recepţionată în condiţiile art. 324; şic)transmiterea informaţiei electronice obţinute prin operaţiunile prevăzute la lit. a) şi b) către instituţia de credit plătitoare.Prezentarea la plată a unui cec prin trunchiere produce aceleaşi efecte juridice ca şi prezentarea la plată a cecului original, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.Instituţiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu condiţia ca între ele şi între instituţia de credit a beneficiarului şi beneficiar să existe o convenţie prealabilă în contextul unui aranjament de plată şi de transfer de documente sau o convenţie constând în aderarea lor la un sistem de plăţi.În relaţia dintre instituţiile de credit, informaţiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cecul original sau în imaginea cecului original, transmis printr-un canal electronic securizat, sunt stabilite potrivit convenţiei prevăzute la alin. 4.Imaginea cecului original reprezintă copia electronică a cecului original. Imaginea cecului original trebuie să respecte standardele stabilite potrivit convenţiei prevăzute la alin. 4.Momentul recepţionării de către instituţia de credit plătitoare, respectiv de către un sistem de plăţi a informaţiilor relevante pentru trunchiere şi a imaginii electronice a respectivului cec, potrivit alin. 2, constituie momentul prezentării la plată.Transmiterea către instituţia de credit plătitoare a informaţiilor relevante şi a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizată astfel încât să se asigure autenticitatea şi integritatea acestora, prin utilizarea oricăror procedee tehnice admise de lege.Pentru ca instituţia de credit a beneficiarului să prezinte la plată cecul, beneficiarul, client al său, trebuie să îi transmită fie cecul în original, fie imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat.Art. 322Când prezintă la plată un cec în original sau imaginea cecului original, prin trunchiere, instituţia de credit este obligată:a)să verifice dacă cecul original sau imaginea cecului original respectă prevederile legale cu privire la formă şi conţinut, inclusiv succesiunea girurilor, cu excepţia autenticităţii semnăturilor trăgătorului şi giranţilor sau a reprezentanţilor legali ori, după caz, a împuterniciţilor acestora;b)să garanteze acurateţea şi conformitatea informaţiilor relevante pentru trunchiere, transmise electronic, cu datele din cecul original, precum şi conformitatea imaginii cecului cu cecul original.Instituţia de credit care prezintă la plată un cec prin trunchiere răspunde de orice pierdere suferită prin nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. 1.Art. 323Refuzul total sau parţial la plată al unui cec prezentat la plată prin trunchiere se face în formă electronică, de către instituţia de credit plătitoare.În baza refuzului prevăzut la alin. 1, instituţia de credit care deţine cecul original sau căreia beneficiarul i-a remis imaginea cecului original, printr-un canal electronic securizat, va înscrie pe cecul în original:a)data prezentării acestuia la plată, spre a se constata dacă prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevăzut la art. 30;b)menţiunea «Refuzat» însoţită de motivele refuzului la plată, datată şi semnată de către reprezentanţi legali sau, după caz, împuterniciţi ai acestora.Menţiunile înscrise pe cecul original, potrivit alin. 2 lit. a) şi b), cu respectarea dispoziţiilor art. 44, constituie dovada refuzului de plată.În cazul în care beneficiarul a transmis instituţiei sale de credit imaginea cecului original prin canal electronic securizat, pentru exercitarea dreptului de protest/regres, acesta va prezenta cecul original în vederea înscrierii menţiunilor doveditoare ale refuzului de plată de îndată ce a primit notificarea refuzului, în condiţiile stabilite conform convenţiei prealabile încheiate între aceştia. Orice pierdere sau imposibilitate de exercitare a drepturilor specifice rezultate din neprezentarea cecului original va fi imputabilă beneficiarului cecului, caz în care instituţia de credit nu va răspunde pentru eventuale prejudicii, dacă a informat beneficiarul cu privire la existenţa refuzului.Art. 324Remiterea unui cec la încasare, printr-un canal electronic securizat, poate fi realizată de beneficiarii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate stabilite de instituţiile de credit prin normele şi politicile interne ale acestora.Transmiterea de către beneficiar a imaginii cecului original în format electronic trebuie realizată prin mijloace şi procedee tehnice care asigură autenticitatea şi integritatea acestuia, conform standardelor de securitate internaţionale sau europene.Remiterea spre încasare a unui cec printr-un canal electronic securizat produce aceleaşi efecte juridice ca şi remiterea spre încasare a cecului original, pe suport hârtie, cu condiţia ca acesta din urmă să fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.Art. 33 Ordinul de a plati suma din cec nu are efect decit dupa expirarea termenului de prezentare.
În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti şi după expirarea termenului.
Ordinul de a plati suma din cec nu are efect decit dupa expirarea termenului de prezentare.În lipsa unui astfel de ordin, trasul poate plăti şi după expirarea termenului.Art. 37 Când un cec este plătibil într-o monedă care nu are curs la locul plăţii, suma poate fi plătită, în termenul de prezentare a cecului, în moneda ţării, după valoarea ei din ziua plăţii. Dacă plata nu a fost făcută la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, să ceară ca suma să îi fie plătită în moneda ţării, fie după cursul în ziua prezentării, fie după cursul din ziua plăţii.Valoarea monedei străine este determinată după uzurile locului de plată. Trăgătorul poate totuşi să stipuleze că suma de plată va fi calculată după un curs indicat în cec.Regulile aici prevăzute nu se aplică în cazul când trăgătorul a stipulat că plata va trebui făcută într-o monedă anume precizată, prin clauza de plată efectivă în monedă străină.Dacă suma este precizată într-o monedă având aceeaşi denumire, dar o valoare diferită în ţara de emisiune şi în aceea a plăţii, se presupune că indicarea se referă la moneda locului de plată.Art. 371Plata cecurilor emise în alte valute şi care au curs la locul plăţii şi sunt plătibile în lei se va face prin conversia valutară a sumelor la cursul Băncii Naţionale a României valabil în ziua prezentării la plată a cecului.CAPITOLUL 5:Despre cecul barat, cecul platibil in cont, cecul netransmisibil si cecul de calatorie
Art. 41 (1)Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi platit decit primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.
(2)Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituţii de credit pentru încasare; instituţia de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii se consideră nescrise.
(3)Stergerea clauzei se considera ca neavenita.
(4)Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituţiei de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.
(5)Clauza «netransmisibil» trebuie pusă chiar de instituţia de credit, la cererea clientului.
(6)Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.
(1)Cecul emis cu clauza netransmisibil nu poate fi platit decit primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.(2)Primitorul nu poate gira cecul decât unei instituţii de credit pentru încasare; instituţia de credit nu îl poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispoziţii se consideră nescrise.(3)Stergerea clauzei se considera ca neavenita.(4)Cel care plăteşte un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului sau instituţiei de credit giratare pentru încasare răspunde de plata făcută.(5)Clauza «netransmisibil» trebuie pusă chiar de instituţia de credit, la cererea clientului.(6)Aceeasi clauza poate fi pusa de un girant, cu aceleasi efecte.CAPITOLUL 6:Despre regresul in caz de neplata
Art. 43 Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva giranţilor, trăgătorului şi celorlalţi obligaţi, dacă cecul prezentat în termen util nu este plătit şi dacă refuzul de plată este constatat:1.fie printr-un act autentic (protest);2.fie prin menţiunea de refuz a trasului datată şi scrisă pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat, conform prevederilor art. 323 alin. 2 lit. b);3.fie prin menţiunea de refuz a trasului datată şi scrisă pe o copie a cecului refuzat, certificată de tras, în cazul pierderii originalului pe circuit bancar şi cuprinzând ziua când a fost prezentat.Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului şi pentru cecurile prezentate la plată după expirarea termenului de prezentare. Dacă, după trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai există prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispărute.Art. 45 Posesorul trebuie să aducă la cunoştinţa girantului său şi a trăgătorului despre neplată, în cele 4 zile lucrătoare care urmează zilei protestului sau constatării echivalente ori zilei prezentării, dacă există menţiunea «fără cheltuieli». Fiecare girant trebuie, în cele două zile lucrătoare ce urmează zilei în care a primit înştiinţarea, să o aducă la cunoştinţa girantului său, arătând numele şi adresele celor care au făcut înştiinţările precedente; înştiinţările se vor realiza astfel până la trăgător. Termenele prevăzute în prezentul articol curg de la primirea înştiinţării precedente.În cazul în care o înştiinţare este transmisă unui semnatar al cecului, aceasta trebuie să fie transmisă în acelaşi termen şi avalistului său.În cazul în care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicato într-un mod ilizibil, înştiinţarea transmisă girantului, care îl precedă, este suficientă.El trebuie să dovedească că a făcut înştiinţarea în termenul prescris. Înştiinţarea se consideră făcută în termen dacă a fost predată oficiului poştal cel mai târziu în ultima zi a termenului.Cel care nu face înştiinţarea în termenul mai sus indicat nu decade din dreptul său de regres; el este răspunzător, dacă va fi cazul, de paguba cauzată prin neglijenţa sa, fără însă ca daunele să poată depăşi suma din cec.Art. 46 Trăgătorul, girantul sau avalistul, prin reprezentantul său legal sau, după caz, împuternicitul acestuia, poate, prin menţiunea «fără cheltuieli», «fără protest» sau orice altă expresie echivalentă, scrisă pe cec şi semnată, să scutească posesorul, pentru exercitarea dreptului de regres, de formularea protestului sau a unei constatări echivalente.Această menţiune nu exclude obligaţia posesorului de prezentare a cecului la termenele stabilite, nici de înştiinţările ce urmează a fi transmise.Dovada nerespectării termenelor este în sarcina celui care o opune posesorului.Dacă menţiunea este înscrisă de trăgător, ea produce efecte faţă de toţi semnatarii; dacă ea este înscrisă de către un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai faţă de acesta. În cazul în care, deşi există clauza înscrisă de trăgător, posesorul formulează protestul sau constatarea echivalentă, cheltuielile rămân în sarcina posesorului. Dacă menţiunea a fost înscrisă de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatării echivalente, dacă un astfel de act a fost întocmit, pot fi cerute de la toţi semnatarii.Art. 47 Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt obligaţi solidar faţă de posesor.
Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.
Toţi cei care s-au obligat prin cec sunt obligaţi solidar faţă de posesor.Posesorul se poate îndrepta împotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, fără a fi ţinut să observe ordinea în care s-au obligat.Art. 48
2.Dobânda legală, calculată de la prezentare.
3.Cheltuielile de protest şi celelalte cheltuieli.
2.Dobânda legală, calculată de la prezentare.3.Cheltuielile de protest şi celelalte cheltuieli.Art. 49
2.Dobânda legală la această sumă, calculată din ziua când a plătit suma.
2.Dobânda legală la această sumă, calculată din ziua când a plătit suma.Art. 50 Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul.
Oricare obligat împotriva căruia se exercită sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plăţii, predarea cecului, împreună cu protestul.Art. 51 Când prezentarea cecului, formularea protestului sau a constatării echivalente în termenele prevăzute în prezenta lege este împiedicată de un obstacol de neînlăturat (prevedere legală, caz fortuit ori de forţă majoră), aceste termene sunt prelungite în condiţiile legii.Posesorul este dator să aducă fără întârziere la cunoştinţa girantului său, trăgătorului, prin scrisoare recomandată sau prin orice mijloc de comunicare care asigură confirmarea primirii, cazul fortuit ori de forţă majoră şi să înscrie pe cec o menţiune în acest sens datată şi semnată de el, urmând a fi aplicate dispoziţiile art. 45 în mod corespunzător.După încetarea cazului fortuit ori de forţă majoră, posesorul trebuie, fără întârziere, să prezinte cecul la plată.În cazul în care cazul fortuit ori de forţă majoră durează 15 zile calendaristice, calculate de la data când posesorul a adus la cunoştinţa girantului său, trăgătorului, cazul fortuit ori de forţă majoră, chiar dacă înştiinţarea este făcută înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fără a fi nevoie de prezentare.Nu se consideră cazuri fortuite ori de forţă majoră faptele pur personale ale posesorului sau ale celui pe care el l-a însărcinat cu prezentarea cecului sau cu întocmirea protestului.Art. 52 Între mai mulţi obligaţi care au o situaţie egală în cec nu se poate exercita acţiunea cambială; raporturile dintre aceste persoane sunt reglementate de prevederile legale cu privire la obligaţiile solidare.Art. 53 Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si 49.
Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria.
Incheierea de investire nu este supusa apelului.
*) - art. 53, alin. III Legea asupra cecului, se modifica in sensul ca competenta acestor instante se ridica pana la valoarea de lei 50.000 inclusiv in prima si ultima instanta, capital fara procente reclamate, si pana la valoarea de 300.000 lei inclusiv in prima instanta, capital fara procente reclamate.
Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii, stabilite conform art. 48 si 49.Competenta pentru a investi cecul cu formula executorie este judecatoria.Incheierea de investire nu este supusa apelului.*) - art. 53, alin. III Legea asupra cecului, se modifica in sensul ca competenta acestor instante se ridica pana la valoarea de lei 50.000 inclusiv in prima si ultima instanta, capital fara procente reclamate, si pana la valoarea de 300.000 lei inclusiv in prima instanta, capital fara procente reclamate.Art. 54 În termen de 5 zile de la primirea somaţiei, debitorul poate formula contestaţie la executare.Contestaţia se va introduce la instanţa de executare, care o va judeca potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte cauze.Hotărârea pronunţată asupra contestaţiei va putea fi atacată numai cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.Instanţa va putea suspenda executarea numai în cazul în care contestatorul, înscriindu-se în fals, nu recunoaşte semnătura sa sau pe cea a reprezentanţilor legali ori a împuterniciţilor săi sau nu recunoaşte procura.În caz de suspendare a executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.Art. 55 În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiile de nulitate a titlului, prevăzute la art. 2 şi 23, în condiţiile legii.Excepţiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.Art. 56 Dacă din raportul care a dat naştere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acţiune cauzală, aceasta poate fi exercitată şi ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedeşte novaţia.
Dacă din raportul care a dat naştere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acţiune cauzală, aceasta poate fi exercitată şi ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedeşte novaţia.Art. 58 Protestul se întocmeşte de către executorul judecătoresc, notarul public sau avocat.Protestul se poate întocmi şi la orice judecătorie.Asistenţa martorilor nu este necesară la întocmirea protestului.Art. 59 Protestul poate fi întocmit prin act separat sau pe însuşi originalul cecului ori pe duplicatul acestuia.Dacă protestul este întocmit prin act separat, menţiunea de întocmire a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la întocmirea protestului fără posesia titlului.Art. 60 Protestul trebuie întocmit împotriva trăgătorului, chiar dacă nu este prezent.În cazul falimentului trasului, posesorul poate întocmi protestul împotriva acestuia.Dacă trăgătorul a încetat din viaţă, protestul se va întocmi de asemenea pe numele său.Art. 61 (1)Protestul trebuie să cuprindă:1.Anul, luna, ziua şi ora în care a fost întocmit;
2.Numele şi prenumele/denumirea celui care a cerut formularea protestului;
3.Numele şi prenumele persoanei/denumirea entităţii împotriva căreia s-a formulat protestul;
4.Locul unde a fost întocmit;
5.Somaţia de plată.
(2)Protestul va fi subscris de cel care l-a întocmit.
(1)Protestul trebuie să cuprindă:1.Anul, luna, ziua şi ora în care a fost întocmit;2.Numele şi prenumele/denumirea celui care a cerut formularea protestului;3.Numele şi prenumele persoanei/denumirea entităţii împotriva căreia s-a formulat protestul;4.Locul unde a fost întocmit;5.Somaţia de plată.(2)Protestul va fi subscris de cel care l-a întocmit.Art. 62 Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaraţie de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlu, semnată de tras.
În cazurile prevăzute de alin. 1 al prezentului articol, girul fără dată se consideră realizat înainte de declaraţie.
Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacă posesorul consimte, printr-o declaraţie de refuz de plată, scrisă şi datată pe titlu, semnată de tras.În cazurile prevăzute de alin. 1 al prezentului articol, girul fără dată se consideră realizat înainte de declaraţie.Art. 63 (1)Judecatoriile vor tine un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic si in ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
(2)In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma de plata si ultima zi de prezentare a cecului protestat.
(3)Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.
(1)Judecatoriile vor tine un registru de proteste, in care se vor inregistra zilnic si in ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.(2)In prima zi a fiecarei saptamini, fiecare judecatorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupa caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplata a cecurilor facute in cursul saptaminii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei impotriva careia s-a dresat protestul, ale celei care a cerut protestul, numele si prenumele tragatorului, suma de plata si ultima zi de prezentare a cecului protestat.(3)Originalul protestului facut prin act separat va fi predat posesorului cecului.CAPITOLUL 8:Despre alterari
Art. 66 În cazul alterării textului unui cec, semnatarii rămân obligaţi în termenii textului original.CAPITOLUL 9:Despre anularea si inlocuirea cecului
Art. 67 (1)În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condiţiile legii.
(2)Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.
(3)Instanţa de judecată competentă, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.
(4)Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului, cit si trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la cererea si pe cheltuiala petitionarului.
(5)Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligatia de plata.
(1)În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înştiinţa despre aceasta pe tras şi să solicite anularea titlului printr-o cerere adresată judecătoriei, în condiţiile legii.(2)Cererea va trebui sa arate mentiunile esentiale ale cecului.(3)Instanţa de judecată competentă, după examinarea cererii şi a elementelor produse, ca şi a dreptului posesorului, va pronunţa în cel mai scurt timp posibil o ordonanţă prin care, specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar găsi şi va autoriza a se face plata cecului după 15 zile de la publicarea ordonanţei în Monitorul Oficial al României, dacă între timp deţinătorul cecului nu a făcut opoziţie.(4)Ordonanta trebuie sa fie notificata atit tragatorului, cit si trasului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, la cererea si pe cheltuiala petitionarului.(5)Cu toata instiintarea, plata cecului facuta detinatorului mai inainte de notificarea ordonantei libereaza pe tras de obligatia de plata.CAPITOLUL 10:Despre prescriptie
Art. 73 Acţiunile de regres ale posesorului împotriva giranţilor, trăgătorului sau celorlalţi obligaţi se prescriu în termen de 6 luni, calculat de la expirarea termenului de prezentare.Acţiunile de regres ale diferiţilor obligaţi la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu în termen de 6 luni, calculate din ziua în care obligatul a plătit cecul sau din ziua în care acţiunea în regres a fost pornită împotriva sa.CAPITOLUL 11:Dispozitii generale
Art. 75 Prin expresia instituţie de credit întrebuinţată în prezenta lege se înţelege persoanele juridice prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.Art. 76 Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.
Când cea din urmă zi a termenului prevăzut de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru formularea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.
Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare.Când cea din urmă zi a termenului prevăzut de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec şi în special pentru prezentarea sau pentru formularea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sărbătoare legală, acest termen este prorogat până la următoarea zi lucrătoare. Zilele de sărbătoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.Art. 77 În termenele prevăzute prin prezenta lege nu se ia în calcul ziua de la care ele încep să curgă.Art. 781După prezentarea la plată, posesorul instrumentului poate solicita retragerea din circuitul bancar, în baza unei solicitări adresate instituţiei sale de credit prin orice mijloace de comunicare agreate, iar instrumentul va fi retras din circuitul bancar de către instituţia sa de credit, dacă nu a fost debitat contul clientului plătitor sau nu a fost iniţiat refuzul la plată pe contul acestuia. În acest caz, posesorul îşi asumă consecinţele retragerii de la decontare.Instrumentul retras nu mai poate fi prezentat la plată.