Legea 556/2004 privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989

M.Of. 1194

Ieşit din vigoare
Versiune de la: 27 Mai 2019
Legea 556/2004 privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989
Dată act: 7-dec-2004
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
(1)Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Institut, funcţionează ca instituţie publică de specialitate, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică.

(2)Sediul Institutului este în municipiul Bucureşti.
Art. 2
Institutul are ca obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor - în plan politic, economic şi social - ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.
Art. 3
Pentru realizarea obiectului de activitate şi a scopului activităţii sale Institutul organizează culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la Revoluţia română din decembrie 1989, având următoarele atribuţii principale:
1.în domeniul documentării:
a)solicită şi achiziţionează contra cost, respectiv primeşte prin transfer sau ca donaţie, orice mărturie, publicaţie ori document al Revoluţiei române din decembrie 1989 sau despre aceasta;
b)organizează sub egidă proprie şi coordonează arhiva, biblioteca, precum şi un muzeu naţional al Revoluţiei române din decembrie 1989, prin preluarea documentelor despre aceasta, existente în original sau în copie, pe orice tip de suport, de la alte instituţii ale statului care au întreprins studii şi cercetări privind acest eveniment;
c)constituie un fond public documentar cuprinzând publicaţii, cărţi, colecţii de reviste, ziare, manifeste, imagini foto şi video şi orice alte înscrisuri legate de premisele, desfăşurarea propriu-zisă şi evocarea Revoluţiei române din decembrie 1989;
2.în domeniul cercetării:
a)efectuează studii şi cercetări, în ţară şi în străinătate, pentru aprofundarea premiselor interne şi a conjuncturii internaţionale în care a avut loc Revoluţia română din decembrie 1989;
b)dezvoltă relaţii de colaborare şi de comunicare cu persoane şi instituţii, din ţară şi din străinătate, care sunt preocupate de cunoaşterea şi reflectarea Revoluţiei române din decembrie 1989, instituind un parteneriat activ cu societatea academică şi civilă;
c)sistematizează din punct de vedere tematic şi problematic, după rigori ştiinţifice, fondul documentar şi arhivistic pe care îl constituie în legătură cu desfăşurarea Revoluţiei române din decembrie 1989;
3.în domeniul comunicării:
a)finanţează editarea şi reeditarea, tipărirea şi publicarea, pe orice tip de suport, a unor memorii, cărţi, studii, articole, colecţii de documente scrise, fotografice şi audiovizuale privitoare la Revoluţia română din decembrie 1989;
b)organizează reuniuni şi colocvii consacrate Revoluţiei române din decembrie 1989 şi reprezintă cercetarea românească în acest domeniu la întâlnirile ştiinţifice naţionale şi internaţionale;
c)sprijină conceptual, metodologic şi material, în limita sumelor alocate de la buget, proiecte şi programe ale organizaţiilor societăţii civile şi ale asociaţiilor de revoluţionari, consacrate studierii şi/sau evocării Revoluţiei române din decembrie 1989.
Art. 4
(1)În cadrul Institutului se constituie Colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi Consiliul ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.
(2)Colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Colegiul naţional, este organ deliberativ de conducere al Institutului, cu mandat permanent, care se întruneşte lunar, format dintr-un număr de până la 25, dar nu mai puţin de 15 personalităţi reprezentative ale Revoluţiei Române din Decembrie 1989, recunoscute, care deţin una din calităţile prevăzute de Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Membrii Colegiului naţional sunt desemnaţi din rândul revoluţionarilor recunoscuţi, prin decret, de către Preşedintele României, cu consultarea Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 şi a Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989.
(4)Pentru respectarea proporţionalităţii teritoriale, înlocuirea membrilor Colegiului naţional se face la propunerea Colegiului naţional cu revoluţionari recunoscuţi care au luptat în aceeaşi zonă cu cei cărora le-a încetat calitatea de membru.
(5)Nu pot fi membri ai Colegiului naţional:
a)cei care au fost angajaţi ai Securităţii, au colaborat, sub orice formă, sau au semnat angajament cu Securitatea din perioada comunistă care a funcţionat până la 22 decembrie 1989;
b)cei care nu sunt recunoscuţi ca fiind revoluţionari, în conformitate cu prevederile Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
(6)Calitatea de membru în Colegiul naţional încetează la cerere, prin deces sau în situaţia în care există dovada că membrul se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (5).
(7)Pentru participarea la şedinţele Colegiului naţional, preşedintele Institutului şi membrii beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă în cuantum de 10% din indemnizaţia secretarului general al Institutului, indiferent de numărul de şedinţe organizate lunar.
(8)Cheltuielile de cazare, diurnă, transport, efectuate de preşedinte şi membrii Colegiul naţional, cu ocazia deplasărilor la acţiuni organizate de Institut în ţară şi străinătate, se suportă din bugetul Institutului.
(9)Colegiul naţional, la propunerea preşedintelui, numeşte din rândul membrilor săi un secretar general, cu rang de secretar de stat, care are ca atribuţie principală monitorizarea activităţii Institutului şi a modului în care se derulează programele desfăşurate/finanţate de Institut, aprobate de Colegiul naţional. În lipsa preşedintelui, şedinţele Colegiului naţional sunt prezidate de secretarul general.
(10)Consiliul ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, denumit în continuare Consiliul ştiinţific, este organ consultativ ştiinţific al Institutului, format dintr-un număr de până la 21 de membri, desemnaţi de Colegiul naţional, prin consultarea Academiei Române şi a Ministerului Cercetării şi Inovării.
(11)Consiliul ştiinţific este coordonat de un director ştiinţific, numit de preşedintele Institutului prin decizie.
(12)Atribuţiile directorului ştiinţific se stabilesc prin fişa postului, aprobată de Colegiul naţional.
(13)Modul de organizare şi funcţionare ale Colegiului naţional şi Consiliului ştiinţific se stabileşte prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Institutului.

Art. 5
(1)Institutul este condus de un preşedinte, ales de Colegiul naţional, prin hotărâre, dintre personalităţile Revoluţiei române din decembrie 1989, care deţine una din calităţile prevăzute de Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Preşedintele prezidează şedinţele Colegiului naţional. Atribuţiile preşedintelui sunt stabilite de Colegiul naţional prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
(2)Colegiul naţional numeşte ca organ executiv un director general, ales dintre membrii Colegiului naţional, la propunerea preşedintelui.
(3)Directorul general este încadrat şi salarizat la nivelul funcţiei asimilate celei de secretar de stat.
(4)Directorul general are următoarele atribuţii principale:
a)coordonează activitatea curentă a Institutului între şedinţele Colegiului naţional;
b)asigură gestionarea fondurilor băneşti, potrivit legii;
c)prezintă spre aprobare Colegiului naţional proiectul Programului şi proiectul de buget ale Institutului, pentru anul următor;
d)prezintă spre aprobare Colegiului naţional bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară;
e)duce la îndeplinire hotărârile Colegiului naţional şi deciziile preşedintelui Institutului;
f)este ordonator de credite, în condiţiile legii;
g)numeşte şi eliberează din funcţie, potrivit legii, personalul Institutului.

Art. 6
(1)Numărul maxim de posturi salarizate ale Institutului este de 25, exclusiv secretarul general şi directorul general.
(2)Personalul Institutului este salarizat în conformitate cu reglementările în vigoare aplicabile personalului plătit din fonduri publice.
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi statul de funcţii ale Institutului se aprobă de Colegiul naţional.

Art. 7
Pentru îndeplinirea obiectivelor sale Institutul colaborează cu Academia Română, cu instituţii guvernamentale, precum şi cu asociaţii şi organizaţii ale societăţii civile care au preocupări legate de studierea Revoluţiei române din decembrie 1989.
Art. 8
(1)Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului.
(2)Veniturile proprii se obţin din activităţi realizate direct de Institut, după cum urmează:
a)editarea şi vânzarea de cărţi, publicaţii, lucrări şi studii de specialitate;
b)cofinanţări de programe şi proiecte;
c)studii, proiecte şi prestări de servicii;
d)exploatarea bunurilor pe care le are în administrare;
e)sponsorizări şi donaţii, în condiţiile legii;
f)alte activităţi specifice realizate de Institut, inclusiv prin încheierea de contracte cu persoane fizice sau juridice.
Art. 9
(1)Pentru perioada de funcţionare din anul 2004 finanţarea cheltuielilor necesare înfiinţării, organizării şi funcţionării Institutului se asigură integral de la bugetul de stat.
(2)Fondurile necesare finanţării cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004.
Art. 10
Se autorizează Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" să asigure spaţiul şi mijloacele necesare organizării şi funcţionării Institutului, în condiţiile legii.
Art. 11
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 14 din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004.
-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALER DORNEANU

PREŞEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1194 din data de 14 decembrie 2004