Capitolul i - Exercitarea profesiunii de asistent medical - Legea 461/2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali din Romania

M.Of. 425

Ieşit din vigoare

Versiune de la: 18 Iulie 2002

CAPITOLUL I:Exercitarea profesiunii de asistent medical

SECŢIUNEA 1:Dispoziţii generale

(1)Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este un drept al oricărei persoane fizice, cetăţean român sau cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, posesor al diplomei de asistent medical, eliberată de o instituţie de învăţământ de specialitate din România ori din străinătate, acreditată sau, după caz, echivalată în condiţiile legii.

(2)Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este autorizată de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 2

Asistentul medical, prin natura profesiunii sale, nu poate fi considerat funcţionar public şi nici nu va putea fi asimilat funcţionarului public, conform legii.

Art. 3

Profesiunea de asistent medical cuprinde responsabilităţi care rezultă din prescripţia medicală şi din fişa postului.

Art. 4

Autorizarea pentru practica profesiunii de asistent medical se face conform reglementărilor privind înscrierea în Registrul unic al asistenţilor medicali, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 5

Profesiunea de asistent medical poate fi exercitată de către persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de învăţământ de specialitate, de stat sau privat, acreditată în condiţiile legii;

b)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesiuni;

c)este autorizată să practice această profesiune prin înscrierea în Registrul unic al asistenţilor medicali, ţinut la Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 6

Asistentul medical poate practica profesiunea în unităţi medico-sanitare de stat sau private şi în instituţii de învăţământ şi cercetare cu profil medical.

Art. 7

Asistentul medical angajat în unităţi medico-sanitare din reţeaua de stat sau privată are obligaţii ce decurg din normele şi reglementările legale, din prevederile contractului individual de muncă şi din regulamentele de ordine interioară.

Art. 8

Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de angajator prin societăţile de asigurări.

Art. 9

Conţinutul şi caracteristicile activităţii asistentului medical sunt:

a)efectuează îngrijiri de natură preventivă, curativă şi recuperatorie ale persoanei, familiei şi comunităţii, în limita competenţelor sale;

b)participă la programe de educaţie sanitară a populaţiei;

c)participă la formarea practică a viitorilor asistenţi medicali;

d)participă, sub îndrumarea medicilor, la cercetarea în domeniul medical şi al îngrijirilor pentru sănătate;

e)participă alături de alte categorii de personal la protejarea mediului ambiant.

SECŢIUNEA 2:Formarea, perfecţionarea şi specializarea asistentului medical

Art. 10

Formarea profesională a asistentului medical se realizează în instituţii de învăţământ publice sau private, autorizate şi/sau acreditate, conform legii.

Art. 10¹

(1)Formele de învăţământ pentru asistenţii medicali sunt:

a)de durată medie, prin şcolile sanitare postliceale, respectiv 2-3 ani, în funcţie de specialităţi;

b)superioare, de scurtă durată, respectiv 3 ani, prin colegii universitare medicale.

(2)Absolvenţii şcolilor sanitare cu certificat de absolvire pot continua studiile în colegii universitare medicale în condiţiile stabilite de senatul universitar. Candidaţii admişi vor susţine examene de diferenţă stabilite de consiliile facultăţilor şi vor fi înscrişi în anul de studiu corespunzător examenelor recunoscute şi celor promovate.

Art. 10²

Absolventul şcolii sanitare postliceale este denumit asistent medical, iar absolventul colegiului universitar medical este denumit asistent medical diplomat.

Certificatul de asistent medical, respectiv diploma de asistent medical, va menţiona competenţa profesională dobândită.

Art. 10³

(1)Şcolile sanitare postliceale, publice sau private, pregătesc asistenţi medicali pentru specialităţile: asistent medical generalist (nursă), asistent medical generalist cu specializare în obstetrică-ginecologie (moaşă), asistent medical igienă şi sănătate publică, asistent medical de farmacie, asistent medical de balneofizioterapie.

(2)Colegiile universitare medicale asigură pregătirea asistenţilor medicali pentru management, ATI, radiologie, balneofizioterapie, laborator, tehnică dentară.

(3)Pregătirea practică a asistenţilor medicali se efectuează în unităţi sanitare stabilite în acest scop de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, atât pentru învăţământul public, cât şi pentru cel privat.

(4)Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei, este autorizat ca în funcţie de dinamica sectorului sanitar să stabilească noi specialităţi pentru pregătirea asistenţilor medicali.

Art. 10⁴

Şcolile sanitare postliceale, publice sau private, respectiv colegiile universitare medicale, sunt supuse procesului de evaluare, autorizare şi acreditare, potrivit legii.

Art. 11

Asistentul medical are obligaţia profesională de a se pregăti prin programe de formare continuă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România, şi de a fi atestat periodic.

Art. 12

Specializarea asistentului medical se realizează prin programe având conţinut şi durată specifice, conform cerinţelor, în instituţii abilitate scopului propus.

Art. 13

Angajarea şi promovarea profesională sau administrativă a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizează prin concurs, potrivit legii.

Art. 14

Formele de pregătire, specializare şi perfecţionare profesională, efectuate de asistentul medical în străinătate, sunt asimilate celor echivalente în ţară, potrivit reglementărilor în vigoare.

SECŢIUNEA 3:Norme de etică şi deontologie profesională

Art. 15

În exercitarea profesiunii asistentul medical respectă demnitatea fiinţei umane şi principiile eticii, dând dovadă de responsabilitate profesională şi morală, acţionând întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului şi al comunităţii.

Art. 16

În exercitarea profesiunii asistentul medical are obligaţia fundamentală de a îndeplini, conform competenţelor, responsabilităţilor sale şi deciziilor medicului, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieţii pacientului.

Art. 17

Asistentul medical este obligat să păstreze secretul profesional, iar informaţiile referitoare la pacienţi, obţinute în urma sau în legătură cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi împărtăşite altei persoane din afara echipei medicale, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de lege.

Art. 18

Asistentul medical are obligaţia de a lua măsuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau de situaţia în care se găseşte.

Art. 19

Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează, după caz, de către şeful echipei medicale, de conducerea unităţii şi de Colegiul Medicilor din România, cu participarea unui reprezentant desemnat de Ordinul Asistenţilor Medicali din România, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională al asistentului medical.

SECŢIUNEA 4:Relaţii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical

Art. 20

Activitatea asistentului medical se desfăşoară individual, conform unui plan stabilit de către medic, sau în cadrul unei echipe medicale, în funcţie de natura activităţii.

Art. 21

Asistentul medical se subordonează medicului şi recunoaşte rolul lui şi al celorlalţi membri ai echipei medicale, participând la menţinerea relaţiilor amiabile în cadrul acesteia şi contribuind la calitatea actului medical.

Art. 22

Relaţiile dintre asistenţii medicali se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc şi solidaritate profesională, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională al asistentului medical.