Capitolul i - Dispoziţii generale - Legea 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României - REPUBLICARE

M.Of. 650

În vigoare
Versiune de la: 9 Decembrie 2024
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Prezenta lege reglementează modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Preşedintele României.
(2)Preşedintele României se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
(3)Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
(4)În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (3), se organizează al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii 2 candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
(5)Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit art. 81 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată.
(6)Alegătorul poate vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.

Art. 2
(1)În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b)majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugă o unitate, şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obţină un candidat, în primul tur, pentru a fi ales Preşedinte al României;
c)liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
d)act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării;

e)partide politice parlamentare - partidele şi alte formaţiuni politice care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului şi care au obţinut în urma ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut parte partidele ori formaţiunile politice respective.

*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului şi constată că sintagma "care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camerele Parlamentului" din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi al art. 118 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente este neconstituţională.

(2)Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Art. 3
Curtea Constituţională, potrivit art. 146 lit. f) din Constituţia României, republicată, veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor prezentei legi şi confirmă rezultatele sufragiului.
Art. 4
(1)La alegerile pentru Preşedintele României se pot prezenta candidaţi propuşi de partide politice sau alianţe politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, cu completările ulterioare, precum şi candidaţi independenţi. Partidele şi alianţele politice pot propune numai câte un singur candidat. Partidele membre ale unei alianţe politice care propune un candidat nu pot propune şi candidaţi în mod separat.
(2)Candidaturile propuse de partidele şi de alianţele politice, precum şi candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susţinute de cel puţin 200.000 de alegători. Un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi.

Art. 5
(1)Ziua alegerilor este duminica. Alegerile au loc cu cel mult 3 luni anterioare lunii în care ajunge la termen mandatul de preşedinte. Cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre.

(2)În situaţiile prevăzute la art. 97 alin. (1) din Constituţia României, republicată, data alegerilor va fi stabilită prin hotărâre şi adusă la cunoştinţa publică de Guvern în cel mult 30 de zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei.
(3)Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente.
Art. 6
(1)În situaţia în care mai multe partide politice, alianţe politice şi organizaţii legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale doresc să propună acelaşi candidat la funcţia de Preşedinte al României, acestea se pot asocia între ele numai la nivel naţional, pe bază de protocol, constituind o alianţă electorală. Un partid politic, o alianţă politică sau o organizaţie legal constituită a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale nu poate face parte decât dintr-o singură alianţă electorală. Alianţa electorală care a participat la alegerile anterioare, indiferent de tipul acestora, sub o denumire o poate păstra numai dacă nu şi-a schimbat componenţa iniţială. Denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianţă.
(2)Protocolul de constituire a alianţei electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la data completării acestui birou electoral cu reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi ai partidelor politice parlamentare.
(3)Biroul Electoral Central se pronunţă în şedinţă publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianţei electorale, în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea acestuia.
(4)Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată în scris de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.
(5)Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianţei electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de cel mult 24 de ore de la afişare.
(6)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra contestaţiilor prevăzute la alin. (4) şi (5) în termen de cel mult 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, prin hotărâri definitive, care se comunică Biroului Electoral Central.

(7)Acordul de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale se depune în scris la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 4 zile înaintea datei la care expiră termenul de depunere a candidaturilor.
(8)Dispoziţiile alin. (3)-(6) se aplică în mod corespunzător în cazul acordului de desfiinţare a protocolului de constituire a unei alianţe electorale.