Capitolul iii - Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului - Legea 360/2002 privind Statutul politistului

M.Of. 440

În vigoare
Versiune de la: 19 Septembrie 2025
CAPITOLUL III:Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului
SECŢIUNEA 1:Drepturile poliţistului
Art. 28
(1)Poliţistul are dreptul la:
a)salariu lunar, potrivit legii;

b)ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c)uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d)locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e)concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f)concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
g)bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h)pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
i)indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
j)decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k)încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;

l)portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
m)asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n)tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o)decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal şi/sau civil, care a fost desfăşurat sau se desfăşoară împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.

(2)Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.
Art. 281
(1)Cheltuielile de asistenţă juridică se decontează, la cererea poliţistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanţarea unităţii în care acesta era încadrat la data luării la cunoştinţă despre dobândirea calităţii procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenţiei şi care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.
(2)În vederea decontării cheltuielilor de asistenţă juridică se încheie o convenţie între poliţist şi ordonatorul de credite care asigură finanţarea unităţii în care acesta era încadrat la data luării la cunoştinţă despre dobândirea calităţii procesuale.
(3)Poliţistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situaţii:
a)instanţa de judecată a constatat vinovăţia sa, printr-o hotărâre definitivă;
b)poliţistul a încheiat un contract de tranzacţie ori un acord de mediere;
c)instanţa de judecată a constatat că poliţistul nu a săvârşit fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(4)Poliţistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situaţia în care instanţa de judecată a constatat nevinovăţia sa, printr-o hotărâre definitivă, şi a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat.
(5)Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către poliţist şi până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligaţia de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.
(6)Convenţia prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care poliţistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) şi (4). Convenţia reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.
(7)Normele de aplicare a dispoziţiilor privind dreptul poliţistului la decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8)Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.

Art. 29
(1)Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
(2)În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3)Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 291
[textul din Art. 29^1 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 102/2004]
Art. 30
Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale în condiţiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 31
(1)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii.

*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că în interpretarea şi aplicarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul mutat la cerere cu locul de muncă într-o altă localitate decât cea unde îşi are domiciliul nu are dreptul la compensaţie lunară pentru chirie după mutarea în aceeaşi localitate, în interesul serviciului.

(11)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.

*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

(12)Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (11) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
*) Prin Decizia nr. 12/2023, ICCJ admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018."

*) Prin Decizia nr. 59/2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) şi art. 31 alin. (11) din aceeaşi lege, forma anterioară modificării prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, stabileşte că, pentru a beneficia de compensaţia lunară pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuinţa achiziţionată de poliţist să fie situată în localitatea în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea, locuinţa putând fi situată şi în altă localitate aflată în proximitate (limitrofă).

*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

(13)În situaţia prevăzută la alin. (12), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (11) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (12), caz în care poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii.
*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

(14)Pentru persoanele prevăzute la alin. (12), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe.

*) Decizia nr. 79/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(14) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

(15)Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensaţia lunară pentru chirie în condiţiile alin. (1) şi alin. (11) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (12) pot avea ca obiect o locuinţă din localitatea unde poliţistul a fost numit în prima funcţie ori mutat în interesul serviciului sau o locuinţă situată într-o localitate aflată la o distanţă de maximum 70 km, în cazul în care nici poliţistul şi nici soţul/soţia nu au în proprietate personală o locuinţă în localitatea unde se află locuinţa ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (12) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.

(2)Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3)[textul din Art. 31, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 4. din Ordonanta urgenta 102/2004]
(4)De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
(5)Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.
Art. 32
(1)Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
(2)[textul din Art. 32, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 12-dec-2004 de Art. 10 din Legea 562/2004]
(3)Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 33
În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
Art. 331
(1)La cerere, poliţistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut în activitate în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2)La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3)Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.
(4)Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
(5)Domeniile de activitate, condiţiile, precum şi procedura privind menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 34
Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
Art. 35
Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a)asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b)decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
Art. 36
În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
Art. 37
(1)Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi, la cerere, în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2)Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi în funcţii de poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
(3)Identificarea funcţiei în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului.
(4)Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.

Art. 371
La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.

Art. 38
Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului de Interne.
(2)Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

*) Prin Decizia nr. 272/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept şi, în consecinţă, stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1), poliţiştii pensionari beneficiază de medicamente gratuite în aceleaşi condiţii cu poliţiştii în funcţie, conform regimului derogatoriu stabilit prin actele normative speciale aplicabile acestora, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază şi condiţionată de îndeplinirea cerinţelor prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.

Art. 39
(1)Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
(3)Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
Art. 40
Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
SECŢIUNEA 2:Îndatoririle poliţistului
Art. 41
Poliţistul este dator:
a)să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
b)să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c)să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
d)să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e)să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
f)să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g)să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă;
h)prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
Art. 42
Poliţistul este obligat:
a)să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
b)să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
c)să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
d)să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
e)să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.

Art. 43
Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a)să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b)să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să inter-vină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c)să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d)să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e)să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f)să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g)să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
Art. 44
(1)Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
(2)Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3)În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
(4)La instituirea stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, poliţistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil şeful nemijlocit, care dispune cu privire la condiţiile de întrerupere a acestor situaţii şi de reluare a activităţii, în funcţie de specificul acesteia şi necesităţile unităţii.

(5)În situaţia instituirii stării de urgenţă, şeful unităţii poate dispune/aproba, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de specificul activităţilor şi necesităţile unităţii, efectuarea totală/parţială a concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.

(6)Pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, şefii unităţilor stabilesc programul de lucru al acestora în funcţie de specificul şi necesităţile unităţii.

SECŢIUNEA 3:Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
Art. 45
(1)Poliţistului îi este interzis:
a)să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
b)să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
c)să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
d)să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e)să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f)să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
g)să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h)să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
i)să încalce regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(3)Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 46
[textul din Art. 46 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 47
[textul din Art. 47 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 48
Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2)[textul din Art. 48, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(3)[textul din Art. 48, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018]
SECŢIUNEA 4:Corpul Naţional al Poliţiştilor
Art. 49
(1)Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.
(2)Corpul promovează interesele poliţiştilor şi apără drepturile acestora.
(3)Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.
(4)Organele de conducere şi control ale Corpului sunt:
a)congresul naţional;
b)consiliul naţional;
c)consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne şi teritoriale;
d)cenzorii.
(5)Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

Art. 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuţii:
a)întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
b)oferă consultanţă la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul poliţistului;
c)[textul din Art. 50, litera C. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003]
d)la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
e)participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist;
f)[textul din Art. 50, litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003]
g)reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
h)promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
i)ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
Art. 51
(1)Veniturile Corpului se constituie din:
a)taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
b)resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale;
c)donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul de interne;
d)chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
(2)Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
(3)Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Art. 52
Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

Documente corelate

Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (1)
Articole numărul de obiecte din listă: (1)