Secţiunea 2 - Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale - Legea 360/2002 privind Statutul politistului
M.Of. 440
În vigoare Versiune de la: 19 Septembrie 2025
SECŢIUNEA 2:Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale
Art. 14
(2)Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:a)chestor general de poliţie;
b)chestor-şef de poliţie;
c)chestor principal de poliţie;
d)chestor de poliţie;
e)comisar-şef de poliţie;
f)comisar de poliţie;
g)subcomisar de poliţie;
h)inspector principal de poliţie;
i)inspector de poliţie;
j)subinspector de poliţie.
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:a)chestor general de poliţie;b)chestor-şef de poliţie;c)chestor principal de poliţie;d)chestor de poliţie;e)comisar-şef de poliţie;f)comisar de poliţie;g)subcomisar de poliţie;h)inspector principal de poliţie;i)inspector de poliţie;j)subinspector de poliţie.Art. 15 (1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:a)Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
b)ministrul afacerilor interne, pentru:(i)conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora;
(ii)conducătorii unităţilor aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi poliţiştii;
(iii)poliţiştii din unităţile aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii;
c)inspectorul general al Poliţiei Române pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului general şi adjuncţii acestora;
d)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);
e)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.
(1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:a)Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;b)ministrul afacerilor interne, pentru:(i)conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora;(ii)conducătorii unităţilor aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi poliţiştii;(iii)poliţiştii din unităţile aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii;c)inspectorul general al Poliţiei Române pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului general şi adjuncţii acestora;d)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);e)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.Art. 16 (11)Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.
(2)Gradul profesional de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.
(21)Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
(22)Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-sef de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.
(3)[textul din Art. 16, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-apr-2004 de Art. 1, punctul 2. din Legea 101/2004]
(1)Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:a)să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b)să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.
a)să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;b)să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.(11)Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.(2)Gradul profesional de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.(21)Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.(22)Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-sef de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.(3)[textul din Art. 16, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-apr-2004 de Art. 1, punctul 2. din Legea 101/2004]Art. 17
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:a)chestor-şef de poliţie - 2 ani;
a)chestor-şef de poliţie - 2 ani;Art. 18 [textul din Art. 18 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]
[textul din Art. 18 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]Art. 21 (1)Absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.(11)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi absolvenţilor programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declaraţi inapţi pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autorităţile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie în programul de studii de licenţă de drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional şi fără obligaţia de a fi încadraţi în Ministerul Afacerilor Interne.(2)Absolventului şcolii de formare a agenţilor de poliţie i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ.(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condiţiile art. 73 alin. (1) şi (2), şi este încadrat într-o funcţie specifică corespunzătoare gradului profesional deţinut.(5)Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, respectiv cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:a)sub 5 ani - subinspector de poliţie;
b)între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie;
c)peste 10 ani - inspector principal de poliţie.
*) Prin Decizia nr. 298/2021 Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care exclude absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituţională.
a)sub 5 ani - subinspector de poliţie;b)între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie;c)peste 10 ani - inspector principal de poliţie.*) Prin Decizia nr. 298/2021 Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care exclude absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituţională.(51)Prin excepţie de la alin. (11), agentului de poliţie care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizat în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (5) şi (7).(6)Persoanei reîncadrate ca poliţist potrivit art. 9 alin. (21) i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.(7)Încadrarea în funcţie a poliţistului prevăzut la alin. (5) şi reîncadrarea poliţistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condiţiile art. 22 alin. (4).(8)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.(81)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliţie, respectiv agent-şef adjunct. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.(9)Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică şi în cazul poliţistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condiţiile alin. (5).(10)În cazul poliţistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidenţiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.(101)Poliţistului prevăzut la alin. (51) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofiţer.(102)Prin excepţie de la prevederile alin. (101), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiaşi unităţi sau în situaţia în care intervine reorganizarea unităţii. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza şi în cadrul altor unităţi, în următoarele situaţii justificate:a)când un membru al familiei poliţistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecţiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul poliţistului;b)când poliţistul urmează un tratament pentru o afecţiune medicală gravă, care reclamă prezenţa sa periodică îndelungată cu frecvenţă săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.(11)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (21) sau (22), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detaşare, mutare sau transfer, timp de cel puţin doi ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii.(12)La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.(13)Perioada de stagiu şi perioada de probă constituie vechime în poliţie.(14)Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu şi a perioadei de probă, precum şi cea privind organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.Art. 211(1)Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofiţer, absolvenţii prevăzuţi la art. 9 alin. (1) sunt repartizaţi la unităţile de poliţie beneficiare.(2)Absolvenţii prevăzuţi la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să îşi aleagă unitatea de poliţie în care vor fi repartizaţi, în limita locurilor vacante comunicate de către unităţile beneficiare.(3)Absolvenţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.(4)Absolventul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.(5)Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligaţia de a restitui cheltuielile efectuate în timpul şcolarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(6)Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenţilor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Art. 22
(4)Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.
(41)[textul din Art. 22, alin. (4^1) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(42)După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4).
(6)Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.
(7)Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
(8)[textul din Art. 22, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 21/2016]
(4)Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.(41)[textul din Art. 22, alin. (4^1) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 53/2018](42)După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4).(6)Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.(7)Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.(8)[textul din Art. 22, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 21/2016]Art. 23 (1)La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
(4)Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(1)La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.(4)Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către poliţiştii asistenţi.Art. 25 (3)Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
(1)Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
b)documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
b)documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;(3)Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.Art. 26 (1)Evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învăţământ.(2)Prin excepţie, evaluarea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:a)la acordarea gradului profesional următor;b)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;c)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competenţa de a întocmi evaluarea;d)în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfăşurată de poliţist este mai mare de 30 de zile.(3)Evaluarea de serviciu realizată în condiţiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condiţiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parţială.(4)Poliţistului i se întocmeşte evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.(5)În situaţia în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condiţiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la evaluările de serviciu parţiale.Art. 261(1)Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.(2)În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15 noiembrie.Art. 262(1)Evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al acestuia. Au competenţe de evaluare a personalului exclusiv şefii care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi prefecţii.(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă evaluarea de serviciu pentru poliţiştii din instituţiile/unităţile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competenţă de numire.(3)În cazul poliţiştilor care au calitatea de ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare externă.(4)Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:a)este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul evaluat;b)i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).(5)În situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful ierarhic superior al acestuia.Art. 263(1)Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:a)modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;b)legalitatea exercitării competenţelor conferite de funcţie;c)nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;d)aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;e)aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor.(2)Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general(3)În funcţie de punctajul general obţinut, poliţistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».(4)Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările şi concluziile evaluării de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.(5)Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 266.Art. 264(1)Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoştinţă poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.(2)Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), poliţistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.(4)Contestaţia formulată în condiţiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unităţii din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.(5)Contestaţia, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.(6)În termen de două zile lucrătoare, şeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numeşte o comisie de soluţionare a contestaţiei, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3, dintre care unul este desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.(7)Modul de soluţionare a contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, şi se aduce la cunoştinţa poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionare.(8)Poliţistul nemulţumit de rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzuta la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.Art. 265Calificativul obţinut la evaluarea activităţii desfăşurate în cadrul unor/pentru organisme interne şi internaţionale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 263 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 266.Art. 266Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.