Capitolul ii - Cariera poliţistului - Legea 360/2002 privind Statutul politistului

M.Of. 440

În vigoare
Versiune de la: 19 Septembrie 2025
CAPITOLUL II:Cariera poliţistului
SECŢIUNEA 1:Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor
Art. 8
Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
Art. 9
(1)Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor programelor de studii universitare de licenţă sau master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie ori din rândul absolvenţilor programelor de studii postliceale pentru formarea agenţilor de poliţie, organizate de instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat în condiţiile legii.

(11)[textul din Art. 9, alin. (1^1) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 28-iun-2024 de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 82/2024]
(2)Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei.

(21)În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcţiilor de execuţie vacante pot fi reîncadrate ca poliţişti persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) şi j), care au studii corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(22)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.

(3)Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.

(4)Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.

(5)Ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile alin. (21), (22) şi (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.

Art. 10
(1)La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
a)să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;

b)să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
c)să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist.

(11)Îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.
(12)La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care îndeplineşte, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele criterii specifice:
a)nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe faţă şi/sau gât, precum şi în alte zone ale capului sau tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe alte zone ale corpului care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violenţă, ură sau discriminare ori să aibă conotaţii politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;

b)dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate, nu dobândeşte un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deţinut în rezervă.
(13)Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (12) lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.

(14)Agenţii de poliţie care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevăzut la art. 9 alin. (11), destinat formării iniţiale a ofiţerilor de poliţie, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situaţie în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) şi (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)În primul an de activitate, poliţistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.

(21)Cursurile pentru iniţierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcţiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne şi au o durată de cel puţin:
a)3 luni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (22);
b)4 săptămâni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (3).

(3)Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care urmează să ocupe funcţiile de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.

(4)Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
(41)Candidaţii care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învăţământ cu frecvenţă trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele condiţii:
a)să nu fi absolvit anterior un program/curs de formare iniţială a personalului Ministerului Afacerilor Interne;
b)să fi absolvit cu diplomă de licenţă specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(42)Candidaţii care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de agent de poliţie;
b)au obţinut cel puţin calificativul «bine» la ultima evaluare anuală;
c)au absolvit cu diplomă de licenţă specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
d)nu sunt puşi la dispoziţie ori nu sunt suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau ale art. 2725 alin. (1) lit. a) sau b);
e)nu sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare.

(5)Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

(6)Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1), candidaţii la concursul de admitere la programul de studii universitare de licenţă la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», care au fost declaraţi respinşi şi au obţinut un rezultat mai mare sau egal cu media minimă de admitere stabilită potrivit regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute şi potrivit opţiunilor formulate în acest scop, sunt repartizaţi, fără concurs de admitere, pe locuri la instituţiile de învăţământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de şcolarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza

Art. 11
(1)Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.

(2)[textul din Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 21/2016]
(3)Formarea profesională continuă a poliţistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
a)cursuri de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie;
b)cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
c)alte cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.

Art. 12
În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.
SECŢIUNEA 2:Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale
Art. 13
(1)Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
(2)Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.
Art. 14
(1)Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
a)categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;
b)categoria B - Corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.
(2)Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:
a)chestor general de poliţie;
b)chestor-şef de poliţie;
c)chestor principal de poliţie;
d)chestor de poliţie;
e)comisar-şef de poliţie;
f)comisar de poliţie;
g)subcomisar de poliţie;
h)inspector principal de poliţie;
i)inspector de poliţie;
j)subinspector de poliţie.

II.Corpul agenţilor de poliţie:
a)agent-şef principal de poliţie;
b)agent-şef de poliţie;
c)agent-şef adjunct de poliţie;
d)agent principal de poliţie;
e)agent de poliţie.
(3)Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
Art. 15
(1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a)Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
b)ministrul afacerilor interne, pentru:
(i)conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora;
(ii)conducătorii unităţilor aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi poliţiştii;
(iii)poliţiştii din unităţile aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii;

c)inspectorul general al Poliţiei Române pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului general şi adjuncţii acestora;

d)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);
e)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.

(2)[textul din Art. 15, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 89/2003]
Art. 16
(1)Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;

b)să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.

(11)Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.

(2)Gradul profesional de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.

(21)Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
(22)Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-sef de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.

(3)[textul din Art. 16, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-apr-2004 de Art. 1, punctul 2. din Legea 101/2004]
Art. 17
Stagiul minim în gradele profesionale este:
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:
a)chestor-şef de poliţie - 2 ani;

b)chestor principal de poliţie - 2 ani;
c)chestor de poliţie - 2 ani;
d)comisar-şef de poliţie - 3 ani;
e)comisar de poliţie - 3 ani;
f)subcomisar de poliţie - 4 ani;
g)inspector principal de poliţie - 3 ani;
h)inspector de poliţie - 3 ani;
i)subinspector de poliţie - 4 ani.
II.Corpul agenţilor de poliţie:
a)agent-şef de poliţie - 5 ani;
b)agent-şef adjunct de poliţie - 5 ani;
c)agent principal de poliţie - 5 ani;
d)agent de poliţie - 5 ani.
Art. 18
[textul din Art. 18 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 19
[textul din Art. 19 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 20
Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.
Art. 21
(1)Absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(11)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi absolvenţilor programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.

(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declaraţi inapţi pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autorităţile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie în programul de studii de licenţă de drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional şi fără obligaţia de a fi încadraţi în Ministerul Afacerilor Interne.

(2)Absolventului şcolii de formare a agenţilor de poliţie i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condiţiile art. 73 alin. (1) şi (2), şi este încadrat într-o funcţie specifică corespunzătoare gradului profesional deţinut.
(5)Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, respectiv cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a)sub 5 ani - subinspector de poliţie;
b)între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie;
c)peste 10 ani - inspector principal de poliţie.
*) Prin Decizia nr. 298/2021 Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care exclude absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituţională.

(51)Prin excepţie de la alin. (11), agentului de poliţie care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizat în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (5) şi (7).

(6)Persoanei reîncadrate ca poliţist potrivit art. 9 alin. (21) i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.
(7)Încadrarea în funcţie a poliţistului prevăzut la alin. (5) şi reîncadrarea poliţistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condiţiile art. 22 alin. (4).
(8)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.

(81)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliţie, respectiv agent-şef adjunct. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.

(9)Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică şi în cazul poliţistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condiţiile alin. (5).
(10)În cazul poliţistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidenţiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
(101)Poliţistului prevăzut la alin. (51) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofiţer.

(102)Prin excepţie de la prevederile alin. (101), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiaşi unităţi sau în situaţia în care intervine reorganizarea unităţii. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza şi în cadrul altor unităţi, în următoarele situaţii justificate:
a)când un membru al familiei poliţistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecţiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul poliţistului;
b)când poliţistul urmează un tratament pentru o afecţiune medicală gravă, care reclamă prezenţa sa periodică îndelungată cu frecvenţă săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.

(11)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (21) sau (22), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detaşare, mutare sau transfer, timp de cel puţin doi ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii.
(12)La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.
(13)Perioada de stagiu şi perioada de probă constituie vechime în poliţie.
(14)Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu şi a perioadei de probă, precum şi cea privind organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 211
(1)Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofiţer, absolvenţii prevăzuţi la art. 9 alin. (1) sunt repartizaţi la unităţile de poliţie beneficiare.
(2)Absolvenţii prevăzuţi la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să îşi aleagă unitatea de poliţie în care vor fi repartizaţi, în limita locurilor vacante comunicate de către unităţile beneficiare.
(3)Absolvenţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.
(4)Absolventul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.
(5)Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligaţia de a restitui cheltuielile efectuate în timpul şcolarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(6)Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenţilor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 22
(1)Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.
(2)Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
(3)Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
(4)Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.

(41)[textul din Art. 22, alin. (4^1) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(42)După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4).

(5)Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6)Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.

(7)Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.

(8)
[textul din Art. 22, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 23
(1)La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.

(2)Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3)Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4)Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către poliţiştii asistenţi.

(5)Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul de interne, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6)Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
Art. 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
Art. 25
(1)Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a)documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b)documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;

c)declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2)Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
(3)Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.

Art. 26
(1)Evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învăţământ.
(2)Prin excepţie, evaluarea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:
a)la acordarea gradului profesional următor;
b)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competenţa de a întocmi evaluarea;
d)în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfăşurată de poliţist este mai mare de 30 de zile.
(3)Evaluarea de serviciu realizată în condiţiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condiţiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parţială.
(4)Poliţistului i se întocmeşte evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
(5)În situaţia în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condiţiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la evaluările de serviciu parţiale.

Art. 261
(1)Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
(2)În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15 noiembrie.
Art. 262
(1)Evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al acestuia. Au competenţe de evaluare a personalului exclusiv şefii care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi prefecţii.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă evaluarea de serviciu pentru poliţiştii din instituţiile/unităţile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competenţă de numire.
(3)În cazul poliţiştilor care au calitatea de ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare externă.
(4)Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul evaluat;
b)i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5)În situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful ierarhic superior al acestuia.
Art. 263
(1)Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a)modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;
b)legalitatea exercitării competenţelor conferite de funcţie;
c)nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;
d)aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;
e)aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor.
(2)Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general
(3)În funcţie de punctajul general obţinut, poliţistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4)Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările şi concluziile evaluării de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5)Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 266.
Art. 264
(1)Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoştinţă poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
(2)Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), poliţistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4)Contestaţia formulată în condiţiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unităţii din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5)Contestaţia, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.
(6)În termen de două zile lucrătoare, şeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numeşte o comisie de soluţionare a contestaţiei, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3, dintre care unul este desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7)Modul de soluţionare a contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, şi se aduce la cunoştinţa poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionare.
(8)Poliţistul nemulţumit de rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzuta la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
Art. 265
Calificativul obţinut la evaluarea activităţii desfăşurate în cadrul unor/pentru organisme interne şi internaţionale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 263 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 266.
Art. 266
Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Art. 27
[textul din Art. 27 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 21/2016]
SECŢIUNEA 3:Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului
SUBSECŢIUNEA 1:Norme generale privind modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului
Art. 271
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin:
a)delegare;
b)detaşare;
c)participare la misiuni internaţionale;
d)împuternicire pe o funcţie de conducere;
e)transfer;
f)mutare;
g)punere la dispoziţie.
(2)Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.
Art. 272
Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.
Art. 273
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
a)ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
b)s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c)s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d)s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.
Art. 274
În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secţiune, poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.
Art. 275
Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
SUBSECŢIUNEA 2:Delegarea
Art. 276
(1)Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unităţii în care este încadrat poliţistul sau în interesul unităţii ierarhic superioare.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, poliţistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activităţi decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
(3)Prin excepţie de la alin. (2), în situaţia instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, pentru delegarea dispusă în condiţiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al poliţistului.

Art. 277
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistului.
SUBSECŢIUNEA 3:Detaşarea
Art. 278
(1)Detaşarea poliţistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unităţi/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituţii sau autorităţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul muncii.
(2)Detaşarea se dispune în interesul unităţii în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea.
(3)Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
(4)Detaşarea poliţistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
Art. 279
(1)Detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorităţi publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni, fără a depăşi perioada pe care s-a instituit starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi de război.

*) OUG 36/2020 - Art. VI
Prevederile art. 279 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, şi detaşărilor aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 2710
(1)Detaşarea poliţistului la instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, la alte autorităţi şi instituţii publice sau la Corpul Naţional al Poliţiştilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2)Detaşarea la instituţii de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională sau la alte autorităţi şi instituţii publice se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.
Art. 2711
Încetarea detaşării realizată potrivit art. 2710 alin. (1) determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 4:Dispoziţii comune privind delegarea şi detaşarea
Art. 2712
Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)graviditate;
b)îşi creşte singur copilul minor;
c)starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detaşarea, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile de muncă specifice locului de muncă unde este detaşat/delegat;
d)este singurul întreţinător al familiei;
e)alte motive personale temeinic justificate.
Art. 2713
Delegarea, respectiv detaşarea încetează în următoarele situaţii:
a)la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b)desfăşurarea activităţii care a impus delegarea, respectiv detaşarea nu mai este necesară;
c)şeful unităţii în care este încadrat poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului;
d)la cererea poliţistului, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 2712.
SUBSECŢIUNEA 5:Participarea la misiuni internaţionale
Art. 2714
(1)Participarea poliţistului la o misiune internaţională care presupune desfăşurarea altor activităţi decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2)Încheierea misiunii internaţionale determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 6:Împuternicirea
Art. 2715
(1)Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei funcţii de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcţie de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepţia perioadei concediului de odihnă.
(2)Poate fi împuternicit poliţistul care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului şi nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.

(3)Pe perioada împuternicirii, poliţistul beneficiază, după caz, şi de drepturile care se cuvin poliţistului detaşat.
Art. 2716
(1)Poliţistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul poliţistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2)În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.
Art. 2717
Împuternicirea încetează în următoarele situaţii:
a)la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b)la ocuparea postului;
c)la revenirea titularului postului;
d)la solicitarea scrisă a poliţistului împuternicit;
e)la iniţiativa persoanei care a dispus-o.
f)când poliţistul este declarat «inapt» la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant;
g)când poliţistul este declarat nepromovat la concursul desfăşurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuţii le exercită prin împuternicire.

SUBSECŢIUNEA 7:Transferul
Art. 2718
(1)Transferul poliţistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
(2)Transferul se realizează:
a)în interesul serviciului, cu acordul poliţistului;
b)la cererea poliţistului, cu acordul conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1).
SUBSECŢIUNEA 8:Mutarea
Art. 2719
Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul şefului unităţii în care este încadrat, precum şi al şefului unităţii în care urmează să se mute, în următoarele situaţii:
a)în interesul serviciului;
b)la cererea poliţistului.
Art. 2720
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al poliţistului.
SUBSECŢIUNEA 9:Punerea la dispoziţie
Art. 2721
(1)Poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie, în vederea numirii într-o funcţie prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situaţii:
a)ca urmare a desfiinţării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;

b)când nu poate fi repus în funcţia deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
c)ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute;
d)când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autorităţile competente avizele, autorizaţiile sau atestările necesare exercitării funcţiei;

e)când un alt poliţist este repus în funcţia deţinută anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f)la solicitarea motivată, în scris, a poliţistului;

(2)Poliţistul este pus la dispoziţie când faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, cu excepţia situaţiei în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(3)Punerea la dispoziţie în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) şi alin. (2) se constată la data luării la cunoştinţă a respectivelor situaţii.
(4)Poliţistul este pus la dispoziţia unităţii din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziţia altei unităţi.
Art. 2722
Situaţia poliţistului pus la dispoziţie se soluţionează astfel:
a)pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b)pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.
Art. 2723
(1)Pe perioada punerii la dispoziţie, poliţistul îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.
(2)În situaţia în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfăşurare a procesului penal.
(3)Poliţistul pus la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legislaţia privind salarizarea poliţiştilor aflaţi în această situaţie, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
SUBSECŢIUNEA 10:Suspendarea
Art. 2724
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţist.
Art. 2725
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:
a)este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b)se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia exercitării profesiei;
c)îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;
d)este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
e)este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f)a fost instituită carantina, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiilor în care carantina se instituie la locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfăşoară, pe perioada carantinei, de la domiciliu sau telemuncă.

g)forţă majoră;
h)nu susţine evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activităţii, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenţei unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
h1)nu se prezintă la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie;

i)în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(11)În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) sunt dispuse ca urmare a reţinerii, la stabilirea datei de început a suspendării se ia în calcul şi durata reţinerii.

(2)Perioada în care raportul de serviciu al poliţistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea poliţiştilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca poliţist.
(3)Echivalarea funcţiilor, potrivit alin. (2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(4)Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d)-f), i), j) şi l)-n) şi art. 31, se acordă, potrivit condiţiilor legale în vigoare, poliţistului aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c).

Art. 2726
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:
a)pentru efectuarea concediului de creştere a copilului;
b)pentru desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
c)însoţeşte soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condiţiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2)Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.
Art. 2727
(1)Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
(2)În situaţia în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(21)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în situaţia instituirii, după caz, a stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, şeful unităţii poate dispune, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de specificul activităţilor şi necesităţile unităţii, încetarea suspendării dispusă în condiţiile art. 2725 alin. (1) lit. c), d) şi i) ori ale art. 2726 alin. (1) lit. b) şi alin. (2). În această situaţie, poliţistul este obligat să se prezinte la unitatea în care este încadrat, în cel mai scurt timp posibil.

(3)Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuţii de exercitare a actului psihologic în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 lit. h), constituie motiv de încetare a suspendării.
(4)Emiterea unei decizii medicale avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 alin. (1) lit. h1), constituie motiv de încetare a suspendării.

Art. 2728
(1)Poliţistul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2725 art. 2726 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) se numeşte într-o funcţie identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
(2)În situaţia suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creştere a copilului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior suspendării.
(3)Poliţistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
SUBSECŢIUNEA 11:Dispoziţii comune privind punerea la dispoziţie şi suspendarea
Art. 2729
Atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţia sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau suspendării.
Art. 2730
(1)Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracţiune săvârşită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menţinerea în activitate a poliţistului se analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte.
(2)În situaţia aprobării menţinerii în activitate, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 12:Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi
Art. 2731
Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:
a)în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul poliţistului nu mai este necesar;

b)într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;
c)într-o funcţie similară, în altă unitate;
d)într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
e)într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
f)într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în unitatea din care face parte;
g)într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în altă unitate.
(2)În vederea numirii în funcţie, poliţistului i se prezintă funcţiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1). Dacă poliţistul nu îşi exprimă acordul pentru una dintre funcţiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
(3)În situaţia în care nu se realizează numirea în funcţie după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2), poliţistul este numit, fără acordul său, într-o funcţie potrivit ordinii de priorităţi prevăzute la alin. (1), în aceeaşi unitate sau într-o unitate din aceeaşi localitate.
(4)Pe parcursul procedurii de numire în funcţie, la cerere, poliţistul poate fi numit direct în oricare dintre funcţiile vacante prevăzute la alin. (1).

Art. 2732
(1)Perioada în care un poliţist a exercitat atribuţiile unei funcţii de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcţii de conducere.
(2)Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.
SECŢIUNEA 4:Ocuparea posturilor vacante
Art. 2733
Postul vacant se ocupă de poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune.
Art. 2734
Postul de execuţie vacant se ocupă prin:
a)numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
b)mutare, la cerere sau în interesul serviciului;
c)concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) şi (3).

Art. 2735
(1)Postul de conducere vacant se ocupă prin:
a)concurs sau examen, după caz;
b)mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;
c)numire directă pe acelaşi post sau, cu acordul scris al poliţistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;

c1)numire directă a poliţistului pe o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcţie de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu poliţişti, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

d)alte cazuri prevăzute de lege.
(2)Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situaţii:
a)ca urmare a reorganizării unităţii;
b)ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui poliţist în funcţia de conducere ocupată;
c)la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior poliţistul a ocupat o funcţie de conducere;
d)ca urmare a punerii la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (1) lit. f).

(3)În perioada ocupării funcţiei prevăzute la alin. (1) lit. c1), poliţistul exercită atribuţiile stabilite în fişa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.

Art. 2736
(1)În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs şi comisie de soluţionare a contestaţiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcţiona subcomisii.
(2)Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuieşte dintr-un număr impar de membri. Aceştia au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(3)Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum şi desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie emise potrivit competenţelor.
(4)Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.
(5)Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.
Art. 2737
(1)Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă.
(2)Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant care presupune desfăşurarea activităţii sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.
Art. 2738
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi video.

Art. 2739
(1)Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, care se înregistrează audio şi video.

(2)În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum urmează:
a)probă practică;
b)evaluarea performanţei fizice;
c)evaluarea competenţelor lingvistice.
Art. 2740
Comisia de concurs elaborează subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite.
Art. 2741
(1)Evaluarea probelor prevăzute la art. 2738 şi 2739 se face cu note de la 1 la 10.
(2)Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
(3)Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne.
(4)Candidaţii sunt declaraţi «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.
(5)Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal şi se aduc la cunoştinţă prin afişare.
Art. 2742
(1)În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
(2)În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
Art. 2743
(1)În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2)În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
(3)În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
Art. 2744
(1)Poliţistul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
(2)Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(3)Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective.
(4)Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
(5)Rezultatele la contestaţii se aduc la cunoştinţă prin afişare.
Art. 2745
Agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b)nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;

c)nu este pus la dispoziţie ori suspendat din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a), b), h) şi h1);

d)a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.
Art. 2746
(1)La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:
a)este declarat «apt medical» şi «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b)nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;

c)a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
d)îndeplineşte condiţiile de vechime şi studii, conform alin. (2) şi (3).
(2)Condiţiile de vechime necesare participării ofiţerilor de poliţie la concurs sunt:
I.pentru funcţia de inspector general şi inspector general adjunct/similare şi funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 7 ani;
b)vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
II.pentru funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 5 ani;
b)vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
III.pentru funcţiile de contabil-şef şi funcţiile de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi pentru funcţiile de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 2 ani;
b)vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani;
IV.pentru oricare alte funcţii de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 2 ani.

V.pentru funcţiile de şef birou care presupun atribuţii de poliţie judiciară - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliţiei judiciare.

(3)Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică şi pentru participarea agenţilor de poliţie la concursul de ocupare a funcţiilor pentru care agenţii de poliţie beneficiază de indemnizaţie de conducere.
(4)Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofiţerul de poliţie care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază.
(5)Face excepţie de la condiţia prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcţia de şef de serviciu/similară, dacă unitatea nu are prevăzută o funcţie de ofiţer de execuţie în domeniu.

(6)Funcţia similară se stabileşte prin raportare la coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic şi gradul profesional prevăzut.
Art. 2747
(1)Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie i se acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
(2)Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente.
Art. 2748
În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute.

Art. 2749
Pentru poliţistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcţie la cabinetul demnitarului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat, în condiţiile art. 2735 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu reglementările legale în cazul posturilor de execuţie, de către poliţist anterior numirii. La eliberarea din funcţia de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcţia la cabinetul demnitarului, poliţistul este numit în postul rezervat.