Legea 360/2002 privind Statutul politistului
M.Of. 440
În vigoare Versiune de la: 28 Iunie 2024
Legea 360/2002 privind Statutul politistului
Dată act: 6-iun-2002
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I:Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.
(2)Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.
(3)Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.
Art. 2
(1)Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.
(2)Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.
Art. 3
Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.
Art. 4
(1)Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.
(2)Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.
Art. 5
Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.
Art. 6
Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.
CAPITOLUL II:Cariera poliţistului
SECŢIUNEA 1:Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor
Art. 8
Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.
Art. 9
(1)Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor programelor de studii universitare de licenţă sau master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie ori din rândul absolvenţilor programelor de studii postliceale pentru formarea agenţilor de poliţie, organizate de instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne. Admiterea la programele de studii se face prin concurs organizat în condiţiile legii.
(11)[textul din Art. 9, alin. (1^1) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 28-iun-2024 de Art. I, punctul 1. din Ordonanta urgenta 82/2024]
(2)Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai instituţiilor de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei.
(21)În raport cu nevoile operative ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, pentru ocuparea funcţiilor de execuţie vacante pot fi reîncadrate ca poliţişti persoane cărora le-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. b), d)-f) şi j), care au studii corespunzătoare cerinţelor postului şi îndeplinesc condiţiile legale, potrivit categoriei din care au făcut parte.
(22)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), pentru reducerea deficitului de poliţişti în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pe funcţii de execuţie vacante de poliţist, persoane cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.
(3)Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.
(4)Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.
(5)Ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile alin. (21), (22) şi (3) se realizează prin concurs sau examen, după caz.
Art. 10
(1)La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne şi la ocuparea funcţiilor de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:
a)să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
b)să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
c)să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de poliţist.
(11)Îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. a) se constată de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, printr-o examinare medicală şi evaluare psihologică, potrivit reglementărilor specifice în domeniu. În cazul în care se constată neîndeplinirea condiţiei, procedura de recrutare încetează pentru candidatul respectiv.
(12)La concursurile sau examenele prevăzute la art. 9 alin. (5) poate participa orice persoană care îndeplineşte, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele criterii specifice:
a)nu are tatuaje ori elemente ornamentale, de orice natură, aplicate, inserate sau implantate pe faţă şi/sau gât, precum şi în alte zone ale capului sau tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe alte zone ale corpului care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violenţă, ură sau discriminare ori să aibă conotaţii politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
b)dacă prin reîncadrare sau încadrare directă, potrivit nivelului studiilor şi/sau vechimii în specialitate, nu dobândeşte un grad profesional mai mic decât gradul militar echivalent deţinut în rezervă.
(13)Verificarea criteriului specific prevăzut la alin. (12) lit. a) se realizează cu ocazia examinării medicale.
(14)Agenţii de poliţie care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevăzut la art. 9 alin. (11), destinat formării iniţiale a ofiţerilor de poliţie, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situaţie în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) şi (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)În primul an de activitate, poliţistul încadrat direct sau transferat trebuie să urmeze un curs pentru iniţierea în carieră în instituţiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne.
(21)Cursurile pentru iniţierea în carieră sunt programe de formare profesională organizate potrivit specificului funcţiilor/posturilor Ministerului Afacerilor Interne şi au o durată de cel puţin:
a)3 luni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (22);
b)4 săptămâni, pentru poliţistul care a dobândit această calitate în condiţiile art. 9 alin. (3).
(3)Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, precum şi persoanele care urmează să ocupe funcţiile de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.
(4)Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.
(41)Candidaţii care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învăţământ cu frecvenţă trebuie să îndeplinească, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), şi următoarele condiţii:
a)să nu fi absolvit anterior un program/curs de formare iniţială a personalului Ministerului Afacerilor Interne;
b)să fi absolvit cu diplomă de licenţă specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
(42)Candidaţii care participă la concursul de admitere la programele de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a)la data înscrierii au o vechime de minimum 1 an în cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de agent de poliţie;
b)au obţinut cel puţin calificativul «bine» la ultima evaluare anuală;
c)au absolvit cu diplomă de licenţă specializări universitare necesare structurilor Ministerului Afacerilor Interne;
d)nu sunt puşi la dispoziţie ori nu sunt suspendaţi din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau ale art. 2725 alin. (1) lit. a) sau b);
e)nu sunt sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
(5)Recrutarea şi selecţionarea candidaţilor la concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii se realizează potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.
(6)Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (1), candidaţii la concursul de admitere la programul de studii universitare de licenţă la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», care au fost declaraţi respinşi şi au obţinut un rezultat mai mare sau egal cu media minimă de admitere stabilită potrivit regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere, în ordinea descrescătoare a mediilor obţinute şi potrivit opţiunilor formulate în acest scop, sunt repartizaţi, fără concurs de admitere, pe locuri la instituţiile de învăţământ postliceale ale Ministerului Afacerilor Interne, în prima serie de şcolarizare care urmează după concursul de admitere la Academia de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza
Art. 11
(1)Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.
(2)[textul din Art. 11, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 21/2016]
(3)Formarea profesională continuă a poliţistului, pentru dezvoltarea carierei, se asigură prin:
a)cursuri de capacitate profesională pentru obţinerea gradelor profesionale de: comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie;
b)cursuri pentru schimbarea specialităţii/profilului de muncă;
c)alte cursuri necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, desfăşurate în ţară sau în străinătate.
Art. 12
În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului de Interne se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.
SECŢIUNEA 2:Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale
Art. 13
(1)Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.
(2)Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.
Art. 14
(1)Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:
a)categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;
b)categoria B - Corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.
(2)Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:
a)chestor general de poliţie;
b)chestor-şef de poliţie;
c)chestor principal de poliţie;
d)chestor de poliţie;
e)comisar-şef de poliţie;
f)comisar de poliţie;
g)subcomisar de poliţie;
h)inspector principal de poliţie;
i)inspector de poliţie;
j)subinspector de poliţie.
II.Corpul agenţilor de poliţie:
a)agent-şef principal de poliţie;
b)agent-şef de poliţie;
c)agent-şef adjunct de poliţie;
d)agent principal de poliţie;
e)agent de poliţie.
(3)Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
Art. 15
(1)Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:
a)Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;
b)ministrul afacerilor interne, pentru:
(i)conducătorii unităţilor Ministerului Afacerilor Interne pe care le coordonează direct şi adjuncţii acestora;
(ii)conducătorii unităţilor aparatului central şi subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum şi adjuncţii acestora, la propunerea secretarului de stat/secretarului general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadraţi poliţiştii;
(iii)poliţiştii din unităţile aparatului central şi unităţile subordonate Ministerului Afacerilor Interne ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, la propunerea şefului unităţii;
c)inspectorul general al Poliţiei Române pentru poliţiştii din inspectoratul general şi unităţile din subordinea inspectoratului general ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum şi pentru conducătorii unităţilor subordonate inspectoratului general şi adjuncţii acestora;
d)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care are calitatea de ordonator de credite, pentru poliţiştii din subordine, alţii decât cei prevăzuţi la lit. b) şi c);
e)şeful unităţii Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.
(2)[textul din Art. 15, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 10. din Ordonanta urgenta 89/2003]
Art. 16
(1)Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv;
b)să fi fost apreciat pe întreaga perioadă a stagiului minim în grad cu calificativul de cel puţin «bine». Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat nu intră în calculul stagiului minim în grad.
(11)Acordarea gradului profesional următor, în cadrul aceleiaşi categorii, se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul afacerilor interne.
(2)Gradul profesional de comisar-şef de poliţie, subcomisar de poliţie sau agent-şef de poliţie poate fi obţinut în urma absolvirii unui curs de capacitate profesională, organizat pentru respectivul grad profesional.
(21)Sunt exceptaţi de la absolvirea cursului prevăzut la alin. (2) ofiţerul de poliţie care a absolvit un curs postuniversitar, un program universitar de master sau care a dobândit titlul ştiinţific de doctor în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază, precum şi agentul de poliţie care a absolvit studii superioare.
(22)Gradul profesional de chestor poate fi obţinut de comisarul-sef de poliţie care a promovat examenul organizat în acest scop.
(3)[textul din Art. 16, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 23-apr-2004 de Art. 1, punctul 2. din Legea 101/2004]
Art. 17
Stagiul minim în gradele profesionale este:
I.Corpul ofiţerilor de poliţie:
a)chestor-şef de poliţie - 2 ani;
b)chestor principal de poliţie - 2 ani;
c)chestor de poliţie - 2 ani;
d)comisar-şef de poliţie - 3 ani;
e)comisar de poliţie - 3 ani;
f)subcomisar de poliţie - 4 ani;
g)inspector principal de poliţie - 3 ani;
h)inspector de poliţie - 3 ani;
i)subinspector de poliţie - 4 ani.
II.Corpul agenţilor de poliţie:
a)agent-şef de poliţie - 5 ani;
b)agent-şef adjunct de poliţie - 5 ani;
c)agent principal de poliţie - 5 ani;
d)agent de poliţie - 5 ani.
Art. 18
[textul din Art. 18 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 19
[textul din Art. 19 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 11. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 20
Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.
Art. 21
(1)Absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.
(11)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi absolvenţilor programelor de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizate în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.
(12)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne care sunt declaraţi inapţi pentru continuarea studiilor prin decizie medicală definitivă dispusă de către autorităţile competente pot opta pentru continuarea studiilor în aceeaşi instituţie în programul de studii de licenţă de drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, fără ca la absolvire să li se acorde gradul profesional şi fără obligaţia de a fi încadraţi în Ministerul Afacerilor Interne.
(2)Absolventului şcolii de formare a agenţilor de poliţie i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi absolventului pregătit pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne la alte instituţii de învăţământ.
(4)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), absolventului Institutului Medico-Militar i se echivalează gradul militar cu gradul profesional, în condiţiile art. 73 alin. (1) şi (2), şi este încadrat într-o funcţie specifică corespunzătoare gradului profesional deţinut.
(5)Poliţistului care intră în corpul ofiţerilor de poliţie în condiţiile art. 9 alin. (2) şi absolventului cu diplomă de licenţă al unui program de studii organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă, respectiv cu frecvenţă redusă în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în structurile Ministerului Afacerilor Interne, astfel:
a)sub 5 ani - subinspector de poliţie;
b)între 5 şi 10 ani - inspector de poliţie;
c)peste 10 ani - inspector principal de poliţie.
*) Prin Decizia nr. 298/2021 Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă a art. 21 alin. (5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, care exclude absolvenţii cu diplomă de licenţă ai unui program de studii de ordine şi siguranţă publică, respectiv drept, organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Afacerilor Interne, de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire, este neconstituţională.
(51)Prin excepţie de la alin. (11), agentului de poliţie care a absolvit programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizat în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne i se aplică în mod corespunzător dispoziţiile alin. (5) şi (7).
(6)Persoanei reîncadrate ca poliţist potrivit art. 9 alin. (21) i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului.
(7)Încadrarea în funcţie a poliţistului prevăzut la alin. (5) şi reîncadrarea poliţistului prevăzut la alin. (6) se realizează în condiţiile art. 22 alin. (4).
(8)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin transfer, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.
(81)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin încadrare directă, potrivit art. 9 alin. (22) sau (3), i se acordă gradul profesional în funcţie de pregătirea sa şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului, dar nu mai mult de gradul de inspector principal de poliţie, respectiv agent-şef adjunct. Încadrarea poliţistului se face în funcţia minimă prevăzută de lege corespunzătoare gradului profesional acordat, pe o perioadă de probă de 6 sau 12 luni, în raport cu categoria din care face parte şi cu gradul profesional acordat.
(9)Prevederile alin. (8), referitoare la acordarea gradelor profesionale, se aplică şi în cazul poliţistului prevăzut la alin. (5), dacă prin aplicarea acestora i s-ar acorda un grad profesional mai mare decât în condiţiile alin. (5).
(10)În cazul poliţistului - personal de specialitate medical, perioada de rezidenţiat stabilită potrivit prevederilor legale se ia în calcul la acordarea gradului profesional.
(101)Poliţistului prevăzut la alin. (51) nu i se poate modifica raportul de serviciu timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie la unitatea în care este repartizat după absolvire, după acordarea gradului profesional de ofiţer.
(102)Prin excepţie de la prevederile alin. (101), modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza în cadrul aceleiaşi unităţi sau în situaţia în care intervine reorganizarea unităţii. Modificarea raporturilor de serviciu se poate realiza şi în cadrul altor unităţi, în următoarele situaţii justificate:
a)când un membru al familiei poliţistului este încadrat în gradul I sau II de invaliditate sau se află în tratament pentru o afecţiune medicală gravă, iar pentru îngrijirea acestora este necesar sprijinul poliţistului;
b)când poliţistul urmează un tratament pentru o afecţiune medicală gravă, care reclamă prezenţa sa periodică îndelungată cu frecvenţă săptămânală la o unitate medicală aflată în altă localitate decât cea în care se află unitatea la care este încadrat.
(11)Persoanei care dobândeşte statutul de poliţist prin reîncadrare, încadrare directă sau transfer, potrivit art. 9 alin. (21) sau (22), nu i se poate modifica raportul de serviciu, prin delegare, detaşare, mutare sau transfer, timp de cel puţin doi ani de la numirea în prima funcţie, cu excepţia situaţiei în care intervine reorganizarea unităţii.
(12)La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistului declarat nepromovat îi încetează raportul de serviciu.
(13)Perioada de stagiu şi perioada de probă constituie vechime în poliţie.
(14)Metodologia privind organizarea perioadei de stagiu şi a perioadei de probă, precum şi cea privind organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 211
(1)Odată cu acordarea primului grad profesional sau, după caz, a gradului profesional de ofiţer, absolvenţii prevăzuţi la art. 9 alin. (1) sunt repartizaţi la unităţile de poliţie beneficiare.
(2)Absolvenţii prevăzuţi la alin. (1) au dreptul, în ordinea mediilor generale de absolvire, să îşi aleagă unitatea de poliţie în care vor fi repartizaţi, în limita locurilor vacante comunicate de către unităţile beneficiare.
(3)Absolvenţii nu pot reveni asupra opţiunii formulate.
(4)Absolventul care nu şi-a exercitat dreptul de alegere este repartizat din oficiu.
(5)Refuzul de a accepta propunerea de repartizare prevăzută la alin. (4) determină neacordarea gradului profesional, absolventului revenindu-i obligaţia de a restitui cheltuielile efectuate în timpul şcolarizării. Prevederile art. 70 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.
(6)Aspectele procedurale privind repartizarea absolvenţilor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 22
(1)Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.
(2)Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.
(3)Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.
(4)Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au.
(41)[textul din Art. 22, alin. (4^1) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 6. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(42)După definitivarea în profesie, poliţistul este încadrat în funcţie în condiţiile alin. (4).
(5)Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6)Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au, cu excepţia situaţiilor care decurg din aplicarea art. 2731 alin. (3) sau art. 2749.
(7)Competenţele emiterii actelor administrative privind naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu al poliţistului se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.
(8)
[textul din Art. 22, alin. (8) din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 17. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 23
(1)La acordarea primului grad profesional, absolventul sau persoana care a dobândit calitatea de poliţist în condiţiile art. 9 alin. (21), (22) şi (3) depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau, după caz, a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.
(2)Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(3)Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.
(4)Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct sau transferat şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii, precum şi de către poliţiştii asistenţi.
(5)Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul de interne, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.
(6)Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.
Art. 24
La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.
Art. 25
(1)Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:
a)documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;
b)documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;
c)declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(2)Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.
(3)Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.
Art. 26
(1)Evaluarea activităţii profesionale individuale şi a conduitei poliţistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie şi 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic şi didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învăţământ.
(2)Prin excepţie, evaluarea de serviciu se realizează şi pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situaţii:
a)la acordarea gradului profesional următor;
b)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c)la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecinţe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situaţii decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competenţa de a întocmi evaluarea;
d)în alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a)-c), atunci când activitatea desfăşurată de poliţist este mai mare de 30 de zile.
(3)Evaluarea de serviciu realizată în condiţiile alin. (1) reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condiţiile alin. (2) reprezintă evaluare de serviciu parţială.
(4)Poliţistului i se întocmeşte evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfăşurată este, cumulat, de cel puţin 6 luni inclusiv.
(5)În situaţia în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condiţiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabileşte pe baza punctajului obţinut ca medie ponderată a punctajelor obţinute la evaluările de serviciu parţiale.
Art. 261
(1)Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie şi 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
(2)În cazul personalului didactic şi didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie şi 15 noiembrie.
Art. 262
(1)Evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful nemijlocit şi se aprobă de şeful ierarhic al acestuia. Au competenţe de evaluare a personalului exclusiv şefii care îndeplinesc atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi prefecţii.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmeşte şi aprobă evaluarea de serviciu pentru poliţiştii din instituţiile/unităţile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competenţă de numire.
(3)În cazul poliţiştilor care au calitatea de ataşaţi de afaceri interne sau ofiţeri de legătură, evaluarea de serviciu se întocmeşte de către şeful structurii care coordonează activitatea acestora şi se aprobă de secretarul de stat coordonator al activităţilor de reprezentare externă.
(4)Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu poliţistul evaluat;
b)i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5)În situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de şeful unităţii. Dacă şeful unităţii se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmeşte, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către şeful ierarhic superior al acestuia.
Art. 263
(1)Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a)modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor înscrise în fişa postului;
b)legalitatea exercitării competenţelor conferite de funcţie;
c)nivelul cunoştinţelor şi deprinderilor specifice, raportat la cerinţele postului;
d)aptitudini personale şi respectarea normelor de etică şi deontologie aplicabile poliţistului;
e)aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplineşte atribuţiile funcţiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacităţi manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuţiilor.
(2)Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general
(3)În funcţie de punctajul general obţinut, poliţistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4)Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările şi concluziile evaluării de serviciu şi calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5)Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 266.
Art. 264
(1)Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoştinţă poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
(2)Poliţistul nemulţumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), poliţistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii. în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4)Contestaţia formulată în condiţiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării şi a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unităţii din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5)Contestaţia, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către şeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, şefului ierarhic superior al acestuia.
(6)În termen de două zile lucrătoare, şeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numeşte o comisie de soluţionare a contestaţiei, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin de 3, dintre care unul este desemnat preşedinte. Comisia soluţionează contestaţia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7)Modul de soluţionare a contestaţiei se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, şi se aduce la cunoştinţa poliţistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluţionare.
(8)Poliţistul nemulţumit de rezultatul contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, în această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzuta la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se mai efectuează.
Art. 265
Calificativul obţinut la evaluarea activităţii desfăşurate în cadrul unor/pentru organisme interne şi internaţionale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 263 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 266.
Art. 266
Metodologia privind evaluarea de serviciu a poliţiştilor se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 27
[textul din Art. 27 din capitolul II, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 19. din Ordonanta urgenta 21/2016]
SECŢIUNEA 3:Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului
SUBSECŢIUNEA 1:Norme generale privind modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului
Art. 271
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se poate modifica prin:
a)delegare;
b)detaşare;
c)participare la misiuni internaţionale;
d)împuternicire pe o funcţie de conducere;
e)transfer;
f)mutare;
g)punere la dispoziţie.
(2)Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepţia situaţiilor în care a intervenit reorganizarea unităţii.
Art. 272
Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept, din iniţiativa sau la cererea sa.
Art. 273
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente, precum şi a suspendării, raportul de serviciu al poliţistului nu poate fi modificat decât din iniţiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepţia următoarelor situaţii:
a)ca urmare a desfiinţării postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
b)s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, cu excepţia situaţiei în care aceasta a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c)s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d)s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune, cu interdicţia exercitării profesiei.
Art. 274
În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secţiune, poliţistul se numeşte într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.
Art. 275
Modificarea şi suspendarea raportului de serviciu al poliţistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane.
SUBSECŢIUNEA 2:Delegarea
Art. 276
(1)Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către poliţist a unor activităţi corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unităţii în care este încadrat poliţistul sau în interesul unităţii ierarhic superioare.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pe perioada delegării, poliţistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activităţi decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
(3)Prin excepţie de la alin. (2), în situaţia instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, pentru delegarea dispusă în condiţiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al poliţistului.
Art. 277
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al poliţistului.
SUBSECŢIUNEA 3:Detaşarea
Art. 278
(1)Detaşarea poliţistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă şi exercitarea atribuţiilor în cadrul altor unităţi/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituţii sau autorităţi publice, la solicitarea acestora. În mod excepţional şi numai cu acordul scris al poliţistului, prin detaşare se poate schimba şi specificul muncii.
(2)Detaşarea se dispune în interesul unităţii în cadrul căreia poliţistul urmează să îşi desfăşoare activitatea.
(3)Detaşarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a poliţistului îi permite exercitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei pe care urmează să fie numit temporar.
(4)Detaşarea poliţistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
Art. 279
(1)Detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detaşarea poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), detaşarea poliţistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorităţi publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare aplicabile situaţiilor respective.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia instituirii stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, detaşarea poate fi dispusă fără acordul poliţistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni, fără a depăşi perioada pe care s-a instituit starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi de război.
*) OUG 36/2020 - Art. VI
Prevederile art. 279 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică, în mod corespunzător, şi detaşărilor aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Art. 2710
(1)Detaşarea poliţistului la instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, la alte autorităţi şi instituţii publice sau la Corpul Naţional al Poliţiştilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2)Detaşarea la instituţii de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională sau la alte autorităţi şi instituţii publice se poate face, în condiţiile legii, şi fără numirea în statul anexă, situaţie în care unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior detaşării.
Art. 2711
Încetarea detaşării realizată potrivit art. 2710 alin. (1) determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 4:Dispoziţii comune privind delegarea şi detaşarea
Art. 2712
Poliţistul poate refuza delegarea sau detaşarea dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a)graviditate;
b)îşi creşte singur copilul minor;
c)starea sănătăţii, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detaşarea, raportat la atribuţiile de serviciu şi condiţiile de muncă specifice locului de muncă unde este detaşat/delegat;
d)este singurul întreţinător al familiei;
e)alte motive personale temeinic justificate.
Art. 2713
Delegarea, respectiv detaşarea încetează în următoarele situaţii:
a)la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b)desfăşurarea activităţii care a impus delegarea, respectiv detaşarea nu mai este necesară;
c)şeful unităţii în care este încadrat poliţistul îşi retrage acordul cu privire la detaşarea poliţistului;
d)la cererea poliţistului, când a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la art. 2712.
SUBSECŢIUNEA 5:Participarea la misiuni internaţionale
Art. 2714
(1)Participarea poliţistului la o misiune internaţională care presupune desfăşurarea altor activităţi decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2)Încheierea misiunii internaţionale determină revenirea poliţistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 6:Împuternicirea
Art. 2715
(1)Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei funcţii de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcţie de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepţia perioadei concediului de odihnă.
(2)Poate fi împuternicit poliţistul care îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute în fişa postului şi nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
(3)Pe perioada împuternicirii, poliţistul beneficiază, după caz, şi de drepturile care se cuvin poliţistului detaşat.
Art. 2716
(1)Poliţistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul poliţistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2)În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situaţiei care a condus la vacantarea temporară a postului.
Art. 2717
Împuternicirea încetează în următoarele situaţii:
a)la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b)la ocuparea postului;
c)la revenirea titularului postului;
d)la solicitarea scrisă a poliţistului împuternicit;
e)la iniţiativa persoanei care a dispus-o.
f)când poliţistul este declarat «inapt» la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant;
g)când poliţistul este declarat nepromovat la concursul desfăşurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuţii le exercită prin împuternicire.
SUBSECŢIUNEA 7:Transferul
Art. 2718
(1)Transferul poliţistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
(2)Transferul se realizează:
a)în interesul serviciului, cu acordul poliţistului;
b)la cererea poliţistului, cu acordul conducătorilor instituţiilor prevăzute la alin. (1).
SUBSECŢIUNEA 8:Mutarea
Art. 2719
Poliţistul poate fi mutat în aceeaşi unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeaşi localitate sau din altă localitate, cu acordul şefului unităţii în care este încadrat, precum şi al şefului unităţii în care urmează să se mute, în următoarele situaţii:
a)în interesul serviciului;
b)la cererea poliţistului.
SUBSECŢIUNEA 9:Punerea la dispoziţie
Art. 2721
(1)Poliţistul este eliberat din funcţie şi pus la dispoziţie, în vederea numirii într-o funcţie prin aplicarea prevederilor art. 2731, în următoarele situaţii:
a)ca urmare a desfiinţării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activităţii Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unităţi;
b)când nu poate fi repus în funcţia deţinută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
c)ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuţiile funcţiei deţinute;
d)când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autorităţile competente avizele, autorizaţiile sau atestările necesare exercitării funcţiei;
e)când un alt poliţist este repus în funcţia deţinută anterior, potrivit art. 2729 sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f)la solicitarea motivată, în scris, a poliţistului;
(2)Poliţistul este pus la dispoziţie când faţă de acesta s-a pus în mişcare acţiunea penală, cu excepţia situaţiei în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare pentru o infracţiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(3)Punerea la dispoziţie în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), d) şi e) şi alin. (2) se constată la data luării la cunoştinţă a respectivelor situaţii.
(4)Poliţistul este pus la dispoziţia unităţii din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziţia altei unităţi.
Art. 2722
Situaţia poliţistului pus la dispoziţie se soluţionează astfel:
a)pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (1), în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b)pentru poliţistul prevăzut la art. 2721 alin. (2), atunci când se dispune clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal.
Art. 2723
(1)Pe perioada punerii la dispoziţie, poliţistul îndeplineşte acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii, comunicate sub semnătură.
(2)În situaţia în care faţă de poliţist s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini şi atribuţii de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfăşurare a procesului penal.
(3)Poliţistul pus la dispoziţie beneficiază de drepturile băneşti prevăzute de legislaţia privind salarizarea poliţiştilor aflaţi în această situaţie, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
SUBSECŢIUNEA 10:Suspendarea
Art. 2724
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuţiilor de către poliţist.
Art. 2725
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se suspendă de drept în următoarele situaţii:
a)este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b)se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauţiune şi s-a dispus interdicţia exercitării profesiei;
c)îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în cadrul organizaţiilor sindicale, constituite potrivit legii;
d)este numit într-o funcţie în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
e)este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f)a fost instituită carantina, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiilor în care carantina se instituie la locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfăşoară, pe perioada carantinei, de la domiciliu sau telemuncă.
g)forţă majoră;
h)nu susţine evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activităţii, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacităţii de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenţei unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
h1)nu se prezintă la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie;
i)în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(11)În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) sunt dispuse ca urmare a reţinerii, la stabilirea datei de început a suspendării se ia în calcul şi durata reţinerii.
(2)Perioada în care raportul de serviciu al poliţistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcţiile de conducere din organizaţia sindicală se echivalează cu funcţiile prevăzute în legislaţia privind salarizarea poliţiştilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca poliţist.
(3)Echivalarea funcţiilor, potrivit alin. (2), se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizaţiei sindicale şi cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale.
(4)Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepţia celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a), d)-f), i), j) şi l)-n) şi art. 31, se acordă, potrivit condiţiilor legale în vigoare, poliţistului aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. c).
Art. 2726
(1)Raportul de serviciu al poliţistului se poate suspenda, la iniţiativa sa, în următoarele situaţii:
a)pentru efectuarea concediului de creştere a copilului;
b)pentru desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale;
c)însoţeşte soţul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condiţiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2)Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a poliţistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1), pe o perioadă cuprinsă între o lună şi 3 ani.
Art. 2727
(1)Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
(2)În situaţia în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, poliţistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(21)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în situaţia instituirii, după caz, a stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, şeful unităţii poate dispune, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de specificul activităţilor şi necesităţile unităţii, încetarea suspendării dispusă în condiţiile art. 2725 alin. (1) lit. c), d) şi i) ori ale art. 2726 alin. (1) lit. b) şi alin. (2). În această situaţie, poliţistul este obligat să se prezinte la unitatea în care este încadrat, în cel mai scurt timp posibil.
(3)Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuţii de exercitare a actului psihologic în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 lit. h), constituie motiv de încetare a suspendării.
(4)Emiterea unei decizii medicale avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne, în situaţia prevăzută la art. 2725 alin. (1) lit. h1), constituie motiv de încetare a suspendării.
Art. 2728
(1)Poliţistul aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2725 art. 2726 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) se numeşte într-o funcţie identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
(2)În situaţia suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creştere a copilului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat de către poliţist anterior suspendării.
(3)Poliţistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul şi echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.
SUBSECŢIUNEA 11:Dispoziţii comune privind punerea la dispoziţie şi suspendarea
Art. 2729
Atunci când s-a dispus clasarea, renunţarea la urmărirea penală, achitarea, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum şi în cazul încetării procesului penal, poliţistul este repus în funcţia deţinută şi în toate drepturile avute la data punerii la dispoziţia sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie sau suspendării.
Art. 2730
(1)Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracţiune săvârşită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menţinerea în activitate a poliţistului se analizează la nivelul unităţii din care acesta face parte.
(2)În situaţia aprobării menţinerii în activitate, poliţistul este numit în funcţie potrivit art. 2731.
SUBSECŢIUNEA 12:Numirea în funcţie şi recunoaşterea unor drepturi
Art. 2731
Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcţie este următoarea:
a)în funcţia ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul poliţistului nu mai este necesar;
b)într-o funcţie similară, în unitatea din care face parte;
c)într-o funcţie similară, în altă unitate;
d)într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
e)într-o funcţie prevăzută cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
f)într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în unitatea din care face parte;
g)într-o funcţie inferioară gradului profesional deţinut, în altă unitate.
(2)În vederea numirii în funcţie, poliţistului i se prezintă funcţiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1). Dacă poliţistul nu îşi exprimă acordul pentru una dintre funcţiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
(3)În situaţia în care nu se realizează numirea în funcţie după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2), poliţistul este numit, fără acordul său, într-o funcţie potrivit ordinii de priorităţi prevăzute la alin. (1), în aceeaşi unitate sau într-o unitate din aceeaşi localitate.
(4)Pe parcursul procedurii de numire în funcţie, la cerere, poliţistul poate fi numit direct în oricare dintre funcţiile vacante prevăzute la alin. (1).
Art. 2732
(1)Perioada în care un poliţist a exercitat atribuţiile unei funcţii de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcţii de conducere.
(2)Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepţia situaţiei când prin lege se dispune altfel.
SECŢIUNEA 4:Ocuparea posturilor vacante
Art. 2733
Postul vacant se ocupă de poliţistul care îndeplineşte condiţiile de ocupare prevăzute în fişa postului, precum şi condiţiile prevăzute de prezenta secţiune.
Art. 2734
Postul de execuţie vacant se ocupă prin:
a)numirea absolventului instituţiei de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregăteşte personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne;
b)mutare, la cerere sau în interesul serviciului;
c)concurs sau examen, după caz, în situaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2), (21), (22) şi (3).
Art. 2735
(1)Postul de conducere vacant se ocupă prin:
a)concurs sau examen, după caz;
b)mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcţia este prevăzută cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;
c)numire directă pe acelaşi post sau, cu acordul scris al poliţistului, pe un post prevăzut cu coeficient de ierarhizare egal sau inferior celui anterior deţinut;
c1)numire directă a poliţistului pe o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcţie de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu poliţişti, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competenţelor stabilite prin lege.
d)alte cazuri prevăzute de lege.
(2)Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situaţii:
a)ca urmare a reorganizării unităţii;
b)ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui poliţist în funcţia de conducere ocupată;
c)la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior poliţistul a ocupat o funcţie de conducere;
d)ca urmare a punerii la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (1) lit. f).
(3)În perioada ocupării funcţiei prevăzute la alin. (1) lit. c1), poliţistul exercită atribuţiile stabilite în fişa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.
Art. 2736
(1)În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs şi comisie de soluţionare a contestaţiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcţiona subcomisii.
(2)Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuieşte dintr-un număr impar de membri. Aceştia au funcţia cel puţin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puţin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
(3)Componenţa nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1), precum şi desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziţie emise potrivit competenţelor.
(4)Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eşaloanele superioare/unităţile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.
(5)Concursul se poate organiza şi pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeaşi specialitate.
Art. 2737
(1)Anunţul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afişează la sediul unităţii şi se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării concursului, pe pagina de internet a unităţii sau a eşalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operaţională, în presa scrisă.
(2)Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant care presupune desfăşurarea activităţii sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.
Art. 2738
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susţinerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio şi video.
Art. 2739
(1)Concursul pentru ocuparea postului de execuţie vacant constă în susţinerea unui test scris pentru verificarea cunoştinţelor necesare îndeplinirii atribuţiilor postului, care se înregistrează audio şi video.
(2)În funcţie de specificul atribuţiilor postului de execuţie vacant, testul scris poate fi precedat de susţinerea a cel puţin unei probe, cu relevanţă directă pentru performanţa pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio şi/sau video, după cum urmează:
a)probă practică;
b)evaluarea performanţei fizice;
c)evaluarea competenţelor lingvistice.
Art. 2740
Comisia de concurs elaborează subiectele şi baremele de corectare/apreciere şi notare, în concordanţă cu tematica şi bibliografia stabilite.
Art. 2741
(1)Evaluarea probelor prevăzute la art. 2738 şi 2739 se face cu note de la 1 la 10.
(2)Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
(3)Proba de evaluare a performanţei fizice se apreciază şi se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activităţile de educaţie fizică şi sport în Ministerul Afacerilor Interne.
(4)Candidaţii sunt declaraţi «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obţinute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.
(5)Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal şi se aduc la cunoştinţă prin afişare.
Art. 2742
(1)În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulţi candidaţi obţin aceeaşi notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
(2)În situaţia în care mai mulţi candidaţi au aceeaşi vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
Art. 2743
(1)În situaţia în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant, mai mulţi candidaţi au aceeaşi notă, iar concursul a constat şi în susţinerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
(2)În situaţia în care au fost susţinute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obţinut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
(3)În situaţia în care concursul a constat doar în susţinerea probei scrise, departajarea candidaţilor se realizează pe baza rezultatelor obţinute în urma susţinerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
Art. 2744
(1)Poliţistul nemulţumit de rezultatul obţinut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestaţie, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afişare.
(2)Comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a soluţiona contestaţiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
(3)Admiterea contestaţiei la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecinţă replanificarea candidatului şi susţinerea din nou a probei/probelor respective.
(4)Nota acordată după soluţionarea contestaţiei la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
(5)Rezultatele la contestaţii se aduc la cunoştinţă prin afişare.
Art. 2745
Agentul de poliţie care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuţie vacant de ofiţer, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b)nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare;
c)nu este pus la dispoziţie ori suspendat din funcţie în condiţiile art. 2721 alin. (2) sau art. 2725 lit. a), b), h) şi h1);
d)a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.
Art. 2746
(1)La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:
a)este declarat «apt medical» şi «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
b)nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
c)a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
d)îndeplineşte condiţiile de vechime şi studii, conform alin. (2) şi (3).
(2)Condiţiile de vechime necesare participării ofiţerilor de poliţie la concurs sunt:
I.pentru funcţia de inspector general şi inspector general adjunct/similare şi funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 7 ani;
b)vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani;
II.pentru funcţiile superioare celei de şef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 5 ani;
b)vechime în funcţii de conducere în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani;
III.pentru funcţiile de contabil-şef şi funcţiile de şef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum şi pentru funcţiile de şef poliţie oraş şi adjunct şef poliţie oraş:
a)vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 2 ani;
b)vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani;
IV.pentru oricare alte funcţii de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III, de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei - 2 ani.
V.pentru funcţiile de şef birou care presupun atribuţii de poliţie judiciară - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliţiei judiciare.
(3)Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică şi pentru participarea agenţilor de poliţie la concursul de ocupare a funcţiilor pentru care agenţii de poliţie beneficiază de indemnizaţie de conducere.
(4)Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) pct. I, II, III ofiţerul de poliţie care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcţiei de bază.
(5)Face excepţie de la condiţia prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcţia de şef de serviciu/similară, dacă unitatea nu are prevăzută o funcţie de ofiţer de execuţie în domeniu.
(6)Funcţia similară se stabileşte prin raportare la coeficientul de ierarhizare, nivelul ierarhic şi gradul profesional prevăzut.
Art. 2747
(1)Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie i se acordă gradul profesional şi este numit în funcţie numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (1). Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate naţională nu se comunică.
(2)Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcţii de execuţie în situaţia prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unităţi decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul şefului unităţii cedente.
Art. 2748
În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care ţin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obţinute.
Art. 2749
Pentru poliţistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcţie la cabinetul demnitarului, unitatea are obligaţia de a rezerva postul ocupat, în condiţiile art. 2735 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu reglementările legale în cazul posturilor de execuţie, de către poliţist anterior numirii. La eliberarea din funcţia de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcţia la cabinetul demnitarului, poliţistul este numit în postul rezervat.
CAPITOLUL III:Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului
SECŢIUNEA 1:Drepturile poliţistului
Art. 28
(1)Poliţistul are dreptul la:
a)salariu lunar, potrivit legii;
b)ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;
c)uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
d)locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;
e)concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
f)concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;
g)bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
h)pensii, în condiţiile stabilite prin lege;
i)indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;
j)decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
k)încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;
l)portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;
m)asigurarea despăgubirilor de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
n)tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;
o)decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal şi/sau civil, care a fost desfăşurat sau se desfăşoară împotriva sa, pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.
(2)Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.
Art. 281
(1)Cheltuielile de asistenţă juridică se decontează, la cererea poliţistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanţarea unităţii în care acesta era încadrat la data luării la cunoştinţă despre dobândirea calităţii procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenţiei şi care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.
(2)În vederea decontării cheltuielilor de asistenţă juridică se încheie o convenţie între poliţist şi ordonatorul de credite care asigură finanţarea unităţii în care acesta era încadrat la data luării la cunoştinţă despre dobândirea calităţii procesuale.
(3)Poliţistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situaţii:
a)instanţa de judecată a constatat vinovăţia sa, printr-o hotărâre definitivă;
b)poliţistul a încheiat un contract de tranzacţie ori un acord de mediere;
c)instanţa de judecată a constatat că poliţistul nu a săvârşit fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(4)Poliţistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situaţia în care instanţa de judecată a constatat nevinovăţia sa, printr-o hotărâre definitivă, şi a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat.
(5)Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către poliţist şi până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligaţia de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.
(6)Convenţia prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care poliţistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) şi (4). Convenţia reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.
(7)Normele de aplicare a dispoziţiilor privind dreptul poliţistului la decontarea cheltuielilor de asistenţă juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(8)Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.
Art. 29
(1)Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.
(2)În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.
(3)Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 291
[textul din Art. 29^1 din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 1. din Ordonanta urgenta 102/2004]
Art. 30
Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale în condiţiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 31
(1)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii.
(11)Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.
(12)Poliţistul care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (1) şi (11) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
*) Prin Decizia nr. 12/2023, ICCJ admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava şi, în consecinţă, stabileşte că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018."
*) Prin Decizia nr. 59/2023 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite sesizarea pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (12) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) şi art. 31 alin. (11) din aceeaşi lege, forma anterioară modificării prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, stabileşte că, pentru a beneficia de compensaţia lunară pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar, nu este necesar ca locuinţa achiziţionată de poliţist să fie situată în localitatea în care poliţistul îşi desfăşoară activitatea, locuinţa putând fi situată şi în altă localitate aflată în proximitate (limitrofă).
(13)În situaţia prevăzută la alin. (12), compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (1) şi (11) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (12), caz în care poliţistul optează pentru una dintre aceste situaţii.
(14)Pentru persoanele prevăzute la alin. (12), sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe.
(15)Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensaţia lunară pentru chirie în condiţiile alin. (1) şi alin. (11) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (12) pot avea ca obiect o locuinţă din localitatea unde poliţistul a fost numit în prima funcţie ori mutat în interesul serviciului sau o locuinţă situată într-o localitate aflată la o distanţă de maximum 70 km, în cazul în care nici poliţistul şi nici soţul/soţia nu au în proprietate personală o locuinţă în localitatea unde se află locuinţa ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (12) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.
(2)Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
(3)[textul din Art. 31, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 22-nov-2004 de Art. 1, punctul 4. din Ordonanta urgenta 102/2004]
(4)De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.
(5)Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului de interne.
Art. 32
(1)Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.
(2)[textul din Art. 32, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 1 a fost abrogat la 12-dec-2004 de Art. 10 din Legea 562/2004]
(3)Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
Art. 33
În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.
Art. 331
(1)La cerere, poliţistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi menţinut în activitate în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2)La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcţii de poliţist în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3)Menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii şefului unităţii din care acesta face parte, respectiv a făcut parte şi a avizului comisiei de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă.
(4)Comisia de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă constată dacă atribuţiile funcţiilor pe care urmează să fie menţinut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecţiunea fizică/psihică şi pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
(5)Domeniile de activitate, condiţiile, precum şi procedura privind menţinerea sau numirea în funcţii de poliţist potrivit alin. (1) şi (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Art. 34
Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
Art. 35
Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:
a)asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;
b)decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.
Art. 36
În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.
Art. 37
(1)Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu pot fi înmatriculaţi, la cerere, în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
(2)Copiii aflaţi în întreţinerea poliţistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi numiţi în funcţii de poliţist ori angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condiţiile legale.
(3)Identificarea funcţiei în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului.
(4)Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condiţiile şi procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
Art. 371
La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
Art. 38
Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului de Interne.
(2)Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Art. 39
(1)Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.
(2)Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.
(3)Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.
Art. 40
Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
SECŢIUNEA 2:Îndatoririle poliţistului
Art. 41
Poliţistul este dator:
a)să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;
b)să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;
c)să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;
d)să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;
e)să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;
f)să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;
g)să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă;
h)prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.
Art. 42
Poliţistul este obligat:
a)să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;
b)să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;
c)să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;
d)să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.
e)să informeze de îndată structura de resurse umane a unităţii din care face parte despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa.
Art. 43
Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:
a)să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;
b)să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să inter-vină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);
c)să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;
d)să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;
e)să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;
f)să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;
g)să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.
Art. 44
(1)Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.
(2)Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
(3)În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.
(4)La instituirea stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, poliţistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil şeful nemijlocit, care dispune cu privire la condiţiile de întrerupere a acestor situaţii şi de reluare a activităţii, în funcţie de specificul acesteia şi necesităţile unităţii.
(5)În situaţia instituirii stării de urgenţă, şeful unităţii poate dispune/aproba, în funcţie de evoluţia situaţiei operative şi de specificul activităţilor şi necesităţile unităţii, efectuarea totală/parţială a concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.
(6)Pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, şefii unităţilor stabilesc programul de lucru al acestora în funcţie de specificul şi necesităţile unităţii.
SECŢIUNEA 3:Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi
Art. 45
(1)Poliţistului îi este interzis:
a)să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;
b)să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;
c)să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;
d)să exprime în public opinii contrare intereselor României;
e)să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;
f)să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;
g)să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;
h)să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;
i)să încalce regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, stabilit potrivit Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.
(3)Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 46
[textul din Art. 46 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 47
[textul din Art. 47 din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 21. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 48
Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.
(2)[textul din Art. 48, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(3)[textul din Art. 48, alin. (3) din capitolul III, sectiunea 3 a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 20. din Ordonanta urgenta 53/2018]
SECŢIUNEA 4:Corpul Naţional al Poliţiştilor
Art. 49
(1)Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.
(2)Corpul promovează interesele poliţiştilor şi apără drepturile acestora.
(3)Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.
(4)Organele de conducere şi control ale Corpului sunt:
a)congresul naţional;
b)consiliul naţional;
c)consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului de Interne şi teritoriale;
d)cenzorii.
(5)Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
Art. 50
Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuţii:
a)întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;
b)oferă consultanţă la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul poliţistului;
c)[textul din Art. 50, litera C. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003]
d)la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;
e)participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist;
f)[textul din Art. 50, litera F. din capitolul III, sectiunea 4 a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 31. din Ordonanta urgenta 89/2003]
g)reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;
h)promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;
i)ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.
Art. 51
(1)Veniturile Corpului se constituie din:
a)taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;
b)resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale;
c)donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul de interne;
d)chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.
(2)Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.
(3)Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.
Art. 52
Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.
CAPITOLUL IV:Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni
SECŢIUNEA 1:Recompense
Art. 53
Arată norme de aplicarePentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.
Art. 54
(1)Poliţistul poate fi recompensat prin:
a)ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate, în situaţia în care se remarcă în mod deosebit în activitatea desfăşurată;
b)mulţumiri scrise, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea în condiţii foarte bune a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
c)felicitări scrise sau verbale, aduse la cunoştinţă individual sau în faţa personalului, pentru îndeplinirea deosebită a atribuţiilor de serviciu şi misiunilor;
d)premii în bani sau obiecte, atunci când s-a evidenţiat prin obţinerea de rezultate exemplare în activitate;
e)însemne onorifice, diplome de merit şi distincţii, pentru obţinerea de rezultate foarte bune la absolvirea unor cursuri sau la competiţii sportive, cu prilejul unor aniversări, manifestări cultural-artistice şi sociale ori al finalizării unor acţiuni/misiuni, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu pentru motive neimputabile;
f)arme albe sau de foc, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii de serviciu şi misiuni;
g)titluri de onoare, pentru acte de eroism, curaj deosebit, devotament şi pentru merite deosebite în îndeplinirea unor atribuţii şi misiuni;
h)înscrierea pe placa de onoare a gradului profesional, numelui şi prenumelui, la absolvirea perioadei de formare într-o instituţie de învăţământ a Ministerului Afacerilor Interne, ca şef de promoţie.
(11)Recompensele prevăzute la alin. (1) se acordă de către persoanele care au competenţa de numire în funcţie a poliţistului sau, după caz, de către şefii ierarhici superiori ai persoanelor menţionate, care au competenţă de gestiune a resurselor umane.
(12)Pentru o sancţiune disciplinară dispusă de şeful ierarhic superior, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă tot de către acesta, la propunerea şefului unităţii în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul sancţionat. În cazul poliţistului mutat la altă unitate, recompensa se acordă de către şeful care îndeplineşte funcţia similară celui care a aplicat sancţiunea disciplinară.
(13)În cazul poliţistului aflat sub efectul unei sancţiuni disciplinare, recompensa prevăzută la alin. (1) lit. a) se acordă prioritar, în raport cu celelalte recompense.
(2)Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
(3)[textul din Art. 54, alin. (3) din capitolul IV, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2012 de Art. VIII, punctul 2. din Ordonanta urgenta 71/2011]
SECŢIUNEA 2:Răspunderea juridică şi sancţiuni
Art. 55
Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
Art. 56
Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.
Art. 57
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
a)comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;
b)neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c)întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
c1)refuzul nejustificat de a îndeplini o atribuţie de serviciu cuprinsă în fişa postului;
d)depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitu-dine în relaţiile cu cetăţenii;
e)absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f)producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;
g)încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
h)nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;
i)imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;
j)intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane.
k)încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
Art. 58
(1)Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţiştilor sunt:
a)mustrare scrisă;
b)diminuarea salariului funcţiei de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
c)amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
d)trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;
e)destituirea din poliţie.
(2)Mustrarea scrisă constă în reproşul oficial adresat, în scris, poliţistului vinovat.
(3)Procentul şi perioada pentru care se aplică sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. b) se stabilesc prin actul administrativ de sancţionare.
(4)Aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c) se dispune fie cu privire la amânarea promovării în grade profesionale, fie cu privire la amânarea promovării în funcţii superioare. În cazul amânării promovării în grade profesionale superioare, termenul de executare a sancţiunii curge de la data aplicării actului administrativ de sancţionare şi are ca efect suspendarea curgerii stagiului în grad.
(5)Trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut se realizează prin eliberarea din funcţia deţinută şi numirea poliţistului într-o funcţie inferioară celei pe care o ocupă, în limita nivelului de bază al gradului profesional deţinut. În cazul poliţistului care ocupă o funcţie de conducere, numirea se poate face şi într-o funcţie de conducere inferioară pentru care îndeplineşte condiţiile de ocupare.
(6)Destituirea din poliţie constă în încetarea raporturilor de serviciu.
Art. 581
(1)Pentru prevenirea săvârşirii ulterioare de abateri disciplinare, după efectuarea cercetării prealabile, realizată în condiţiile art. 59 sau 594, persoana prevăzută la art. 59 alin. (2) sau, după caz, la art. 626 alin. (2) poate dispune atenţionarea poliţistului. În acest caz, măsura se dispune în scris, are caracter administrativ-preventiv şi nu produce consecinţe asupra raportului de serviciu.
(2)Măsura prevăzută la alin. (1) se poate dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)poliţistul recunoaşte în totalitate săvârşirea cu vinovăţie a faptei care face obiectul cercetării prealabile şi din probele administrate reiese vinovăţia acestuia;
b)poliţistul a manifestat preocupare pentru aflarea adevărului în cauză şi a sprijinit administrarea probelor;
c)abaterea disciplinară are un grad redus de gravitate şi, după caz, urmările faptei au fost înlăturate;
d)poliţistul nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare.
Art. 582
Procedura disciplinară are la bază următoarele principii:
a)prezumţia de nevinovăţie - poliţistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
b)garantarea dreptului la apărare - se recunoaşte dreptul poliţistului de a formula şi de a susţine apărări în favoarea sa, de a prezenta probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare în apărarea sa şi de a fi asistat;
c)celeritatea procedurii - cauza se soluţionează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege;
d)contradictorialitatea - asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
e)proporţionalitatea - asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă;
f)unicitatea sancţiunii - pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
g)legalitatea sancţiunii - sancţiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).
Art. 583
(1)Procedura disciplinară nu este publică.
(2)Citarea şi ascultarea poliţistului cercetat, înregistrarea cererilor/rapoartelor scrise ale acestuia şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii. Procedura disciplinară continuă dacă poliţistul, în mod nejustificat, nu dă curs citării procedurale.
(3)Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite administrarea de probe în apărare. Poliţistul cercetat are dreptul să depună în apărarea sa orice înscrisuri doveditoare pe care le deţine, inclusiv rapoarte de expertiză extrajudiciară.
(4)Poliţistul cercetat disciplinar are dreptul să fie asistat, la cerere, de un poliţist ales de către acesta, de un reprezentant desemnat de Corp ori de organizaţia sindicală sau de un avocat, cu respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia informaţiilor clasificate, Neîndeplinirea condiţiilor privind accesul la informaţii clasificate ori neprezentarea poliţistului ales, a reprezentantului ori a avocatului nu constituie motiv de amânare a procedurii cercetării disciplinare.
(5)Nu au dreptul să asiste poliţistul cercetat, în condiţiile alin. (4), următoarele persoane:
a)şeful unităţii sau înlocuitorul legal al acestuia, în perioada cât îndeplineşte atribuţiile titularului;
b)poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă;
c)poliţiştii care fac parte din colectivul prevăzut la art. 623 alin. (1);
d)poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 584
(1)Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se dispun numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea Consiliului de disciplină, denumit în continuare consiliul, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliului.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) se aplică după efectuarea cercetării prealabile, fără consultarea consiliului de disciplină.
Art. 59
(1)Cercetarea prealabilă are ca scop stabilirea existenţei/inexistenţei abaterii disciplinare şi a vinovăţiei, cu privire la aspectele sesizate sau cunoscute, la cauzele şi împrejurările concrete în care acestea s-au produs.
(2)Cercetarea prealabilă se poate dispune de persoana care, pe orice cale, a luat cunoştinţă de săvârşirea uneia sau mai multor fapte ce pot constitui abateri disciplinare, după caz, astfel:
a)persoana care are competenţa de numire în funcţie a poliţistului cercetat sau şeful unităţii ierarhic superioare;
b)şeful unităţii sau instituţiei de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne la care poliţistul este delegat sau detaşat ori la care urmează cursuri sau susţine examene de carieră;
c)şeful instituţiei subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare sau ministrul afacerilor interne, pentru poliţiştii din cadrul serviciilor publice comunitare sau detaşaţi la aceste servicii.
(3)Cercetarea prealabilă se efectuează la nivelul unităţii conduse de persoana care a dispus-o, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 60 alin. (1), de poliţişti anume desemnaţi din cadrul acesteia.
(4)Poliţiştii desemnaţi cu efectuarea cercetării prealabile se nominalizează numai din rândul poliţiştilor care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare sau care au studii juridice şi, de regulă, sunt cel puţin egali în grad sau în funcţie cu poliţistul cercetat. Nu poate efectua cercetarea prealabilă poliţistul care îndeplineşte atribuţii de consilier juridic în/pentru unitatea în care îşi desfăşoară activitatea poliţistul cercetat sau cel care urmează să avizeze, ulterior, pentru legalitate, actul administrativ de sancţionare.
(5)Actul administrativ prin care se declanşează cercetarea prealabilă se emite cu celeritate, în cuprinsul acestuia fiind nominalizaţi poliţistul cercetat, poliţistul care va efectua cercetarea şi, după caz, un poliţist desemnat să ajute la efectuarea acesteia.
Art. 591
(1)Dacă în cadrul desfăşurării cercetării prealabile sunt identificate şi alte abateri disciplinare, persoana care a dispus efectuarea cercetării prealabile poate dispune extinderea cercetării acestora.
(2)La terminarea verificărilor, poliţistul desemnat întocmeşte un proiect de raport de cercetare prealabilă. O fotocopie a proiectului se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
(3)Cu această ocazie, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării documentului sau, după caz, de la data aducerii la cunoştinţă, în condiţiile alin. (2), poliţistul cercetat poate formula obiecţii şi solicita noi probe în apărare. Rezultatul analizei şi, după caz, al verificărilor se consemnează în proiectul raportului de cercetare prealabilă.
(4)În termen de două zile lucrătoare de la data finalizării raportului în condiţiile alin. (3), o fotocopie a acestuia se înmânează poliţistului cercetat sau, după caz, în situaţia în care documentul conţine informaţii clasificate, se aduce la cunoştinţa acestuia, pe bază de semnătură.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (2)-(4), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, poliţistul desemnat întocmeşte proiectul raportului de cercetare prealabilă în termen de maximum 5 zile calendaristice de la data desemnării, care se aduce la cunoştinţa poliţistului cercetat.
(6)În situaţia prevăzută la alin. (5), poliţistul cercetat poate formula/depune obiecţii şi probe în apărarea sa, pe toată perioada cercetării prealabile, dar nu mai târziu de 6 zile calendaristice de la data desemnării poliţistului care efectuează cercetarea prealabilă. Raportul de cercetare prealabilă se finalizează în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării. La data finalizării, raportul se prezintă persoanei care a dispus-o.
Art. 592
Raportul de cercetare prealabilă cuprinde, în mod obligatoriu:
a)numărul actului administrativ prin care a fost desemnat cu efectuarea cercetării prealabile;
b)descrierea faptei sesizate şi persoanele implicate;
c)procedeele şi modalităţile de verificare;
d)concluziile privind existenţa sau inexistenţa aspectelor sesizate şi a vinovăţiei poliţistului cercetat;
e)prevederile legale încălcate de poliţist şi încadrarea juridică a faptelor reţinute, cu indicarea probelor şi a dovezilor pe care se întemeiază;
f)motivele privind respingerea cererilor sau a probelor propuse în apărare de către poliţistul cercetat;
g)cauzele şi condiţiile care au generat şi favorizat comiterea abaterilor;
h)alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
Art. 593
(1)După efectuarea cercetării prealabile, dosarul de cercetare prealabilă se prezintă persoanei care a dispus-o, care poate lua una dintre următoarele măsuri:
a)clasarea dosarului, în cazul inexistenţei faptei, constatării nevinovăţiei poliţistului cercetat, prescrierii faptei sau în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
b)restituirea motivată a dosarului pentru completarea cercetării prealabile;
c)aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni disciplinare dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. a) şi b);
d)sesizarea şi consultarea consiliului.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. c) şi d), pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, persoana care a dispus cercetarea prealabilă poate aplica măsura prevăzută la art. 581 sau, după caz, o sancţiune disciplinară dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).
Art. 594
Rapoartele ofiţerilor din Corpul de control al ministrului ori din structurile de control ale inspectoratelor generale/similare pentru structurile din subordine, întocmite în urma activităţilor de control, constituie rapoarte de cercetare prealabilă, dacă cerinţele privind cercetarea prealabilă prevăzute de prezenta lege au fost îndeplinite.
Art. 60
(1)Sancţiunile disciplinare se dispun în termen de cel mult 6 luni de la data emiterii actului administrativ prevăzut la art. 59 alin. (5), dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii faptei. Termenul de 6 luni este termen de prescripţie, iar termenul de 2 ani este termen de decădere.
(2)Termenele prevăzute la alin. (1) se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:
a)de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;
b)de la data la care poliţistul se află în concedii sau învoiri plătite, în condiţiile legii, este trimis în misiuni ori de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii sau, după caz, încheierii misiunii.
(3)În situaţia în care cercetarea prealabilă se efectuează pentru abateri săvârşite de mai mulţi poliţişti, iar pentru unul/unii dintre aceştia a intervenit una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), cauza se poate disjunge, urmând ca procedura disciplinară să continue pentru ceilalţi poliţişti.
(4)La stabilirea unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1) sau, după caz, a măsurii prevăzute la art. 581 se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, de recunoaşterea săvârşirii faptei care face obiectul cercetării prealabile, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(41)La stabilirea sancţiunii pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, persoana care a dispus cercetarea prealabilă are în vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară şi efectele produse de aceasta, prin raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârşită, în contextul mobilizării, al stării de urgenţă, al stării de asediu sau al stării de război.
(5)Sancţiunile disciplinare se dispun prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) care a dispus efectuarea cercetării prealabile sau controlul.
(6)Actul administrativ emis în condiţiile alin. (5) trebuie să cuprindă:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b)precizarea prevederilor legale încălcate de către poliţist;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate;
d)sancţiunea disciplinară şi temeiul legal în baza căruia aceasta se aplică şi, după caz, motivul pentru care a fost aplicată o altă sancţiune disciplinară decât cea propusă de consiliu;
e)termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată şi persoana competentă să soluţioneze contestaţia, în condiţiile art. 61, după caz;
f)instanţa competentă la care poate fi contestat actul administrativ prin care s-a dispus sancţiunea disciplinară;
g)alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz.
(7)Actul administrativ prin care se dispune sancţionarea poliţistului se emite în termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare.
(8)În cazul destituirii din poliţie, sancţiunea disciplinară intervine, de drept, de la data rămânerii definitive a actului administrativ de sancţionare, în condiţiile art. 61, şi se constată prin act administrativ emis de persoana care are competenţa să acorde grade profesionale, potrivit art. 15.
Art. 601
Pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, procedura disciplinară nu se suspendă, cu excepţia situaţiilor în care, potrivit legii, au fost sesizate organele de urmărire penală.
Art. 61
(1)Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 10 zile lucrătoare de la data luării la cunoştinţă, şefului unităţii ierarhic superioare.
(2)Şeful unităţii ierarhic superioare prevăzut la alin. (1) se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 20 de zile de la data înregistrării contestaţiei. Decizia motivată se comunică poliţistului sancţionat disciplinar, în termen de două zile lucrătoare de la data emiterii acesteia.
(3)Efectele sancţiunii disciplinare se suspendă până la emiterea deciziei motivate de soluţionare a contestaţiei.
(4)În situaţia în care poliţistul sancţionat disciplinar nu depune contestaţie în termenul prevăzut la alin. (1), actul administrativ de sancţionare produce efecte de la data expirării acestui termen.
(5)În cazul în care a fost depusă contestaţie, şeful care a aplicat sancţiunea disciplinară înaintează cu celeritate şefului unităţii ierarhic superioare dosarul cauzei şi un raport motivat cu privire la sancţiunea în cauză, precum şi la motivele propunerii de respingere/admitere a contestaţiei.
(6)Prin decizie motivată, şeful unităţii ierarhic superioare poate dispune, după caz:
a)respingerea contestaţiei ca tardiv introdusă sau ca neîntemeiată şi menţinerea sancţiunii aplicate;
b)admiterea contestaţiei şi aplicarea unei sancţiuni mai blânde decât cea aplicată prin actul administrativ contestat sau aplicarea măsurii prevăzute la art. 581, în situaţia în care apreciază că scopul răspunderii disciplinare poate fi atins astfel;
c)admiterea contestaţiei şi anularea actului administrativ de sancţionare.
(7)Decizia motivată trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b)precizarea prevederilor legale încălcate de poliţist;
c)analiza susţinerilor prezentate de poliţist în cuprinsul contestaţiei;
d)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
e)motivul admiterii sau respingerii contestaţiei poliţistului cu privire la sancţiunea aplicată.
(8)Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.
(9)În situaţia în care sancţiunea a fost dispusă de ministrul afacerilor interne, măsura se contestă în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 611
Actul administrativ prin care se aplică sancţiunea pentru abaterile disciplinare săvârşite pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război produce efecte de la data comunicării acestuia şi poate fi contestat direct la instanţa de contencios administrativ potrivit legii.
Art. 62
(1)Consiliul se constituie şi funcţionează la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi al direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul acestuia, la nivelul inspectoratelor generale, al celorlalte structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne şi structurilor subordonate acestora.
(2)Consiliul este un organism colectiv de analiză juridică şi profesională a abaterilor comise de poliţişti şi a modului în care acestea au fost cercetate, constituit pentru a fi consultat de către persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2).
(3)În situaţia în care persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) dispun sesizarea şi consultarea consiliului, dosarul cercetării prealabile se înaintează acestuia, prin grija structurii de resurse umane a unităţii.
(4)Dezbaterile consiliului se consemnează în procese-verbale de şedinţă, iar concluziile şi propunerile se consemnează în încheiere.
(5)Încheierea consiliului trebuie să cuprindă următoarele:
a)numărul şi data de înregistrare a raportului de cercetare prealabilă, cu rezoluţia persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) privind sesizarea şi consultarea consiliului;
b)numărul actului administrativ prin care s-a constituit consiliul, unitatea în care funcţionează şi componenţa acestuia, precum şi, după caz, modificările survenite în componenţă prin înlocuirea unor membri;
c)gradul profesional, numele, prenumele şi funcţia poliţistului a cărui faptă a fost cercetată şi unitatea din care face parte;
d)prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
e)date şi informaţii referitoare la procedura urmată;
f)evaluarea probelor administrate;
g)alte date şi elemente apreciate ca necesare, după caz;
h)propunerea consiliului;
i)motivarea propunerii;
j)gradul profesional, numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale celorlalţi membri ai consiliului, precum şi ale secretarului;
k)data întocmirii încheierii.
(6)Consiliul poate propune:
a)clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
b)aplicarea măsurii prevăzute la art. 581;
c)aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 58 alin. (1).
(7)Concluziile consiliului cu privire la existenţa/inexistenţa abaterii disciplinare şi vinovăţia/nevinovăţia poliţistului cercetat sunt obligatorii pentru persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2), iar propunerea cu privire la sancţiunea disciplinară sau cu privire la aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 are caracter consultativ.
Art. 621
În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii şi credibilităţii instituţiei, precum şi profesiei de poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplină se dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.
Art. 622
În urma analizării cauzei în consiliu, persoanele prevăzute la art. 59 alin. (2) pot lua una dintre următoarele măsuri:
a)clasarea dosarului, în cazul constatării inexistenţei faptelor cercetate, nevinovăţiei poliţistului cercetat, împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii, precum şi în situaţia încetării raporturilor de serviciu ale poliţistului cercetat;
b)restituirea motivată a dosarului aceluiaşi consiliu pentru completarea cercetării disciplinare;
c)aplicarea măsurii prevăzute la art. 581 sau, după caz, a unei sancţiuni dintre cele prevăzute la art. 58 alin. (1).
Art. 623
(1)La nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), cu excepţia direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, se stabileşte, prin act administrativ al şefului, un colectiv de poliţişti, desemnaţi câte maximum 5 din fiecare specialitate existentă în cadrul acestora, definitivaţi în profesie, apreciaţi pentru integritatea morală, competenţă profesională şi credibilitate, denumit în continuare colectiv.
(2)[textul din Art. 62^3, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 28-iun-2024 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 82/2024]
(3)Membrii colectivului participă la un program de pregătire privind procedura disciplinară, organizat prin grija structurilor de resurse umane.
Art. 624
(1)Pentru constituirea consiliului, la nivelul structurilor prevăzute la art. 62 alin. (1), prin act administrativ al persoanei prevăzute la art. 59 alin. (2) sunt nominalizaţi 3 membri, dintre poliţiştii care fac parte din colectiv, şi un secretar, din cadrul structurii de resurse umane. Consiliul se numeşte pentru fiecare caz în parte şi are în componenţă 3 membri titulari, dintre care unul este desemnat preşedinte, şi un secretar.
(2)În cazuri obiective se poate dispune înlocuirea unuia sau a unor membri ai consiliului cu alţi membri din cadrul colectivului.
(3)Desemnarea membrilor consiliului se realizează cu îndeplinirea următoarelor criterii:
a)unul dintre membri să aibă specialitatea poliţistului cercetat;
b)cel puţin unul dintre membri să fie absolvent cu diplomă de licenţă în ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică sau în ştiinţe juridice;
c)de regulă, să fie asigurată participarea echitabilă a membrilor colectivului, prin raportare la numărul de desemnări anterioare.
(31)Condiţiile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) pot fi îndeplinite cumulativ de acelaşi membru.
(4)Nu pot fi nominalizaţi membri ai consiliului poliţiştii care au calitatea de consilier juridic, aflaţi în situaţia de a aviza ulterior actul administrativ de sancţionare.
Art. 625
În cazul în care, pe parcursul cercetării disciplinare, există suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, poliţistul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă sau, după caz, membrii consiliului întocmesc un proces-verbal despre împrejurările constatate, în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, în condiţiile art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest caz, procedura disciplinară pentru aceste fapte se suspendă până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.
Art. 626
(1)În situaţia poliţistului căruia i se modifică raporturile de serviciu în altă unitate, procedura disciplinară continuă, prevederile prezentei secţiuni aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Competenţa de dispunere a continuării procedurii disciplinare aparţine şefului prevăzut la art. 59 alin. (2), stabilit prin raportare la competenţa de numire în noua funcţie a poliţistului sau la noul post ocupat ori la unitatea în care a fost delegat sau împuternicit.
(3)Şeful stabilit în condiţiile alin. (2) se subrogă în drepturile şi obligaţiile şefului care a dispus cercetarea prealabilă. Acesta stabileşte care dintre actele de procedură îndeplinite anterior rămân valabile.
(4)În situaţia în care prin modificarea raporturilor de serviciu ale poliţistului nu se schimbă competenţa de numire în funcţie a acestuia sau când cercetarea prealabilă a fost dispusă, după caz, de şeful unităţii ierarhic superioare sau de şeful unităţii subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită competenţe de coordonare şi control metodologic al serviciilor publice comunitare, iar noua unitate/structură, după caz, se subordonează ori se află, de asemenea, în coordonarea şi controlul metodologic al acesteia, procedura disciplinară continuă astfel cum a fost dispusă.
Art. 627
Poliţistul se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare, după cum urmează:
a)6 luni de la aplicare, pentru sancţiunea disciplinară prevăzută la art. 58 alin. (1) lit. a);
b)un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) şi c), respectiv de la aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. d);
c)7 ani de la data aplicării sancţiunii prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. e).
Art. 628
Normele de aplicare a prevederilor prezentului capitol, referitoare la recompense şi răspunderea disciplinară, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 63
(1)Poliţistul răspunde civil şi material pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne.
(2)Poliţistul răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăţie patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acţiunile ori inacţiunile sale care nu au legătură cu atribuţiile de serviciu.
(3)Poliţistul răspunde material în limita a trei salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăţie, patrimoniului unităţii sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acţiunile ori inacţiunile sale desfăşurate în legătură cu atribuţiile de serviciu.
(4)Partea din paguba care depăşeşte cuantumul imputabil prevăzut la alin. (3) se scade din evidenţa contabilă a unităţii păgubite.
Art. 631
(1)Poliţistul care are calitatea de gestionar răspunde material în mod integral pentru pagubele produse de acesta în propria gestiune sau:
a)când, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile au fost exercitate de un delegat al acestuia sau de o comisie şi se constată o pagubă, dacă nu se face dovada că aceasta s-a produs în absenţa gestionarului;
b)când a primit bunuri în cantităţi mai mici decât cele înscrise în documentele însoţitoare sau cu vicii aparente, fără să fi întocmit proces-verbal de constatare;
c)când nu a solicitat, în scris, asistenţă tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor materiale şi a altor valori, deşi aceasta era necesară.
(2)Poliţistul care, fără a fi numit sau încadrat pe o funcţie de gestionar, îndeplineşte în fapt, cumulativ, cele 3 atribute ale gestionarilor, respectiv de primire, păstrare şi eliberare de bunuri materiale, mijloace băneşti sau alte valori, întâmplător sau pe baza unei însărcinări speciale, este considerat gestionar şi răspunde material ca acesta.
(3)Şeful unităţii răspunde material în mod integral, în locul gestionarului, când:
a)nu a asigurat gestionarului, la solicitarea în scris a acestuia, în cazurile prevăzute de lege, asistenţă tehnică de specialitate la primirea, transportul, depozitarea, inventarierea şi distribuirea bunurilor materiale şi a altor valori;
b)nu a luat măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor sesizate în scris de către gestionar;
c)s-a substituit gestionarului în exercitarea atribuţiilor acestora;
d)nu a luat măsuri de siguranţă necesare pentru păstrarea în bune condiţii a bunurilor materiale şi a altor valori.
Art. 632
În cazul constatării insolvabilităţii autorului direct al pagubei, care are calitatea de gestionar, răspunde, în limita valorii pagubei de recuperat, poliţistul vinovat de:
a)nerespectarea prevederilor legale privind angajarea sau numirea în funcţia de gestionar, precum şi de neconstituirea garanţiilor de către gestionari;
b)neluarea măsurilor de înlocuire a gestionarilor sau a persoanelor care gestionează bunuri materiale, fără a fi gestionari în înţelesul legii, deşi li s-a adus la cunoştinţă, în scris şi motivat, că nu îşi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător;
c)neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, dacă prin aceasta s-ar fi putut evita producerea pagubei.
Art. 633
(1)Poliţistul nu răspunde material pentru pagubele:
a)cauzate prin acţiunile ori inacţiunile sale desfăşurate în limitele legii;
b)generate de riscul normal al serviciului;
c)produse pe timpul intervenţiei la evenimente urgente, dacă a respectat dispoziţiile legale incidente, inclusiv procedura de intervenţie;
d)produse din cauze de forţă majoră şi caz fortuit;
e)produse ca urmare a executării dispoziţiei superiorului ierarhic, caz în care este analizată angajarea răspunderii materiale a acestuia;
f)produse în situaţii de legitimă apărare;
g)produse în stare de necesitate;
h)constatate după împlinirea unui termen de 3 ani de la data producerii lor.
(2)În cazul în care paguba a fost generată de riscul normal al serviciului, pentru a nu fi angajată răspunderea materială este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:
a)obligaţia de serviciu era prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare;
b)paguba nu a fost datorată relei-voinţe sau modului necorespunzător de executare a acelei obligaţii de serviciu.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), poliţistul care a executat dispoziţii vădit ilegale şi care, având posibilitatea de a înlătura parţial sau total urmările păgubitoare ale dispoziţiei primite, nu a informat în scris şi nu a luat, din neglijenţă sau rea-credinţă, măsuri pentru evitarea sau diminuarea pagubei răspunde împreună cu cel care a dat dispoziţia.
Art. 634
(1)Când paguba a fost produsă de mai mulţi poliţişti, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
(2)Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecărui poliţist se stabileşte proporţional cu salariul său net de la data constatării pagubei.
(3)În situaţia în care paguba a fost cauzată împreună cu persoane care nu au calitatea de poliţist, cuantumul răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
(4)Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte în cote-părţi egale.
Art. 635
(1)Şeful unităţii care a luat cunoştinţă, pe orice cale, de producerea unei eventuale pagube dispune în scris, de îndată, efectuarea cercetării administrative.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), şeful unităţii dispune scăderea pagubei din evidenţa contabilă în situaţia în care din informaţiile disponibile la momentul luării la cunoştinţă de producerea unei eventuale pagube rezultă că cheltuielile de cercetare, de stabilire a răspunderii materiale şi de recuperare a pagubei depăşesc cuantumul acesteia.
(3)Procedura de efectuare a cercetării administrative, persoanele competente, termenele de efectuare, conţinutul şi felul documentelor necesare se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 636
(1)Şeful unităţii, pe baza cercetării administrative, constată existenţa sau inexistenţa şi cuantumul pagubei, poliţistul vinovat, legătura de cauzalitate, precum şi data sau perioada producerii şi dispune, după caz, recuperarea pagubei recunoscute, sesizarea instanţei competente sau a organelor de urmărire penală, darea la scădere a pagubei sau clasarea.
(2)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), în situaţia în care, în urma cercetării administrative, se constată că paguba a fost produsă de o persoană care nu are calitatea de poliţist, şeful unităţii dispune sesizarea instanţei competente, potrivit dreptului comun, în vederea recuperării pagubei.
(3)În situaţia în care paguba a fost cauzată de mai multe persoane, şeful unităţii, pe baza cercetării administrative, stabileşte cota-parte de pagubă pentru fiecare dintre acestea, în raport cu măsura în care a contribuit la producerea ei.
Art. 637
(1)Recuperarea pagubei recunoscute se face prin acordul de plată al poliţistului, exprimat în scris, care poate fi semnat în termen de maximum 30 de zile de la data comunicării constatării şefului unităţii.
(2)Acordul de plată constituie titlu executoriu de la data semnării acestuia şi conţine inclusiv modalitatea de recuperare a pagubei, solicitată de către poliţist, respectiv integral sau eşalonat, pe o perioadă de maximum 3 ani. În situaţia recuperării pagubei în mod eşalonat, cuantumul unei tranşe lunare nu poate fi mai mic de 10% din salariul net lunar al poliţistului.
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1) nu se datorează majorări, dobânzi şi penalităţi de întârziere, dacă poliţistul efectuează plata voluntară potrivit acordului de plată.
(4)Recuperarea pagubei nerecunoscute se realizează prin sesizarea instanţei de contencios administrativ.
(5)Când paguba s-a produs prin fapte ce pot constitui infracţiuni, şeful unităţii dispune sesizarea organelor de urmărire penală, potrivit legii.
Art. 638
(1)Darea la scădere a pagubei se dispune în următoarele situaţii:
a)când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii materiale, prevăzute la art. 63 alin. (3);
b)când se constată existenţa unei cauze care înlătură răspunderea materială, dintre cele prevăzute la art. 633 alin. (1);
c)când paguba s-a produs prin împrejurări neimputabile vreunei persoane;
d)când a rămas o diferenţă în condiţiile art. 63 alin. (4).
(2)Clasarea se dispune în cazul în care paguba nu există.
Art. 639
(1)Cercetarea administrativă se realizează de către o comisie numită de şeful unităţii ierarhic superioare unităţii în care s-a produs eventuala pagubă sau de ministrul afacerilor interne, în situaţia în care şeful unităţii în care s-a produs eventuala pagubă are legătură directă cu producerea acesteia.
(2)În cazul în care situaţia prevăzută la alin. (1) se iveşte în cursul cercetării administrative, şeful unităţii înaintează de îndată dosarul de cercetare administrativă unităţii ierarhic superioare, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, după caz.
(3)Şeful unităţii ierarhic superioare sau ministrul afacerilor interne dispune motivat preluarea dosarului cercetării administrative sau restituirea acestuia.
(4)În situaţia prevăzută la alin. (1), demersurile pentru obţinerea unui titlu executoriu în vederea recuperării pagubei se realizează de către unitatea la nivelul căreia a fost efectuată cercetarea administrativă.
Art. 6310
(1)Poliţistul care a încasat sume nedatorate este obligat să le restituie integral; dacă a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care nu mai pot fi restituite în natură sau i-au fost prestate servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să plătească contravaloarea lor.
(2)Dispoziţiile art. 633 alin. (1) lit. h) şi ale art. 637 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător, pe baza constatării efectuate de către structurile de specialitate ale unităţii, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 64
[textul din Art. 64 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 01-ian-2004 de Art. V, punctul 1. din Legea 281/2003]
Art. 65
[textul din Art. 65 din capitolul IV, sectiunea 2 a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 23. din Ordonanta urgenta 21/2016]
CAPITOLUL V:Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor
Art. 66
(1)Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.
(2)Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.
Art. 67
[textul din Art. 67 din capitolul V a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 89/2003]
Art. 68
[textul din Art. 68 din capitolul V a fost abrogat la 14-oct-2003 de Art. I, punctul 39. din Ordonanta urgenta 89/2003]
Art. 69
(1)Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:
a)la împlinirea vârstei şi a celorlalte condiţii necesare pensionării în sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b)la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii, cu excepţia situaţiei în care a intervenit menţinerea în activitate în condiţiile art. 331;
c)la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;
d)la cerere;
e)la numirea într-o altă funcţie publică;
f)prin demisie;
g)la destituirea din poliţie;
h)la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;
i)când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;
j)pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, pe parcursul perioadei de punere la dispoziţie în condiţiile art. 2721 alin. (1) atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcţie;
k)când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);
l)când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;
m)[textul din Art. 69, alin. (1), litera M. din capitolul V a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 25. din Ordonanta urgenta 53/2018]
n)când poliţistul nu a susţinut, din motive imputabile, evaluarea psihologică în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu în condiţiile art. 2725 lit. h).
o)când poliţistul nu s-a prezentat, din motive imputabile, la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii aptitudinii faţă de îndeplinirea serviciului în poliţie, în termen de 3 luni de la data suspendării raportului de serviciu în condiţiile art. 2725 alin. (1) lit. h1).
(2)Pe timpul stării de urgenţă, de asediu, de mobilizare şi pe timp de război, raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta în condiţiile alin. (1) lit. a), c), d), f) şi j).
Art. 691
(1)Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii pentru instituţiile din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(2)Chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie sunt menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani sau încetează raporturile de serviciu, la cerere, în condiţiile prevederilor legale în vigoare.
(3)După împlinirea vârstei de 60 de ani, poliţiştii prevăzuţi la alin. (2) pot fi menţinuţi în serviciu până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor.
(4)În raport cu nevoile de încadrare, poliţiştii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), pot fi menţinuţi în serviciu după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, după cum urmează:
a)cu aprobarea anuală a ministrului administraţiei şi internelor, pentru ofiţerii de poliţie;
b)cu aprobarea anuală a inspectorilor generali/similari, pentru agenţii de poliţie.
Art. 692
(1)Prin excepţie de la prevederile art. 691, ofiţerii de poliţie şi agenţii de poliţie, personal de specialitate medico-sanitar, indiferent de gradul profesional deţinut, pot fi menţinuţi în serviciu, la cerere, cu aprobare anuală, după împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în bune condiţii a atribuţiilor ce le revin, până la împlinirea vârstei de pensioare pentru personalul de specialitate medico-sanitar civil.
(2)Competenţele privind aprobarea menţinerii în serviciu prevăzute la art. 691 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi situaţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 70
(1)Candidatul admis în instituţiile de formare profesională iniţială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la data naşterii raportului de serviciu.
(2)La încetarea calităţii de elev, ca urmare a admiterii într-o altă instituţie de formare profesională iniţială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condiţiile alin. (1), care cumulează şi perioada anterioară rămasă de executat, stabilită proporţional cu perioada de şcolarizare.
(3)La admiterea agentului de poliţie la un program de studii de licenţă, cu frecvenţă, în cadrul unei instituţii de învăţământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condiţiile alin. (1), care cumulează şi perioada anterioară rămasă de executat.
(4)Poliţistul care urmează un program de formare profesională continuă sau un curs de iniţiere în carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne, proporţional cu durata cursului sau programului urmat.
(5)Elevul, studentul sau poliţistul care refuză încheierea unui nou angajament în condiţiile alin. (2) şi (3) sau care nu respectă condiţiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie, proporţional cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul şcolarizării/desfăşurării programelor/cursurilor, inclusiv cele aferente drepturilor salariale acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de muncă, după caz, potrivit reglementărilor în vigoare.
(6)Prevederile alin. (3) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi agentului de poliţie admis la programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofiţerilor de poliţie organizat în cadrul Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.
(7)Recuperarea cheltuielilor prevăzute la alin. (5) se face prin acordul părţilor sau prin intermediul instanţei de contencios administrativ, de către unitatea din care poliţistul şi-a încetat raportul de serviciu, după efectuarea cercetării administrative, sau, în cazul elevului şi al studentului, prin grija unităţii sau instituţiei de învăţământ în cadrul căreia a încheiat angajamentul prevăzut la alin. (1).
Art. 701
Studenţii Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne aflaţi în situaţia prevăzută la art. 21 alin. (12) sunt exoneraţi de obligaţia restituirii cheltuielilor efectuate pe timpul desfăşurării programelor de studii, asumată prin angajamentele încheiate în condiţiile art. 70 alin. (1).
CAPITOLUL VI:Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 71
(1)Poliţiştii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:
a)în următoarele 6 luni după adoptarea măsurilor prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. j);
b)după apariţia situaţiei prevăzute la art. 69 lit. b).
(2)Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului de Interne, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.
(3)Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului de interne.
(4)În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul de Interne, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.
(5)Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului de Interne în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.
Art. 72
(1)Pe data intrării în vigoare a prezentei legi poliţiştilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care aceştia fac obiectul unei avansări sau promovări.
(2)La aceeaşi dată poliţiştilor absolvenţi cu diplomă ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.
(3)Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).
Art. 73
(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:
A.Ofiţerii de poliţie:
a)sublocotenent - subinspector de poliţie;
b)locotenent - inspector de poliţie;
c)căpitan - inspector principal de poliţie;
d)maior - subcomisar de poliţie;
e)locotenent-colonel - comisar de poliţie;
f)colonel - comisar-şef de poliţie;
g)general de brigadă - chestor de poliţie;
h)general-maior - chestor principal de poliţie;
i)general-locotenent - chestor-şef de poliţie;
j)general - chestor general de poliţie.
B.Agenţii de poliţie:
a)maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major - agent de poliţie;
b)maistru militar clasa a III-a şi plutonier - agent principal de poliţie;
c)maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major - agent-şef adjunct de poliţie;
d)maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - agent-şef de poliţie;
e)maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef - agent-şef principal de poliţie.
(2)Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.
(3)Comisarilor-şefi de poliţie care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin «foarte bun», la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile prezentei legi.
(4)Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(5)Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.
(6)Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
(7)[textul din Art. 73, alin. (7) din capitolul VI a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 26. din Ordonanta urgenta 21/2016]
(8)[textul din Art. 73, alin. (8) din capitolul VI a fost abrogat la 02-iul-2018 de Art. I, punctul 27. din Ordonanta urgenta 53/2018]
(9)Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).
(10)Acordarea gradelor profesionale pentru poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliţiei Române".
(11)Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(12)Acordarea gradelor profesionale poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.
Art. 74
(1)Evidenţa poliţiştilor pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(2)La încetarea raporturilor de serviciu poliţistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist cu specialitatea "poliţie" şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidenţă a Ministerului de Interne.
(3)Poliţiştii luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor unităţilor Ministerului de Interne, în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 741
Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc aspecte procedurale cu privire la:
a)organizarea şi desfăşurarea cursurilor de formare profesională a poliţistului, precum şi a concursurilor şi examenelor prevăzute de prezenta lege;
b)naşterea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu.
Art. 75
Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 76
(1)Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratului General pentru Imigrări, Direcţiei Generale Anticorupţie, Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, instituţiilor prefectului, Direcţiei Generale de Paşapoarte, Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Direcţiei Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor, Agenţiei Naţionale Antidrog, Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza», Institutului de Studii pentru Ordine Publică, Centrului Naţional SIS, Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne, Clubului Sportiv «Dinamo» Bucureşti, Centrului de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne, unităţilor din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor subordonate acestora, încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu poliţişti.
(11)Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului altor unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne decât cele prevăzute la alin. (1), încadrat pe posturi prevăzute în statele de organizare a fi încadrate cu poliţişti.
(2)Competenţele stabilite inspectorului general al Poliţiei Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) şi (11) de către conducătorii acestora.
Art. 77
Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.
Art. 771
(1)Unităţile care au în evidenţă debite de recuperat din titluri executorii în sarcina poliţistului ale cărui raporturi de serviciu au încetat le transmit organelor fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea recuperării în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat.
(2)Procedura de recuperare a debitelor prevăzută la alin. (1) se aplică şi pentru perioada în care poliţistul are raportul de serviciu suspendat şi nu realizează venituri achitate de către unităţi ale Ministerului Afacerilor Interne.
(3)Unităţile care au în evidenţă debite de recuperat din titluri executorii rezultate din aplicarea art. 70 alin. (7) le transmit organelor fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea recuperării în conformitate cu prevederile Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele astfel recuperate se fac venit la bugetul de stat.
(4)La data confirmării primirii titlurilor executorii prevăzute la alin. (1) şi (3) de către organele fiscale competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, unităţile emitente ale titlurilor scad din evidenţa contabilă sumele înscrise în acestea.
Art. 78
[textul din Art. 78 din capitolul VI a fost abrogat la 21-iun-2016 de Art. I, punctul 28. din Ordonanta urgenta 21/2016]
Art. 79
În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.
Art. 80
În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.
Art. 81
(1)Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului de interne date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
(2)Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.
Art. 82
(1)Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2)La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
*
**
Prezenta lege transpune dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Directiva (UE) 2016/800 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind garanţiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 21 mai 2016.
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p.PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 14 mai 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 440 din data de 24 iunie 2002
*) În tot cuprinsul Legii referirile la "Ministerul de Interne" şi la "ministrul de interne" se înlocuiesc cu "Ministerul Administraţiei şi Internelor" şi "ministrul administraţiei şi internelor".
*) În cuprinsul legii, sintagma "coeficient de ierarhizare" se înlocuieşte cu termenul "coeficient".
N.R.: "(1)Poliţiştii care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcţie de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcţie la cabinetul demnitarului, numiţi în funcţiile respective anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, la eliberarea din funcţie sunt puşi la dispoziţie în vederea numirii într-o funcţie, prin aplicarea prevederilor art. 2731 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare. Numirea în funcţie a acestora, precum şi a celor aflaţi la dispoziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se face prin raportare la postul ocupat în condiţiile art. 2735 alin. (1) lit. a)-c), în cazul posturilor de conducere, ori, după caz, la postul ocupat în condiţiile art. 2734, în cazul posturilor de execuţie, anterior numirii în funcţia de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau în funcţia de la cabinetul demnitarului.
(2)Prevederile Legii nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia celor prevăzute la art. 15, art. 2746, art. 28 şi art. 583, nu se aplică situaţiilor juridice născute şi nefinalizate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3)În cazul concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, organizate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea gradelor profesionale se face potrivit reglementărilor în vigoare la data demarării acestora, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2).
(4)De prevederile art. 70 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, pot beneficia şi persoanele care, înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu au restituit cheltuielile efectuate pe timpul şcolarizării şi se află în una dintre următoarele situaţii:
Documente corelate
Dacă doriți să acces la toate documente corelate, autentifică-te în Sintact. Nu ai un cont Sintact? Cere un cont demo »
Acte numărul de obiecte din listă: (148)
Proiecte legislative numărul de obiecte din listă: (9)
- Proiect de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2024 pentru modificarea si completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul politistului
- Proiect de lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.82/2024 pentru modificarea si completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul politistului
- Proiect de Lege pentru completarea Legii 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare
Modificat de numărul de obiecte din listă: (43)
- Ordonanță de urgență 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
- Legea 122/2024 pentru introducerea, modificarea sau completarea menţiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
- Decizia 59/2023 [A] în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 31 alin. (1) şi art. 31 alin. (1^1) din aceeaşi lege, forma anterioară modificării prin Legea nr. 113/2023 pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (96)
- Ordonanță de urgență 82/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
- Decizia 718/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
- Decizia 719/2023 [R] referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58^3 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, în redactarea anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului
Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (34102)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (34102)
- Decizie nr. RJ ee684766g/2024 din 29-oct-2024, Judecatoria Sfantu Gheorghe, conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante (art.336 NCP) (Penal)
- Sentinta nr. RJ 596g65829/2024 din 24-oct-2024, Judecatoria Gheorgheni, plangere contraventionala (Civil)
- Sentinta nr. RJ 6283g2e2g/2024 din 17-oct-2024, Judecatoria Odorheiul Secuiesc, purtarea abuziva (art.296 NCP) (Penal)