Capitolul iii - Organizarea activităţii notarilor publici - Legea 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale - REPUBLICARE

M.Of. 237

În vigoare
Versiune de la: 6 Decembrie 2024
Arată norme de aplicare
CAPITOLUL III:Organizarea activităţii notarilor publici
SECŢIUNEA 1:Organizarea, funcţionarea şi evidenţa biroului individual notarial şi a societăţii profesionale notariale
Art. 19
(1)Activitatea notarilor publici se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, în care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi în partidă simplă sau comună, după caz, conform avizului Colegiului director al Camerei, angajaţi cu studii superioare şi personal auxiliar.
(2)Prin asociere, notarul public nu îşi pierde dreptul la birou notarial individual.
(3)Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin decizie a Colegiului director al Camerei în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia au sediul notarii publici. Asocierea şi încetarea asocierii notarilor publici care nu au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii se dispun prin ordin al ministrului justiţiei. Condiţiile şi procedura privind asocierea, respectiv încetarea asocierii notarilor publici, se stabilesc prin regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi*).
_______
*)A se vedea Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.333/C/2013 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 august 2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Asocierea, respectiv încetarea asocierii, produce efecte de la data înregistrării acesteia în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, denumit în continuare RNENP, ţinut de Uniune. Certificatul de înregistrare se comunică, de îndată, Ministerului Justiţiei.
Art. 20
(1)Notarul public îşi poate schimba sediul biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate, prin concurs organizat de către Institutul Notarial Român, la nivel naţional, pe posturile destinate schimbărilor de sedii.
(11)Se pot înscrie la concursul de schimbări de sedii notarii publici în funcţie la data depunerii cererii de înscriere la concurs.

(2)Concursul de schimbări de sedii prevăzut la alin. (1) constă într-o probă practică scrisă. Nota minimă de promovare este 7,00.
(3)Ocuparea posturilor de către candidaţii admişi se face potrivit opţiunii exprimate în cererea de înscriere la concurs, în ordinea mediilor obţinute şi în limita posturilor prevăzute în ordinul de actualizare menţionat la art. 21 alin. (3) lit. d).
(4)Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), schimbarea sediului biroului notarial dintr-o localitate în altă localitate se poate realiza prin încetarea calităţii notarului public titular şi preluarea postului acestuia, la cerere, de către notarul public asociat.
(5)În cazul în care în societatea profesională funcţionează mai mult de 2 notari publici asociaţi, care nu sunt numiţi în localitatea respectivă, locul vacantat în condiţiile alin. (4) se ocupă de notarul public nominalizat prin contractul de asociere de către notarul public titular, dintre notarii asociaţi. În cazul în care nu este nominalizat unul dintre notarii asociaţi, locul vacantat se ocupă prin concurs organizat în condiţiile prezentei legi.
(6)La stabilirea posturilor destinate schimbărilor de sedii, Colegiile directoare ale Camerelor vor ţine seama atât de criteriile prevăzute la art. 21 alin. (4), cât şi de locurile devenite vacante ca urmare a încetării calităţii unor notari publici.
(7)Notarul public îşi poate schimba temporar sediul, prin asociere, dintr-o localitate în altă localitate, cu respectarea dispoziţiilor art. 19 alin. (1)-(3).
(8)Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sedii se stabileşte potrivit regulamentului aprobat de către Consiliul Uniunii. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(9)Schimbarea sediului biroului se dispune prin ordin al ministrului justiţiei.
(10)Schimbarea temporară a sediului biroului notarial prevăzută la alin. (7) se dispune prin ordin al ministrului justiţiei sau, după caz, prin decizie a Colegiului director al Camerei.
(11)Procedura privind organizarea şi desfăşurarea concursului de schimbare de sediu se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Uniunii.
SECŢIUNEA 2:Actualizarea numărului de notari publici
Art. 21
(1)La actualizarea numărului de notari publici se va avea în vedere ca în circumscripţia unei judecătorii să îşi exercite funcţia cel puţin 2 notari publici.
(2)Numărul posturilor de notar public se actualizează, de regulă anual, de către ministrul justiţiei. Actualizarea se face la propunerea Consiliului Uniunii.
(3)Ministrul justiţiei va proceda, în primul trimestru al fiecărui an, pe baza propunerilor Consiliului Uniunii, la emiterea ordinelor de actualizare, în mod distinct, pentru fiecare categorie de posturi care se actualizează, astfel:
a)posturile destinate judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)posturi destinate notarilor stagiari care vor promova examenul de definitivat;
c)posturi destinate persoanelor care au cel puţin 6 ani vechime în funcţii de specialitate juridică şi care vor promova concursul de dobândire a calităţii de notar public;
d)posturi destinate schimbărilor de sedii ale birourilor notariale.
(4)La formularea propunerii de actualizare, Consiliul Uniunii va ţine seama de:
a)propunerile Camerelor;
b)numărul notarilor publici în funcţie;
c)numărul notarilor stagiari care urmează să susţină examenul de definitivat;
d)cererile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care urmează să fie numiţi notar public cu scutire de examen;
e)cerinţele rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor;
f)volumul şi tipul procedurilor notariale solicitate de către public;
g)media anuală a onorariilor încasate de birourile notariale, pe localităţi.
(5)La formularea propunerilor de actualizare, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute la alin. (4) lit. b)-g).
SECŢIUNEA 3:Dobândirea calităţii de notar public
Art. 22
(1)Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român, cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, cetăţean al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau cetăţean al Confederaţiei Elveţiene şi are domiciliul sau reşedinţa în România;
b)are capacitate deplină de exerciţiu;
c)este licenţiat în drept;
d)nu are antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni;
e)se bucură de o bună reputaţie, constatată în condiţiile stabilite prin statut;
f)cunoaşte limba română;
g)este apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
h)a deţinut timp de 2 ani calitatea de notar stagiar, a absolvit Institutul Notarial Român şi a promovat examenul de definitivat sau a exercitat timp de cel puţin 6 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat concursul de admitere în funcţia de notar public.
(2)Dovada îndeplinirii condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. g) se face în baza unui certificat medical şi a unui aviz psihologic emise de către unităţi sanitare şi cabinete psihologice acreditate potrivit legii şi cu care Uniunea sau Camerele au încheiat protocoale de colaborare.
Art. 23
În toate cazurile în care, potrivit legii, există obligaţia îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g), dispoziţiile art. 22 alin. (2) sunt aplicabile.
Art. 24
(1)Pentru a deveni notar stagiar, o persoană trebuie să îndeplinească cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g) şi să promoveze examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, organizat de Institutul Notarial Român.
(2)Institutul Notarial Român organizează, pe posturile aprobate de Consiliul Uniunii, într-o zi lucrătoare, la o dată stabilită de preşedintele Uniunii, examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar.
(3)Examenul sau concursul de admitere ca notar stagiar constă într-o probă scrisă, cu caracter teoretic, din tematica aprobată de Consiliul Uniunii. Nota minimă de promovare este 7,00. Candidaţii declaraţi admişi vor ocupa locurile în limita posturilor aprobate de Consiliul Uniunii pentru Camera la care şi-au depus cererea de înscriere la examen sau concurs. Un candidat poate depune cererea de înscriere la examen sau concurs la o singură Cameră.
(4)Locurile destinate dobândirii calităţii de notar stagiar se aprobă de către Consiliul Uniunii, după consultarea Colegiilor directoare.
Art. 25
(1)După promovarea examenului sau concursului prevăzut la art. 24, notarul stagiar urmează timp de 2 ani cursurile de pregătire teoretică şi practică organizate de Institutul Notarial Român.
(2)Pe perioada desfăşurării stagiului, notarul stagiar suportă cheltuielile de pregătire stabilite de către Institutul Notarial Român. Nefrecventarea cursurilor sau neplata cheltuielilor de pregătire atrage încetarea calităţii de notar stagiar. Structura pregătirii şi condiţiile aplicării sancţiunii prevăzute în prezentul alineat, precum şi procedura desfăşurării stagiului se stabilesc prin regulament aprobat de către Consiliul Uniunii.
(3)Pregătirea teoretică se desfăşoară prin frecventarea cursurilor organizate de Institutul Notarial Român. Pregătirea practică se desfăşoară în cadrul unui birou notarial, desemnat de către Colegiul director al Camerei în care notarul stagiar a susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, cu acordul notarului public coordonator.
(4)Activitatea unui notar stagiar poate fi îndrumată numai de notari publici cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o bună reputaţie profesională.
(5)După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar trebuie să participe şi să promoveze examenul de definitivat organizat de Institutul Notarial Român, denumit în continuare INR.
(6)Examenul de definitivat constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, dar nu mai puţin de nota 5,00 la fiecare probă.
(7)După finalizarea celor 2 ani de stagiu, notarul stagiar are dreptul de a se prezenta la cel mult două sesiuni ale examenului de definitivat.
(8)Comisia de examinare pentru examenul de definitivat este constituită din următorii membri: un membru al Consiliului Uniunii, care este şi preşedintele comisiei, un reprezentant al Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţământul superior de specialitate şi 2 notari publici cu prestigiu profesional, desemnaţi în condiţiile regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului.
(9)În funcţie de numărul candidaţilor, Consiliul Uniunii, la propunerea INR, poate hotărî suplimentarea numărului comisiilor de examinare cu componenţa celei prevăzute la alin. (8), cu excepţia preşedintelui, care este unic.
(10)Dispoziţiile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi pentru constituirea comisiei de soluţionare a contestaţiilor.
(11)Rezultatele examenului de definitivat se validează de către Consiliul Uniunii, la propunerea preşedintelui comisiei de examinare.
(12)Examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se susţine în limba română şi se organizează de către Institutul Notarial Român, conform condiţiilor şi procedurii prevăzute prin regulament aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii. Componenţa comisiilor pentru organizarea şi desfăşurarea examenului sau, după caz, a concursului de dobândire a calităţii de notar stagiar se stabileşte potrivit regulamentului. Din comisia de examinare şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor face parte şi câte un reprezentant al Ministerului Justiţiei.
(13)Examenul de definitivat, concursul de dobândire a calităţii de notar public, concursul de schimbări de sedii, precum şi examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar se desfăşoară la Bucureşti.
(14)Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat şi a concursului pentru dobândirea calităţii de notar public se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 26
În termen de 15 zile de la validarea rezultatelor, candidaţii care au promovat examenul de definitivat îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care au susţinut examenul sau concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. b).
Art. 27
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 28
(1)Poate dobândi calitatea de notar public şi persoana care îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g), are cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică şi promovează concursul de admitere în funcţia de notar public organizat de INR.
(2)Persoanele care doresc să dobândească calitatea de notar public, în condiţiile alin. (1), trebuie să se înscrie la Camera în circumscripţia căreia doresc să îşi desfăşoare activitatea, pentru ocuparea unui post propus de respectiva Cameră şi cuprins în ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei.
(3)INR organizează concursul de admitere la nivel naţional pentru persoanele înscrise din toate Camerele, la o dată unică stabilită de preşedintele Uniunii, în condiţiile stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a concursului.
(4)Comisia de examinare şi Comisia pentru soluţionarea contestaţiilor pentru concursul de admitere se constituie potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (8)-(10).
(5)Concursul de admitere constă în două probe scrise, respectiv una cu caracter teoretic şi una cu caracter practic, din tematica de concurs. Media minimă de promovare este 7,00, cu condiţia ca la fiecare probă din concurs să obţină cel puţin nota 5,00.
(6)Preşedintele concursului înaintează, spre validare, Consiliului Uniunii rezultatele concursului de admitere.
Art. 29
Concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică se organizează de către INR, la solicitarea Consiliului Uniunii, ori de câte ori este necesar, dar cel puţin o dată la 2 ani.
Art. 30
În termen de 15 zile de la data validării rezultatelor, candidaţii care au promovat concursul de admitere îşi exprimă opţiunile pentru ocuparea locurilor de notar public, în ordinea mediilor obţinute pe locurile din cadrul Camerei în care s-au înscris la concurs şi în limita locurilor cuprinse în ordinul de actualizare prevăzut la art. 21 alin. (3) lit. c).
Art. 31
După exprimarea opţiunilor de ocupare a locurilor şi comunicarea acestora Ministerului Justiţiei de către Consiliul Uniunii, candidaţii declaraţi admişi sunt numiţi notari publici prin ordin al ministrului justiţiei, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 32
După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 28 au obligaţia de a urma cursuri privind pregătirea practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
Art. 33
(1)Pot dobândi, la cerere, fără examen, calitatea de notar public şi judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cererea de numire se adresează ministrului justiţiei, în termen de cel mult un an de la data expirării mandatului sau eliberării din funcţie, din motive neimputabile.
(2)Pentru a fi avute în vedere la emiterea ordinului de actualizare, cererile de numire se depun până la data de 31 martie a fiecărui an, la Ministerul Justiţiei. Solicitantul va preciza în cererea de numire Camera în a cărei circumscripţie doreşte să îşi exercite activitatea. Cererile depuse după această dată vor fi soluţionate în anul următor. Sub sancţiunea respingerii cererii de numire, solicitantul va depune odată cu cererea dovezile din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile art. 22 alin. (1) lit. a)-g), precum şi o declaraţie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, din care să rezulte că nu a revenit pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o altă funcţie de judecător ori procuror şi nu a optat pentru intrarea în avocatură.
(3)Ministerul Justiţiei va transmite Consiliului Uniunii, în 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), cererile judecătorilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute mai sus.
Art. 34
(1)În funcţie de cererile comunicate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Uniunii va solicita Camerelor pentru care judecătorii şi-au exprimat opţiunea să propună un număr de locuri corespunzător cu opţiunile formulate. La formularea propunerilor, Camerele vor avea în vedere criteriile prevăzute de prezenta lege pentru actualizarea numărului de posturi.
(2)Pe baza propunerilor primite de la Camere, Consiliul Uniunii formulează propunerile de posturi destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe care le supune aprobării ministrului justiţiei.
(3)După emiterea ordinului de actualizare a posturilor destinate a fi ocupate de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei va emite ordinele de numire în funcţia de notar public a solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile de mai sus.
(4)În cazul în care există mai mulţi solicitanţi pentru acelaşi post, aceştia vor fi departajaţi după criteriile stabilite în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Art. 35
După numirea prin ordin al ministrului justiţiei, notarii publici care au obţinut această calitate în condiţiile art. 33 au obligaţia de a urma cursuri de pregătire practică pentru desfăşurarea profesiei de notar, precum şi pentru organizarea activităţii unui birou notarial, cursuri organizate de INR pe o perioadă stabilită de către Consiliul Uniunii, cu plata taxelor aferente.
SECŢIUNEA 4:Numirea în funcţia de notar public
Art. 36
(1)Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului Executiv al Consiliului Uniunii, în baza cererii celui interesat şi după ce face dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 22.

(2)În ordinul de numire în funcţie se menţionează circumscripţia judecătoriei şi localitatea în care este numit notarul public.
Art. 37
După împlinirea vârstei de 75 de ani, notarul public îşi poate exercita funcţia numai dacă prezintă anual un certificat medical privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. g).
Art. 38
Exercitarea fără drept a funcţiei de notar public constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.
Art. 39
(1)După emiterea ordinului de numire în funcţie în condiţiile art. 36, notarul public va depune jurământul.
(2)Jurământul va fi depus, într-un cadru solemn, de către notarul public în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii sau a reprezentanţilor acestora.
(3)Jurământul are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
(4)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a notarului public.
(5)Notarul public fără confesiune va depune jurământul fără formulă religioasă, pe conştiinţă şi onoare.
Art. 40
(1)Notarul public care, după numire, îşi va desfăşura activitatea într-un birou individual notarial este obligat, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire în funcţie, să îşi înregistreze sediul biroului individual în RNENP. Pentru înregistrarea sediului biroului individual notarial, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(2)Notarul public care după numire îşi va desfăşura activitatea într-o societate profesională este obligat să îşi obţină licenţa de funcţionare şi să îşi înregistreze în RNENP atât ordinul de numire în funcţie, cât şi ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului de numire, respectiv de asociere. Pentru înregistrare, notarul public va prezenta ordinul de numire în funcţie, ordinul de asociere sau, după caz, decizia Colegiului director al Camerei, sigiliul şi specimenul de semnătură, dovada depunerii jurământului, precum şi licenţa de funcţionare.
(3)Licenţa de funcţionare constă în atestarea îndeplinirii formalităţilor pentru începerea şi desfăşurarea activităţii, prevăzute prin regulament.
(4)Certificatul de înregistrare în RNENP conferă notarului public dreptul de a desfăşura efectiv activitatea.
(5)Înregistrarea unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau (2), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare a calităţii de notar public, întrerupe curgerea termenului.
(6)Pentru cazuri temeinic justificate, confirmate de Colegiul director al Camerei, termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi prelungite prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.
(7)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a calităţii de notar public, începând cu data expirării termenului de înregistrare.
(8)Notarul public care este înregistrat în RNENP, iar în modul său de funcţionare şi exercitare a activităţii a intervenit o modificare are obligaţia ca, în termen de 3 luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de schimbare a sediului biroului în circumscripţia altei judecătorii, de încetare a suspendării calităţii, respectiv de la emiterea ordinului ministrului justiţiei ori, după caz, a deciziei Colegiului director al Camerei de asociere sau de încetare a asocierii, să solicite înregistrarea în RNENP, în mod corespunzător, a modificării intervenite în desfăşurarea activităţii.
(9)Înregistrarea în RNENP a unei cereri de suspendare înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (1), urmată de emiterea ordinului ministrului justiţiei de suspendare din funcţia de notar public, întrerupe termenul.
(10)Pentru cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (8) poate fi prelungit, prin ordin al ministrului justiţiei, pe o perioadă ce nu poate depăşi 3 luni.
(11)Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (8) privind înregistrarea în RNENP atrage suspendarea de drept a notarului public din exerciţiul funcţiei.
(12)Camera în a cărei rază teritorială se află judecătoria în circumscripţia căreia a fost numit şi, după caz, Camera în care notarul public îşi desfăşura activitatea la data încetării sau suspendării calităţii au obligaţia înregistrării modificării intervenite în desfăşurarea activităţii notarului public în RNENP, în termen de două luni de la emiterea ordinului ministrului justiţiei de încetare sau de suspendare a calităţii de notar public.
(13)În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), notarul public îşi începe activitatea numai după înregistrarea în RNENP Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.
(14)În situaţiile prevăzute la alin. (8), notarul public îşi începe activitatea numai după înregistrarea în RNENP. Retragerea licenţei de funcţionare atrage suspendarea de drept a notarului public până la acordarea unei noi licenţe de funcţionare.
(15)Procedura înregistrării în RNENP, precum şi procedura acordării sau, după caz, retragerii licenţei de funcţionare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA 5:Încetarea şi suspendarea din funcţia de notar public
Art. 41
(1)Calitatea de notar public încetează:
a)prin renunţarea scrisă la calitatea de notar public;
b)în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;
c)în caz de neexercitare a funcţiei, fără justificare, o perioadă neîntreruptă de cel puţin 6 luni;
d)prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;
e)în cazul văditei incapacităţi profesionale, constatată în urma controlului exercitat în condiţiile prezentei legi;
f)când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârşirea cu intenţie a unei alte infracţiuni;
g)în cazul în care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. a)-g);
h)în cazul constatării, în condiţiile prevăzute la art. 42 alin. (3), a unei boli psihice ireversibile;
i)prin deces.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti definitive de condamnare.
(3)Notarul public poate fi menţinut în activitate în cazul în care, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei, s-a aplicat pedeapsa amenzii sau acesta a beneficiat de amnistie ori graţiere înainte de începerea executării pedepsei şi se apreciază că fapta săvârşită nu a adus atingere prestigiului profesiei.
(4)Încetarea funcţiei de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
(5)La încetarea calităţii de notar public, Camera are obligaţia de a ridica de îndată sigiliile, registrele şi arhiva. Registrele şi arhiva se vor prelua, în următoarea ordine, de către:
a)notarul public asociat;
b)un alt notar public din circumscripţia aceleiaşi judecătorii sau, în lipsă, din circumscripţia aceleiaşi Camere, în cazul în care notarul public a cărui funcţie a încetat îşi desfăşura activitatea într-un birou notarial individual;
c)Cameră, în cazul în care arhiva nu poate fi preluată de un notar public.
(6)În cazul în care Camera este împiedicată să îşi exercite atribuţiile prevăzute la alin. (1)-(5), aceasta poate solicita sprijinul organelor de ordine publică.
Art. 42
(1)Notarul public este suspendat din funcţie:
a)în caz de incompatibilitate;
b)pe perioada interdicţiei de a-şi exercita funcţia, dispusă în condiţiile legii sau ca măsură disciplinară;
c)în caz de nedepunere a situaţiei statistice lunare la termenul stabilit prin hotărârea Consiliului Uniunii, timp de două luni consecutiv;
d)pentru neachitarea integrală, în termen de două luni de la scadenţă, a obligaţiilor băneşti profesionale, până la achitarea debitului şi, după caz, a penalităţilor aferente acestuia; prin obligaţii băneşti profesionale se înţeleg următoarele: cota de contribuţie profesională datorată Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi Camerei Notarilor Publici, contribuţia la sistemul propriu de pensii datorată Casei de Pensii a Notarilor Publici, contribuţia de răspundere civilă datorată Casei de Răspundere Civilă a Notarilor Publici, tariful datorat pentru serviciile furnizate de Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale şi alte obligaţii băneşti profesionale;

d1)pentru neachitarea integrală, la scadenţă, a impozitelor, tarifelor şi a oricăror alte obligaţii băneşti datorate bugetului de stat sau bugetului local, în legătură cu exercitarea profesiei, până la achitarea integrală a debitului şi, după caz, a penalităţilor aferente acestuia;

e)în caz de incapacitate temporară de muncă;
f)în cazul concediului pentru creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii;
g)în cazul în care împotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive sau a arestului la domiciliu, până la încetarea măsurii;
h)la cererea formulată în scris;
i)când suferă de o boală psihică, ce îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător, în condiţiile stabilite de regulament;
j)în cazul prevăzut la art. 40 alin. (7).
(2)În cazul prevăzut la alin. (1) lit. g), instanţa de judecată comunică de îndată compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi Uniunii copia certificată a hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus măsura arestării preventive a notarului public.
(3)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. i), Camera, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a notarului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune încetarea din funcţie, potrivit legii.
(4)La suspendarea din exerciţiul funcţiei, notarului public îi revine obligaţia predării de îndată Camerei a sigiliilor, registrelor şi, după caz, a arhivei, în vederea păstrării pe perioada suspendării.
(5)Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o.
(6)În cazul suspendării din funcţia de notar, termenul de suspendare începe să curgă de la data încheierii procesului-verbal de preluare a sigiliilor şi închidere a registrelor.
Art. 43
Suspendarea şi încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiţiei, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.
Art. 44
Pentru motive justificate, Camera va desemna, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, un notar public pentru îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent sau, după caz, a notarului public aflat în situaţiile prevăzute la art. 89.
Art. 45
(1)Evidenţa notarilor publici, lucrările privind numirea în funcţie, modificările intervenite în desfăşurarea activităţii, încetarea calităţii de notar public, precum şi cele privind organizarea şi funcţionarea profesiei se realizează, în plan teritorial, de către Camere, iar la nivel naţional, de către Uniune şi compartimentul de specialitate din Ministerul Justiţiei.
(2)Uniunea are obligaţia de a comunica, de îndată, Ministerului Justiţiei certificatele de înregistrare a numirii în funcţia de notar public, precum şi a sediului biroului notarial individual sau asociat, deciziile Colegiilor directoare ale Camerelor de asociere şi încetare a asocierii notarilor publici care au sediul biroului în circumscripţia aceleiaşi judecătorii, precum şi, la cerere, orice alte acte privind organizarea şi funcţionarea birourilor notarilor publici.
(3)Ordinele ministrului justiţiei privind numirea în funcţia de notar public, modificările intervenite în desfăşurarea activităţii, precum şi încetarea calităţii de notar public se comunică Uniunii, care are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a fi comunicate de îndată Camerei, acesteia revenindu-i obligaţia comunicării, sub luare de dovadă, notarului public.
Art. 46
Până la data de 31 martie a fiecărui an, Consiliul Uniunii are obligaţia să întocmească tabloul anual al notarilor publici şi să îl publice în Monitorul Oficial al României, Partea I. Tabloul anual al notarilor publici se actualizează permanent, pe baza datelor furnizate de către Camere, se comunică Ministerului Justiţiei şi se postează pe pagina de internet a Uniunii.
SECŢIUNEA 6:Camera Notarilor Publici
Art. 47
(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Cameră, cu personalitate juridică.
(2)Sediul fiecărei Camere este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. La nivelul fiecărui judeţ din circumscripţia Camerei funcţionează cel puţin un sediu secundar al acesteia. Camera are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Camerei şi stema României, iar în cazul sediilor secundare se menţionează şi denumirea judeţului în care funcţionează sediul secundar.
(3)Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia acesteia.
(4)Organele de conducere ale Camerei sunt:
a)Adunarea generală a Camerei;
b)Colegiul director al Camerei;
c)preşedintele Colegiului director al Camerei.
(5)Colegiul director este format dintr-un preşedinte, care este şi preşedintele Camerei, un vicepreşedinte, care este şi vicepreşedintele Camerei, şi 3-7 membri. Colegiul director al Camerei este ales de Adunarea generală a Camerei, în condiţiile stabilite prin statutul Uniunii, pentru un mandat de 4 ani, dintre notarii publici care funcţionează în acea Cameră.
(6)Alegerea în funcţiile de conducere ale Camerei se face numai prin vot secret, în condiţiile prevăzute de statut.
(7)Preşedintele şi membrii Colegiului director al Camerei primesc indemnizaţie al cărei cuantum este stabilit de Adunarea generală a Camerei.
(8)În perioada în care Uniunea este autorizată ca operator al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, Camerele dobândesc de drept calitatea de agent al Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare. În vederea exercitării acestei calităţi, Camerele pot depune o cerere în acest sens la Ministerul Justiţiei, pentru a obţine acordul de a opera în arhivă.
Art. 48
(1)Pe lângă Camere se pot constitui şi pot funcţiona curţi de arbitraj.
(2)Curtea de arbitraj este o instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, care funcţionează pe lângă Camera Notarilor Publici şi care îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(3)Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de arbitraj, precum şi organele de conducere ale acesteia se aprobă de Camere, pe baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(4)Activitatea curţilor de arbitraj de pe lângă Camere se desfăşoară conform prevederilor Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, Regulamentului de organizare şi funcţionare şi Regulilor de procedură arbitrală stabilite de către Camere în baza regulamentului-cadru aprobat de Consiliul Uniunii.
(5)Normele cu privire la onorariile arbitrilor şi la taxele arbitrale se aprobă de către Colegiul director al Camerei.
(6)Taxele arbitrale vor fi folosite în scopul susţinerii cheltuielilor legate de soluţionarea litigiilor, plata cheltuielilor de secretariat, onorariile arbitrilor şi documentarea acestora, precum şi orice cheltuială necesară funcţionării Curţii de arbitraj.
(7)Curtea de arbitraj poate soluţiona numai litigii izvorâte din actele şi procedurile notariale.
(8)Dispoziţiile alin. (1)-(7) se completează cu dispoziţiile referitoare la arbitrajul instituţionalizat din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare.
Art. 49
Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii:
a)reprezintă Camera în raporturile cu terţii;
b)desemnează notarul public care va elibera, în condiţiile legii, certificatul european de moştenitor, în situaţia în care arhiva succesorală a notarului public care a emis actul se află în administrarea Camerei;
c)desemnează, la cerere sau din oficiu, în cazuri excepţionale, un notar public care să asigure funcţionarea unui alt birou de notar public;
d)angajează personalul de specialitate şi auxiliar, în numărul şi în structura stabilite de Colegiul director al Camerei;
e)coordonează şi conduce compartimentele prevăzute în structura organizatorică a Camerei;
f)convoacă şi conduce şedinţele Colegiului director al Camerei şi ale Adunării generale a Camerei;
g)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei;
h)aprobă, la cererea părţilor, transferul dosarului succesoral;
i)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.
Art. 50
(1)Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii:
a)sprijină INR în organizarea examenului pentru dobândirea calităţii de notar stagiar;
b)stabileşte birourile notariale în care se va efectua pregătirea practică a notarilor stagiari;
c)urmăreşte pregătirea teoretică şi practică a notarilor stagiari;
d)înlocuieşte, la cerere sau din oficiu, biroul notarial în care se efectuează pregătirea practică;
e)propune Adunării generale a Camerei actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii;
f)propune Consiliului Uniunii numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar;
g)întocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;
h)ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi;
i)stabileşte comisia de inventariere şi lichidare a birourilor notariale, în caz de suspendare sau încetare;
j)poate acorda sprijin şi ajutor material notarilor publici, în cazuri justificate;
k)desemnează un membru al Colegiului director al Camerei sau un alt notar public din cadrul Camerei ce urmează să efectueze menţiunile privind revocarea, anularea, rectificarea actelor notariale aflate în arhiva Camerei;
l)aprobă, la propunerea preşedintelui, organigrama şi statul de funcţii ale personalului de specialitate şi administrativ al Camerei;
m)organizează, la cererea notarului public, vânzarea la licitaţie a bunurilor în vederea lichidării de către notar a pasivului succesoral, în condiţiile stabilite prin regulamentul aprobat de Consiliul Uniunii;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi actele normative cu caracter intern.
(2)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Colegiul director al Camerei emite decizii executorii.
Art. 51
Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii:
a)alege şi revocă Colegiul director al Camerei şi Comisia de cenzori, în condiţiile stabilite prin statut;
b)alege şi revocă reprezentantul sau reprezentanţii Camerei, după caz, şi supleantul acestora în Consiliul Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut, cu respectarea normei de reprezentare prevăzute de prezenta lege;
c)alege şi revocă reprezentantul Camerei în Consiliul de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
d)alege şi propune membrul în Consiliul de administraţie al Casei de răspundere civilă;

e)aprobă anual raportul de activitate şi descărcarea de gestiune ale preşedintelui şi Colegiului director al Camerei;
f)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Camerei şi execuţia bugetară;
g)aprobă strategia de dezvoltare şi politica de investiţii a Camerei;
h)stabileşte indemnizaţiile membrilor organelor alese;
i)aprobă regulamentele interne ale Camerei;
j)alege membrii comisiilor de organizare a alegerilor organelor de conducere la nivelul Camerelor şi al Uniunii, în condiţiile regulamentelor proprii;
k)alege reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres;
l)acordă şi retrage, la propunerea Colegiului director al Camerei, titlul onorific de preşedinte de onoare notarilor publici care au deţinut calitatea de preşedinte al Colegiului director al Camerei;
m)aprobă actualizarea numărului de notari publici şi a numărului de posturi destinate schimbărilor de sedii, pe care o înaintează Consiliului Uniunii;
n)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.
Art. 52
Mandatul organelor alese la nivelul Camerelor începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.
SECŢIUNEA 7:Uniunea Naţională a Notarilor Publici
Art. 53
(1)Notarii publici din România sunt constituiţi la nivel naţional în Uniunea Naţională a Notarilor Publici, unica organizaţie profesională înfiinţată prin lege, cu personalitate juridică, de interes public, cu patrimoniu şi buget propriu.
(2)Uniunea are sediul în municipiul Bucureşti şi are ştampilă proprie, care cuprinde cel puţin denumirea Uniunii şi stema României.
(3)Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de activitate, Uniunea are următoarele funcţii:
a)de strategie, prin transmiterea de propuneri la elaborarea de către Ministerul Justiţiei a strategiilor în domeniul notarial;
b)de reglementare a activităţii, prin reglementări terţiare specifice, prin care se asigură, în conformitate cu strategia adoptată, punerea în aplicare a legislaţiei în domeniul notarial şi realizarea cadrului juridic subsidiar specific;
c)de reprezentare pe plan intern şi internaţional a notarilor publici;
d)de îndrumare, sprijin şi control al notarilor publici, în aplicarea corectă a prevederilor legale în domeniul notarial;
e)de administrare a patrimoniului propriu.
(4)În exercitarea funcţiilor care îi revin, Uniunea poate colabora cu autorităţile şi instituţiile publice, cu alte persoane juridice de drept public sau privat, române ori străine, pentru realizarea unor obiective de interes comun, corespunzătoare domeniului său de activitate.
(5)Statutul aprobat de Congresul de constituire al Uniunii este actul constitutiv al acesteia.
(6)Modificarea şi completarea Statutului Uniunii între congrese se fac de către Consiliul Uniunii, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor.
(7)Organele de conducere ale Uniunii sunt:
a)Congresul;
b)Consiliul Uniunii;
c)Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
d)preşedintele Uniunii,
(8)În organele de conducere ale Uniunii pot fi aleşi notarii publici în funcţie, cu o vechime efectivă în profesie de cel puţin 8 ani la data alegerii.
(9)Membrii Colegiului director al Camerei nu pot fi membri ai Consiliului Uniunii. Fac excepţie preşedintele Camerei, care, potrivit art. 56, face parte de drept din Consiliul Uniunii, şi vicepreşedintele Camerei sau un alt membru desemnat în acest sens, numai în situaţia în care îl reprezintă pe preşedinte.
(10)Mandatul organelor alese ale Uniunii începe la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-au organizat alegerile.
Art. 54
(1)Congresul este constituit din reprezentanţii notarilor publici, aleşi de Adunarea generală a fiecărei Camere, potrivit normei de un reprezentant la 10 notari publici în funcţie, la care se adaugă membrii Consiliului Uniunii, precum şi vicepreşedinţii Colegiilor directoare ale Camerelor.
(2)În situaţia în care nu sunt aleşi ca reprezentanţi ai Camerei la Congres, membrii Consiliului de disciplină, ai Comisiei de cenzori şi ai Consiliului de administraţie al Casei de răspundere civilă a notarilor publici participă fără drept de vot la lucrările Congresului.

(3)Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare.
(4)Congresul se întruneşte în sesiune ordinară, de regulă, anual şi în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă cel puţin o treime din numărul notarilor publici.
(5)Convocarea Congresului se face de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a Camerelor şi prin publicarea într-un ziar central a datei, locului şi ordinii de zi. Colegiile directoare ale Camerelor sunt obligate să comunice data, locul de desfăşurare a Congresului şi ordinea de zi a acestuia tuturor notarilor publici în funcţie din Cameră.
(6)Camerele sunt obligate să comunice Uniunii lista nominală cu delegaţii la Congres, de regulă, cu cel puţin 15 zile înainte de Congres.
(7)Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul delegaţilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a delegaţilor prezenţi.
(8)Delegaţii la Congres au libertatea să îşi exprime votul ţinând cont de strategia şi interesele profesiei.
(9)Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuţii:
a)adoptă, prin hotărâre, completarea sau modificarea Statutului Uniunii şi a Statutului Casei de Asigurări a Notarilor Publici, cu excepţia modificărilor adoptate între congrese de către Consiliul Uniunii, în condiţiile art. 53 alin. (6);
b)adoptă Codul deontologic al notarilor publici, completările şi modificările care i se aduc în condiţiile stabilite prin statut;
c)validează, prin hotărâre, alegerea reprezentanţilor Camerelor şi a supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut;
d)validează, prin hotărâre, alegerea, dintre membrii Consiliului Uniunii, a preşedintelui şi vicepreşedinţilor, în condiţiile stabilite prin statut;
e)validează, prin hotărâre, alegerea membrilor Consiliului de disciplină, în condiţiile stabilite prin statut;
f)dezbate probleme profesionale de interes general şi adoptă, cu majoritate simplă, rezoluţii cu privire la problemele dezbătute;
g)aprobă raportul Consiliului Uniunii şi al Comisiei de cenzori, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune;
h)îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut.
(10)Hotărârile şi rezoluţiile cu caracter normativ intern, administrativ-organizatoric sunt obligatorii pentru notarii publici.
(11)Congresul poate delega unele dintre atribuţiile sale Consiliului Uniunii, în condiţiile stabilite prin statut.
(12)Procedura privind convocarea, organizarea şi desfăşurarea Congresului se stabileşte prin statut.
Art. 55
(1)În cadrul Uniunii se constituie şi funcţionează:
a)Institutul Notarial Român;
b)Casa de răspundere civilă a notarilor publici;

c)Casa de Pensii a Notarilor Publici;
d)Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;
e)Comisia de cenzori;
f)Consiliul de disciplină;
g)Corpul de control;
h)Redacţia Buletinului Notarilor Publici;
i)comisiile de specialitate ale Consiliului Uniunii;
j)aparatul de specialitate şi administrativ;
k)Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, în care se înregistrează notarii publici şi formele în care aceştia îşi exercită profesia.
(2)La nivelul Uniunii se pot înfiinţa şi alte organisme potrivit legii, statutului profesiei sau actelor normative cu caracter intern.
Art. 56
(1)Consiliul Uniunii este constituit din reprezentanţii fiecărei Camere, aleşi potrivit următoarei norme de reprezentare:
a)un reprezentant, pentru Camerele cu până la 200 de notari publici în funcţie;
b)2 reprezentanţi, pentru Camerele care au între 201 şi 400 de notari publici în funcţie;
c)3 reprezentanţi, pentru Camerele care au peste 400 de notari publici în funcţie.
(2)Odată cu alegerea reprezentanţilor, Camerele aleg şi supleanţii acestora. Supleanţii înlocuiesc de drept reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, ori de câte ori aceştia nu îşi pot exercita mandatul.
(3)Procedura alegerii reprezentaţilor şi supleanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, precum şi numărul supleanţilor se stabilesc prin statut.
(4)Preşedinţii Camerelor fac parte de drept din Consiliul Uniunii, cu drept de vot.
(5)Dintre membrii Consiliului Uniunii se aleg preşedintele şi 3 vicepreşedinţi, în condiţiile stabilite prin statut. După alegerea preşedintelui şi a celor 3 vicepreşedinţi, supleanţii acestora devin membri ai Consiliului Uniunii. Funcţiile de preşedinte, de prim-vicepreşedinte şi de vicepreşedinte sunt incompatibile cu funcţiile de preşedinte al Camerei sau reprezentant în Consiliul Uniunii.
(6)Dintre cei 3 vicepreşedinţi, Consiliul Uniunii alege un prim-vicepreşedinte, în condiţiile stabilite prin statut.
(7)Durata mandatului membrilor Consiliului Uniunii, al preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi al vicepreşedinţilor este de 4 ani.
(8)Reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, precum şi preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului beneficiază de indemnizaţie şi de alte drepturi stabilite prin acte normative interne.
(9)Consiliul Uniunii se convoacă, de regulă, trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, de către preşedinte. Consiliul Uniunii este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv în adoptarea hotărârii.
Art. 57
(1)Consiliul Uniunii are, în principal, următoarele atribuţii:
a)propune ministrului justiţiei actualizarea numărului de posturi de notar public şi posturile destinate concursului de schimbări de sedii;
b)aprobă numărul de locuri destinate dobândirii calităţii de notar stagiar, cu consultarea Colegiilor directoare;
c)propune ministrului justiţiei aprobarea regulamentului privind condiţiile de desfăşurare a examenelor de dobândire a calităţii de notar public;
d)propune ministrului justiţiei onorariile minimale pentru actele şi procedurile notariale îndeplinite în exercitarea funcţiei de către notarii publici, având în vedere următoarele criterii:
1.timpul şi volumul de muncă solicitată pentru îndeplinirea actului sau procedurii;
2.natura, noutatea şi dificultatea actului sau procedurii;
3.obţinerea de date şi informaţii suplimentare sau conlucrarea cu experţi ori cu alţi specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea actului;
4.constrângerile de timp în care notarul este obligat de împrejurările actului sau procedurii să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante;
5.termenele de arhivare a actelor şi procedurilor notariale;
6.locul îndeplinirii actului sau procedurii;
7.răspunderea notarului public, prin raportare şi la valoarea actului sau procedurii;
e)stabileşte cotele de contribuţie ale birourilor notarilor publici la Cameră, precum şi cele ale Camerelor la Uniune, potrivit statutului acesteia;
f)reprezintă Uniunea, prin preşedintele Consiliului Uniunii, în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional;
g)adoptă modificările sau completările la Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici şi al Casei de Pensii a Notarilor Publici;
h)aprobă modificările şi completările Statutului Uniunii între congrese, după consultarea Adunărilor generale ale Camerelor;
i)soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină;
j)adoptă, modifică şi completează Regulamentul Consiliului de disciplină;
k)adoptă, modifică şi completează Regulamentul de organizare şi funcţionare al INR;
l)organizează, la nivel naţional, programe care vizează alinierea practicilor notariale la exigenţele internaţionale;
m)adoptă uzanţele profesionale potrivit Codului civil, republicat, cu modificările ulterioare;
n)aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli, execuţia bugetară şi descărcarea anuală de gestiune a preşedintelui;
o)stabileşte, prin hotărâre, indemnizaţiile reprezentanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, a preşedintelui, prim-vicepreşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului Uniunii, precum şi ale membrilor Comisiei de cenzori, Consiliului de disciplină, Consiliului de administraţie al Casei de răspundere civilă a notarilor publici, organelor de conducere ale INR şi indemnizaţiile membrilor altor organisme constituite la nivelul Uniunii;

p)acordă ordine, medalii şi titluri, în condiţiile stabilite prin statut;
q)aprobă sponsorizările şi mecenatele;
r)acordă ajutoare notarilor publici, în limita sumelor aprobate în acest scop prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
s)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare, statutul profesiei sau de actele normative cu caracter intern.
(2)Consiliul Uniunii poate să delege Biroului executiv unele atribuţii ale sale, în condiţiile prevăzute de statut.
Art. 58
(1)Biroul executiv este organul executiv al Consiliului Uniunii, cu activitate permanentă şi de legătură cu Camerele, şi se compune din 9 membri: preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi 5 membri, aleşi de Consiliul Uniunii dintre membrii săi.
(2)Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului Uniunii şi al Biroului executiv al Consiliului Uniunii.
(3)Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte lunar în şedinţă ordinară şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui.
(4)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Biroul executiv al Consiliului Uniunii emite decizii executorii.
(5)Biroul executiv al Consiliului Uniunii funcţionează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi.
(6)Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale:
a)asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii;
b)propune ministrului justiţiei numirea în funcţie a notarului public, schimbarea sediului biroului notarial, asocierea şi încetarea asocierii, suspendarea şi încetarea suspendării din funcţia de notar public, revocarea ori încetarea calităţii de notar public;
c)pregăteşte proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii;
d)elaborează proiectul raportului anual al activităţii Uniunii;
e)elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigură gestionarea curentă a patrimoniului, urmăreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi executarea bugetului;
f)asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului Uniunii;
g)organizează serviciile proprii ale Uniunii şi aprobă organigrama şi statul de funcţii ale personalului de specialitate şi administrativ al Uniunii;
h)aprobă organigrama, statul de funcţii şi coordonează activitatea tuturor entităţilor înfiinţate în cadrul Uniunii;
i)aprobă proiectul de buget anual, execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune a entităţilor înfiinţate în cadrul Uniunii;
j)acordă, suspendă şi retrage birourilor notariale, la cerere sau din oficiu, licenţa de funcţionare;
k)analizează raportul Consiliului de disciplină al Uniunii şi propune măsurile ce se impun;
l)analizează sinteza controlului profesional administrativ întocmită de corpul de control al Uniunii şi propune măsurile ce se impun;
m)rezolvă conflictele de competenţă dintre notarii publici din Camere diferite;
n)coordonează activitatea de creare şi funcţionare a sistemului şi reţelelor de informatizare între Uniune şi Camere, precum şi la nivelul birourilor notariale, potrivit programelor proprii şi celor derulate în cooperare cu notariatele europene;
o)coordonează atât activitatea Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale, denumit în continuare CNARNN, cât şi registrele naţionale notariale privind evidenţa actelor şi procedurilor notariale şi adoptă actele normative necesare funcţionării acestora;
p)soluţionează, la solicitarea preşedintelui Uniunii, sesizările formulate împotriva notarilor publici sau împotriva Camerelor;
q)acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii;
r)asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului şi ale Consiliului Uniunii şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către Camere şi notarii publici, adoptând decizii corespunzătoare;
s)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi de actele normative cu caracter intern.
ş)furnizează, la cererea notarilor publici sau a altor persoane care justifică un interes, date şi informaţii din activitatea Uniunii, cu excepţia celor care aduc atingere protecţiei datelor cu caracter personal, a obligaţiei păstrării confidenţialităţii şi a secretului profesional, potrivit statutului.

Art. 59
(1)Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii sunt şi preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedintele Uniunii,
(2)Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului Uniunii şi are următoarele atribuţii:
a)reprezintă Uniunea pe plan intern în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale, iar în plan extern, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor publici şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte;
b)ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii; preşedintele poate delega această atribuţie prim-vicepreşedintelui;
c)convoacă şi conduce şedinţele Congresului, Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al Consiliului Uniunii;
d)angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii, cu respectarea organigramei şi statului de funcţii, aprobate de către Biroul executiv al Consiliului Uniunii;
e)exercită, în condiţiile legii, acţiunea disciplinară împotriva notarilor publici;
f)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, statut şi alte acte normative.
(3)În absenţă, preşedintele este înlocuit de prim-vicepreşedinte, iar dacă acesta din urmă lipseşte, de unul dintre vicepreşedinţii delegaţi în acest sens de preşedinte.
(4)Prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii reprezintă Uniunea, în limitele mandatului acordat de preşedinte.
Art. 60
(1)În cadrul Uniunii funcţionează Casa de răspundere civilă a notarilor publici, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul acesteia, aprobat de Consiliul Uniunii.

(2)Contractul de răspundere civilă a notarilor publici este obligatoriu şi se realizează prin casa de răspundere civilă constituită în acest scop.

(3)Notarii publici au obligaţia să încheie contractul de răspundere civilă înainte de începerea activităţii.

(4)Limita minimă a valorii garantate de răspundere civilă şi nivelul cuantumului contribuţiei se stabilesc anual de către Consiliul Uniunii.

Art. 61
(1)În cadrul Uniunii se înfiinţează, se organizează şi funcţionează INR, entitate de interes public, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii.
(2)INR asigură perfecţionarea activităţii notariale, pregătirea profesională iniţială şi, după caz, continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari, a altor specialişti, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor şi al Uniunii, având dreptul de a elibera diplome sau certificate de absolvire recunoscute de instituţiile publice şi private abilitate.
(3)INR are sediul în municipiul Bucureşti, are ştampilă care cuprinde denumirea sa şi stema României şi siglă proprie. INR se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în baza prezentei legi, fără îndeplinirea altor formalităţi.
(4)Statutul INR, Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, precum şi modalităţile de formare profesională iniţială sau, după caz, continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari, a personalului de specialitate al birourilor notariale, al Camerelor şi al Uniunii se aprobă prin hotărâre a Consiliului Uniunii.
(5)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul de definitivat, concursul de admitere în funcţia de notar public pentru persoanele care au cel puţin 6 ani vechime într-o funcţie de specialitate juridică, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a acestora, aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
(6)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, şi concursul de schimbare de sediu, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului, aprobat de către Consiliul Uniunii.
(7)INR organizează, la solicitarea Consiliului Uniunii, examenul sau, după caz, concursul de dobândire a calităţii de notar stagiar, în condiţiile legii şi ale regulamentului de organizare şi desfăşurare a acestuia, aprobat de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii.
Art. 62
(1)În vederea administrării registrelor prevăzute la art. 164, în cadrul şi sub autoritatea Uniunii se înfiinţează, se organizează şi funcţionează CNARNN, ca entitate cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin regulamentul propriu, aprobat de Biroul executiv al Consiliului Uniunii.
(2)CNARNN asigură administrarea, organizarea şi funcţionarea registrelor naţionale notariale prevăzute la art. 164, precum şi a altor activităţi stabilite prin regulamentul propriu.
(3)CNARNN are sediul în municipiul Bucureşti. CNARNN are sigiliu propriu, care cuprinde denumirea sa şi stema României, şi siglă proprie şi se înfiinţează, se organizează şi funcţionează, fără îndeplinirea altor formalităţi, în baza prevederilor prezentei legi.
(4)Costurile privind verificările şi înscrierile în registrele prevăzute la art. 164 vor fi suportate de părţile interesate, iar tarifele privind înscrierea şi verificarea în registre se vor stabili de către Biroul executiv al Consiliul Uniunii.
(5)În cazul în care înscrierile şi verificările în registrele prevăzute la art. 164 se solicită de către instituţiile publice, acestea se vor efectua cu scutire de tarif.
(6)Tarifele pentru înscriere sau verificare în registre se vor putea încasa de către notarii publici de la părţi şi se vor vira CNARNN în baza facturilor emise de către acesta.
(7)Fondurile acumulate de CNARNN vor fi utilizate pentru dezvoltarea instituţiei notarului public, pentru securizarea actului notarial şi pentru perfecţionarea profesională a corpului de notari publici.
(8)Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNARNN, precum şi orice alte măsuri necesare organizării şi funcţionării acestuia se aprobă prin decizie a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 63
(1)În scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici se înfiinţează, sub autoritatea Uniunii, Casa de Pensii a Notarilor Publici, denumită în continuare Casa de pensii, instituţie autonomă, de interes public, cu personalitate juridică.

(2)Sistemul de pensii prevăzut de prezenta lege este obligatoriu pentru notarii publici membri ai Uniunii.
(3)Notarii publici pot contribui şi la sistemul public de pensii, în condiţiile legii.
(4)Organizarea şi funcţionarea Casei de pensii, contribuabilii la sistemul propriu de pensii, persoanele asigurate, contribuţiile asiguraţilor, perioadele de contribuţie, categoriile de pensii, calculul pensiilor, categoriile de ajutoare financiare, emiterea deciziilor de pensionare, căile de atac împotriva deciziilor emise de Casa de pensii şi altele asemenea se stabilesc prin lege specială. Casa de pensii are sediul în municipiul Bucureşti şi se înfiinţează în baza prezentei legi şi se organizează şi funcţionează în baza legii speciale, fără îndeplinirea altor formalităţi.

*) Legea nr. 38/2020 - Art. II
Până la data intrării în vigoare a legii speciale privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale notarilor publici prevăzute la art. 63 alin. (4) al articolului I, Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, constituită la data de 1 ianuarie 2013 în baza Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, asigură administrarea curentă a activităţii sale.
- Art. III
De la data intrării în vigoare a legii speciale prevăzute la art. II, Casa de Pensii a Notarilor Publici din România, constituită la data de 1 ianuarie 2013 în baza Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, îşi continuă activitatea în condiţiile legii speciale.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (2)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (2)