Legea 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă

M.Of. 1107

În vigoare
Versiune de la: 17 Noiembrie 2024
Legea 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă
Dată act: 21-dec-2018
Emitent: Parlamentul
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. 1
Prezenta lege reglementează statutul funcţionarilor publici numiţi în funcţia publică specifică de inspector de muncă, respectiv drepturile, îndatoririle specifice şi incompatibilităţile aplicabile inspectorului de muncă.
Art. 2
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, inspectorul de munca este învestit cu exerciţiul autorităţii de stat.
Art. 3
Inspectorul de muncă exercită prerogativele funcţiei urmărind asigurarea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă, al securităţii şi sănătăţii în muncă şi al supravegherii pieţei prin luarea măsurilor prevăzute de lege, în principal pentru combaterea muncii nedeclarate, prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, restricţionarea comercializării produselor neconforme, precum şi pentru prevenirea şi combaterea discriminării pe piaţa muncii.
Art. 4
Salarizarea inspectorului de muncă se face potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5
(1)Inspectorul de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă are dreptul de a efectua activităţi de control, de a întocmi procese-verbale, de a constata nerespectarea prevederilor legale şi de a aplica sancţiunile corespunzătoare prevăzute de lege, astfel:
a)pe tot teritoriul ţării, indiferent de locul de muncă în care îşi desfăşoară activitatea în mod curent, în baza deciziei emise de inspectorul general de stat;
b)pe teritoriul judeţului în a cărui rază teritorială se află sediul inspectoratului teritorial de muncă în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea în mod curent.
(2)Activităţile de control prevăzute la alin. (1) se realizează numai în baza legitimaţiei de control, a insignei care atestă funcţia îndeplinită în exercitarea atribuţiilor stabilite prin lege şi a ordinului de deplasare semnat de conducătorul instituţiei sau de către persoana desemnată de către acesta, precum şi după completarea registrului unic de control al entităţii controlate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control.
(3)În cazul controalelor pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, registrul unic de control se completează după terminarea controlului.
(4)Inspectorii de muncă desfăşoară activităţi de control inopinat, tematic şi de fond şi activităţi de control organizate conform programului-cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii, respectiv programului propriu de acţiuni al inspectoratului teritorial de muncă, aprobate de către inspectorul general de stat.
Art. 6
[textul din Art. 6 a fost abrogat la 17-nov-2024 de Art. VI, punctul 1. din Legea 283/2024]
Art. 7
Inspectorul de muncă are următoarele drepturi specifice:
a)dreptul de a beneficia de concediu de odihnă anual, după cum urmează:

Vechimea în muncă

Durata concediului de odihnă

până la 10 ani

25 de zile lucrătoare

peste 10 ani

30 de zile lucrătoare

b)dreptul de a beneficia de decontarea cheltuielilor de transport pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu în cadrul şi în afara localităţii în care îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, precum şi în cazul deplasării, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu modificările şi completările ulterioare;
c)dreptul de a beneficia de perfecţionare profesională în domeniul specific de activitate şi în domeniile care se interconectează cu specificul activităţii instituţiei, susţinută prin programele organizate de Centrul de pregătire şi perfecţionare profesională al Inspecţiei Muncii sau de furnizorii publici şi privaţi deformare profesională, autorizaţi în condiţiile legii, şi decontate de angajator;
d)dreptul de a participa la schimburi de experienţă şi bune practici în domeniul inspecţiei muncii cu instituţii sau organisme similare din ţările membre ale Uniunii Europene.
Art. 8
Inspectorul de muncă are următoarele îndatoriri:
a)să utilizeze legitimaţia de serviciu şi insigna numai în exercitarea atribuţiilor de serviciu;
b)să se prezinte la programul normal de lucru, precum şi la programul stabilit pentru desfăşurarea unor acţiuni de control inopinat;
c)să respecte, în exercitarea atribuţiilor de control, prezumţia de nevinovăţie a persoanelor care fac obiectul controlului, să adopte un comportament civilizat, să manifeste imparţialitate şi nepărtinire, să fie ferm şi exigent;
d)să analizeze cu obiectivitate toate documentele şi informaţiile pe care angajatorii au obligaţia de a le pune la dispoziţia inspectorului de muncă pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetării evenimentelor;
e)să consemneze în procesul-verbal întocmit în urma controlului planul de măsuri în sarcina angajatorului;
f)să dovedească disponibilitate în situaţiile în care este necesară prezenţa sa la locul de muncă în afara programului normal de lucru, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii;
g)să analizeze efectele aplicării actelor normative din domeniul de activitate şi să înainteze superiorului ierarhic propuneri de modificare sau completare a acestora, atunci când situaţia o impune;
h)să informeze de îndată compartimentul de resurse umane din cadrul Inspecţiei Muncii/inspectoratului teritorial de muncă despre dobândirea calităţii procesuale de învinuit sau inculpat, precum şi despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunţate împotriva sa;
i)să monitorizeze modul de îndeplinire a măsurilor dispuse în activitatea de control şi, după caz, să aplice sancţiunile contravenţionale pentru neîndeplinirea acestora, conform prevederilor legale;
j)să sesizeze instituţia în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea, în cazul în care, cu prilejul desfăşurării unei activităţi de control, constată că se află într-o situaţie de incompatibilitate sau că există un conflict de interese.
Art. 9
(1)Inspectorului de muncă i se interzice;
a)să efectueze controale la entitatea în cadrul căreia soţul/soţia inspectorului de munca sau altă persoană cu care acesta este rudă sau afin până la gradul II inclusiv are calitatea de asociat sau acţionar, administrator, director, cenzor sau al cărei reprezentant legal este;
b)să efectueze controale la entitatea în cadrul căreia sau pentru care desfăşoară activităţi o persoană care este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul II inclusiv cu inspectorul de muncă;
c)să folosească informaţiile obţinute în activitatea de control pentru a obţine foloase necuvenite sau pentru a prejudicia imaginea instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
d)să abuzeze de calitatea oficială şi să compromită, prin activitatea sa publică, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte;
e)să redacteze, să tipărească sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină.
(2)Funcţia publică specifică de inspector de muncă nu este incompatibilă cu desfăşurarea de activităţi în domeniul formării profesionale, organizate conform legii, cu respectarea prevederilor art. 18 lit. a) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 10
Inspectorul de muncă beneficiază de stabilitate în funcţie şi independenţă faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară, de natură să îi afecteze libertatea de exerciţiu, decizie sau control în exercitarea atribuţiilor de serviciu, apreciere şi decizie şi care îl poate îngrădi sau împiedica în realizarea activităţii de control.
Art. 11
(1)Pentru prejudiciile materiale, constatate prin hotărâre judecătorească definitivă, aduse inspectorului de muncă sau membrilor familiei acestuia, în timpul şi/sau din cauza exercitării atribuţiilor de serviciu, se plătesc despăgubiri de către instituţia la care acesta este angajat. Recuperarea valorii despăgubirilor plătite se face de către instituţia plătitoare de la cei vinovaţi, potrivit legii.
(2)Condiţiile de acordare şi recuperare a despăgubirilor prevăzute la alin, (1) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi.
Art. 12
Inspectorul de muncă supus ingerinţelor, influenţei sau oricărei alte forme de presiune este obligat să aducă la cunoştinţă de îndată şi în scris acest fapt şefului său direct şi/sau să solicite şefilor ierarhici superiori înlăturarea constrângerilor care îi alterează libertatea de apreciere, de exerciţiu, decizie sau control ori să propună înlocuirea lui din echipa de control.
Art. 13
(1)Inspectorul de muncă beneficiază de sprijin financiar din partea instituţiei prin suportarea sumelor necesare asigurării asistenţei juridice, în cazurile în care actele şi faptele
îndeplinite în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, în limitele şi cu respectarea prevederilor legale, fac obiectul unor proceduri judiciare.
(2)Condiţiile de acordare a sprijinului financiar prevăzut la alin. (1) sau de recuperare a acestuia în situaţia în care inspectorul de muncă este găsit vinovat de către instanţa de judecată se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi justiţiei sociale, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 14
Inspectorul general de stat şi inspectorii-şefi vor asigura, prin conferinţe de presă, comunicate de presă şi alte mijloace specifice, contracararea unor campanii de defăimare a Inspecţiei Muncii, respectiv a inspectoratului teritorial de muncă, dacă se constată că inspectorii de muncă au exercitat atribuţiile de serviciu în limitele de competenţă.
Art. 15
Perioada în care îşi desfăşoară activitatea persoana numită în funcţia publică specifică de inspector de muncă se consideră vechime în specialitatea studiilor absolvite.
Art. 16
(1)Se instituie ziua de 11 iulie - Ziua Inspecţiei Muncii.
(2)Cu ocazia Zilei Inspecţiei Muncii, inspectorii de muncă nu vor desfăşura activităţi specifice de control, ci activităţi de informare.
Art. 17
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile celorlalte acte normative care reglementează funcţia publică, în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii contrare.
*
Prezenta lege transpune prevederile art. 8 lit. b) din Directiva (UE) 2022/2.041 a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 275 din 25 octombrie 2022.

-****-
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

FLORIN IORDACHE

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1107 din data de 28 decembrie 2018