Capitolul iii - Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii - Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii

M.Of. 1105

În vigoare
Versiune de la: 31 Octombrie 2023
CAPITOLUL III:Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii
SECŢIUNEA 1:Dispoziţii comune
Art. 31
(1)Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul, respectiv obligaţia corelativă de a se sesiza, din oficiu, pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, precum şi împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputaţia profesională a judecătorilor şi procurorilor. Sesizările privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său se soluţionează, la cerere sau din oficiu, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secţiile, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea judecătorului sau procurorului care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată în orice mod ori din oficiu, sesizează Inspecţia Judiciară pentru efectuarea de verificări, în vederea apărării independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(3)În situaţiile în care este afectată independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a unui judecător sau procuror, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune măsurile care se impun şi asigură publicarea acestora pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.
(4)La solicitarea judecătorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi afişat la instituţia unde acesta îşi desfăşoară activitatea şi/sau publicat pe site-ul acestei instituţii.
(5)Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor.
(6)Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale celor ce privesc organizarea judiciară.
Art. 32
(1)În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita sau furniza Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice informaţiile sau actele pe care le consideră necesare, în raport cu competenţele Consiliului Superior al Magistraturii ori ale instituţiilor solicitate sau solicitante şi în lumina principiului cooperării loiale dintre autorităţile şi instituţiile publice.
(2)În scopul informării cu privire la activitatea instanţelor şi parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instanţelor şi ale parchetelor şi organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii şi reprezentanţii societăţii civile.
Art. 33
(1)În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.
(2)În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în termen de 30 de zile de la sesizare. Depăşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.
Art. 34
(1)Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor.
(2)Consiliul Superior al Magistraturii este autoritate competentă pentru supravegherea operaţiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal de către instanţele judecătoreşti în exercitarea atribuţiilor lor judiciare, în sensul art. 55 par. (3) din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
Art. 35
(1)Consiliul Superior al Magistraturii poate desfăşura acţiuni de cooperare cu instituţii ale sistemelor judiciare din alte state.
(2)În condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Consiliul Superior al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanţilor instituţiilor din alte state la acţiunile de cooperare desfăşurate în România.
SECŢIUNEA 2:Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 36
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
a)apără independenţa autorităţii judecătoreşti în ansamblul său, potrivit art. 31 alin. (1);
b)numeşte şi revocă inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct ai Inspecţiei Judiciare, în condiţiile legii;
c)propune Preşedintelui României conferirea de distincţii pentru judecători şi procurori, în condiţiile legii;
d)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 37
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la admiterea în magistratură, formarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor:
a)exercită atribuţiile prevăzute de lege referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, emite avize şi adoptă regulamente, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;
b)exercită atribuţiile stabilite de lege în materia concursului de admitere în magistratură;
c)aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justiţie şi programul de formare profesională continuă a judecătorilor şi procurorilor, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii;
d)numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi desemnează judecătorii şi procurorii care vor face parte din Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii;
e)la propunerea directorului Institutului Naţional al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii şi adoptă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii;
f)numeşte şi revocă directorul şi directorii adjuncţi ai Şcolii Naţionale de Grefieri;
g)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 38
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor:
a)convoacă adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
b)avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor;
c)elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor;
d)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 39
(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte regulamente şi hotărâri prevăzute de lege.
(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.
(4)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.
(5)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justiţiei cu privire la necesitatea iniţierii sau modificării unor acte normative în domeniul justiţiei.
(6)Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual un raport privind starea justiţiei şi un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor, şi le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
SECŢIUNEA 3:Atribuţiile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii
Art. 40
(1)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor:
a)propun Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;
b)numesc judecătorii şi procurorii stagiari pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii;
c)eliberează din funcţie judecătorii şi procurorii stagiari;
d)numesc în funcţii de conducere judecătorii şi procurorii, în condiţiile legii;
e)dispun promovarea judecătorilor şi procurorilor, în condiţiile legii;
f)dispun, în condiţiile legii, delegarea şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor;
g)soluţionează contestaţiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, constituite în condiţiile legii;
h)iau măsuri pentru soluţionarea sesizărilor primite de la justiţiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor;
i)dispun suspendarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor;
j)aprobă, în condiţiile legii, transferul judecătorilor şi procurorilor;
k)îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii avizează, în condiţiile legii, propunerea ministrului justiţiei de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctului şi adjunctul acestuia, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţilor acestora, procurorilor şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Art. 41
(1)Secţia pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea instanţelor:
a)aprobă înfiinţarea şi desfiinţarea secţiilor curţilor de apel, ale instanţelor din circumscripţiile acestora, precum şi înfiinţarea sediilor secundare ale instanţelor judecătoreşti şi circumscripţiilor acestora, în condiţiile legii;
b)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanţe;
c)stabileşte categoriile de procese sau de cereri care se soluţionează în municipiul Bucureşti numai de anumite instanţe, cu respectarea competenţei materiale prevăzute de lege;
d)la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, stabileşte numărul vicepreşedinţilor curţilor de apel, ai tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor din reşedinţele de judeţ şi din municipiul Bucureşti, precum şi judecătoriile la care funcţionează un vicepreşedinte;
e)adoptă, în condiţiile legii, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti;
f)urmăreşte respectarea prevederilor legale şi regulamentare în domeniul organizării şi funcţionării instanţelor şi ia măsurile necesare înlăturării imediate a vulnerabilităţilor ce pot afecta buna desfăşurare a activităţii acestora;
g)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii referitoare la organizarea şi funcţionarea parchetelor:
a)aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism de înfiinţare şi desfiinţare a secţiilor în cadrul parchetelor şi direcţiilor specializate;
b)la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aprobă numărul adjuncţilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătoriile din reşedinţele de judeţ şi din municipiul Bucureşti, precum şi parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi;
c)aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru parchete;
d)adoptă, în condiţiile legii, regulamentele de ordine interioară ale parchetelor şi direcţiilor specializate;
e)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege sau Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii.
Art. 42
(1)Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu cu privire la judecători. Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează măsura controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de judecător.
(2)Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează percheziţia, reţinerea, arestarea preventivă şi arestul la domiciliu cu privire la procurori. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviinţează măsura controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune dacă urmează a fi dispusă obligaţia de a nu exercita funcţia de procuror.
(3)Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) privind percheziţia şi reţinerea nu se aplică în caz de infracţiune flagrantă.
Art. 43
Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunţă de îndată după primirea sesizărilor prevăzute la art. 42.
SECŢIUNEA 4:Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor
Art. 44
(1)Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute de lege ca abateri disciplinare.
(2)Acţiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârşite de judecători şi procurori se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar.
(3)În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară.
Art. 45
(1)Inspecţia Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris şi motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârşite de judecători şi procurori.
(2)În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
(3)Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(4)Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.
(5)În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare prealabile.
(6)În situaţia în care mai multe sesizări privesc aceeaşi faptă şi aceeaşi persoană, sesizările se conexează.
(7)Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii.
Art. 46
(1)Împotriva rezoluţiei de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4), persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-şef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecţia Judiciară.
(2)Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:
a)respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;
b)admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(3)Rezoluţia inspectorului-şef prin care au fost respinse plângerea şi rezoluţia de clasare poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(4)Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
a)respingerea contestaţiei;
b)admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor; termenul pentru completarea verificărilor este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii instanţei.
(5)Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.
(6)Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
Art. 47
(1)În cadrul cercetării disciplinare prealabile se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare.
(2)Cercetarea disciplinară prealabilă se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal.
(3)Cercetarea disciplinară prealabilă se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă.
(4)Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale.
(5)Suspendarea cercetării disciplinare prealabile se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.
(6)Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară prealabilă se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(7)Acţiunea disciplinară poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită.
Art. 48
(1)După efectuarea cercetării disciplinare prealabile, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:
a)admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;
b)respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.
(2)Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) ori completarea cercetării disciplinare prealabile de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef. După completarea cercetării, inspectorul-şef poate dispune, în scris şi motivat, una dintre soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).
(3)Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. b) şi alin. (2) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile. Soluţionarea cauzei se face de urgenţă şi cu precădere.
(4)Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa sunt:
a)respingerea contestaţiei;
b)admiterea contestaţiei, desfiinţarea rezoluţiei de respingere a sesizării şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare; în acest caz, de la comunicarea hotărârii instanţei curge un nou termen de 30 de zile pentru completarea cercetării disciplinare prealabile.
(5)Hotărârea pronunţată potrivit dispoziţiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desfiinţată rezoluţia inspectorului judiciar şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare prealabile. Inspectorul judiciar va putea dispune respingerea sesizării doar pentru aspecte care nu au făcut obiectul analizei instanţei.
(6)Hotărârea Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
Art. 49
(1)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară şi a Inspecţiei Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acţiunii nu împiedică desfăşurarea în continuare a judecăţii.
(2)Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o şi, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-şef.
(3)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii este posibilă conexarea mai multor acţiuni disciplinare care vizează acelaşi judecător sau procuror, inclusiv în cazurile în care acţiunea disciplinară s-a exercitat şi faţă de alţi judecători sau procurori, precum şi a acţiunilor disciplinare între care există o strânsă legătură. Excepţia conexităţii se poate invoca din oficiu sau de părţi la primul termen de judecată cu procedura completă şi se soluţionează prin încheiere motivată.
(4)Secţia competentă în materie disciplinară este obligată să pună în discuţia părţilor toate cererile, excepţiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu. Instanţa disciplinară se pronunţă mai întâi asupra excepţiilor care fac de prisos judecata în fond a acţiunii disciplinare.
(5)În procedura disciplinară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este admisibilă formularea unor cereri de intervenţie accesorie.
(6)Cererea de recuzare a membrilor secţiilor în materie disciplinară este admisibilă numai în următoarele situaţii:
a)în cazul în care acţiunea disciplinară îi vizează pe aceştia, soţul sau rudele lor până la gradul al IV-lea, inclusiv;
b)ori de câte ori, faţă de calitatea persoanei vizate de acţiunea disciplinară, imparţialitatea acestora ar putea fi afectată;
c)în caz de conflict de interese.
(7)Cererea de recuzare se soluţionează de secţia corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeaşi compunere.
(8)Toate motivele de nulitate a acţiunii disciplinare se invocă, sub sancţiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă.
(9)Secţia competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părţilor, să schimbe încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acţiunii disciplinare. În toate cazurile, instanţa disciplinară este obligată să pună în discuţia părţilor schimbarea încadrării, iar, la solicitarea acestora, să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Asupra schimbării de încadrare secţiile se pronunţă prin încheiere motivată.
(10)Dispoziţiile art. 30 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(11)Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe.
(12)Dispoziţiile art. 47 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(13)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de judecător sau procuror şi cu circumstanţele personale ale acestuia.
(14)Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta.
Art. 50
(1)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii soluţionează acţiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinară şi încadrarea juridică a acesteia;
b)temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;
d)sancţiunea aplicată şi motivele care au stat la baza aplicării acesteia;
e)calea de atac şi termenul în care hotărârea poate fi atacată;
f)instanţa competentă să judece calea de atac.
(2)Prevederile alin. (1) privind cuprinsul hotărârii se completează cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 51
(1)Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, la momentul pronunţării şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum şi Inspecţiei Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte cariera şi drepturile acestuia.
(2)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii faţă de care se exercită acţiunea disciplinară nu participă la lucrările secţiei în care se judecă această acţiune.
(3)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancţionat ori, după caz, de Inspecţia Judiciară. Competenţa soluţionării recursului aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancţionat disciplinar.
(4)Recursul prevăzut la alin. (3) este o cale devolutivă de atac şi suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancţiunii disciplinare.
(5)Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (3) este definitivă.
(6)Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii asigură punerea în executare a sancţiunilor disciplinare pe care le-au aplicat.
Art. 52
(1)Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei. Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie se redactează, obligatoriu, la momentul pronunţării şi se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce priveşte cariera şi drepturile acestuia. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acţiunii disciplinare, până la pronunţarea hotărârii de către secţia corespunzătoare.
(2)Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcţie în condiţiile alin. (1) poate fi atacată cu contestaţie în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcţie. Competenţa soluţionării contestaţiei aparţine Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.
(3)Contestaţia se soluţionează de urgenţă şi cu precădere şi nu suspendă executarea hotărârii secţiei Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanţei este definitivă.
(4)Până la soluţionarea contestaţiei, instanţa poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.
(5)Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie a judecătorului sau procurorului este desfiinţată, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în funcţia de judecător sau procuror pe această perioadă. Drepturile băneşti acordate sunt majorate, indexate şi reactualizate la data plăţii, incluzând şi dobânda legală penalizatoare.
(6)Pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare. Secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică.
(7)Durata suspendării din funcţie dispuse în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.
(8)În cazul în care secţia corespunzătoare, soluţionând acţiunea disciplinară, aplică sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie, prin aceeaşi hotărâre deduce durata suspendării din funcţie dispuse în condiţiile prezentului articol din durata sancţiunii disciplinare aplicate.
(9)Dispoziţiile alin. (8) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul în care prin hotărârea judecătorească prin care se soluţionează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3) s-a dispus înlocuirea sancţiunii disciplinare aplicate de secţia corespunzătoare cu sancţiunea disciplinară a suspendării din funcţie.
(10)În cazurile în care, prin hotărârea secţiei, rămasă definitivă, sau prin hotărârea judecătorească prin care se soluţionează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3), s-a dispus respingerea acţiunii disciplinare ori s-a constatat nulitatea acesteia, dispoziţiile alin. (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.
(11)Dispoziţiile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător şi în cazul hotărârilor secţiilor prin care judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie, potrivit legii, în perioada cuprinsă între data comunicării hotărârii secţiei corespunzătoare de aplicare a sancţiunii disciplinare a excluderii din magistratură şi data eliberării din funcţie.
(12)Dispoziţiile art. 28 alin. (2) rămân aplicabile pentru cazurile de suspendare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de prezentul articol.
Art. 53
(1)Pe durata soluţionării de către instanţă a cauzelor prevăzute la art. 46 alin. (3) şi art. 48 alin. (3), termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7), se suspendă.
(2)Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripţie a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecăţii acţiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depăşit cu încă un an.
Art. 54
(1)Numirea unui judecător în funcţia de procuror ori a unui procuror în funcţia de judecător sau eliberarea din funcţie nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.
(2)Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de procuror este de competenţa Secţiei pentru judecători. Judecarea acţiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârşirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcţia de judecător este de competenţa Secţiei pentru procurori.
(3)În cazul în care persoana cu privire la care se desfăşoară procedura disciplinară nu mai are calitatea de judecător sau procuror, dacă se exercită acţiunea disciplinară, secţia corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabileşte una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare şi cu circumstanţele personale ale celui care a săvârşit-o. Sancţiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. Hotărârea secţiei prin care sa aplicat sancţiunea disciplinară, rămasă definitivă, se ataşează la mapa profesională a persoanei în cauză.
Art. 55
În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea definitivă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie.