Titlul i - Dispoziţii generale - Legea 304/2022 privind organizarea judiciară
M.Of. 1104
În vigoare Versiune de la: 17 Iulie 2025
TITLUL I:Dispoziţii generale
CAPITOLUL I:Principiile organizării judiciare
Art. 1
(1)Organizarea judiciară reprezintă ansamblul de principii şi reguli care guvernează funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi parchetelor în activitatea judiciară, în scopul garantării respectării Constituţiei României, republicată, şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei prin înfăptuirea justiţiei ca serviciu public.
(2)Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(3)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei prin atribuţiile şi competenţele sale.
(4)Ministerul Public reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, exercitându-şi atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Art. 2
(1)Justiţia se înfăptuieşte de către judecători în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(2)Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
a)Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b)curţi de apel;
c)tribunale;
d)tribunale specializate;
e)instanţe militare;
f)judecătorii.
Art. 3
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Art. 5
(1)Ministerul Justiţiei contribuie la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public şi exercită atribuţiile de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, în limita competenţelor prevăzute de lege în sarcina sa.
(2)Ministrul justiţiei exercită autoritatea constituţională sub care îşi desfăşoară activitatea procurorii, în limita competenţelor prevăzute de lege în sarcina sa.
(3)Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competenţe referitoare la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
Art. 6
Cooperarea instituţională între instanţele judecătoreşti şi parchete, pe de o parte, precum şi între instanţele judecătoreşti sau parchete şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare care îmbracă aceste forme de cooperare ori care sunt emise unilateral şi care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, se realizează, respectiv se încheie şi se emit cu respectarea garanţiilor procesuale şi a drepturilor părţilor şi ale subiecţilor procesuali.
Art. 7
Existenţa şi conţinutul actelor prevăzute la art. 6 sunt informaţii de interes public la care accesul liber este garantat, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL II:Accesul la justiţie
Art. 8
(1)Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
(2)Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
Art. 9
(1)Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
(2)Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine, stare de sănătate ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
Art. 10
Configuraţia sălii de judecată trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor.
Art. 11
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
CAPITOLUL III:Dispoziţii generale privind procedura judiciară
Art. 12
(1)Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
(2)Pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă, în condiţiile art. 93 din Constituţia României, republicată, activitatea judiciară se desfăşoară în condiţiile actelor normative care le instituie şi guvernează.
Art. 13
Activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităţii, cu excepţia situaţiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.
Art. 14
(1)Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(2)În cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, procedurile desfăşurate prin mijloace tehnice de comunicare la distanţă sunt considerate publice.
Art. 15
(1)Şedinţele de judecată se înregistrează de către instanţă prin mijloace tehnice video sau audio.
(2)În cursul şedinţei de judecată, grefierul ia note cu privire la desfăşurarea procesului. Părţile pot cere citirea notelor şi vizarea lor de către preşedinte.
(3)După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
(4)Transcrierile susţinerilor verbale din timpul procesului efectuate în mod automat prin intermediul tehnologiei informaţiei, dacă o astfel de tehnologie a fost implementată la nivelul instanţei, vor fi înmânate părţilor la cerere, prin grija grefei, în condiţiile Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
(5)Dosarele cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti se întocmesc şi se arhivează în format hârtie.
(6)Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (5), la nivelul instanţelor judecătoreşti se implementează, în condiţiile stabilite prin regulament adoptat prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, Dosarul Electronic Naţional, de natură să permită, cu respectarea legii, accesul părţilor, prin internet, la dosarul cauzei, comunicarea electronică a actelor de procedură, precum şi posibilitatea depunerii, în aceeaşi modalitate, a unor acte la dosarul cauzei.
Art. 16
(1)Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2)Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
(3)În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
(4)În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
(5)Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
(6)Dezbaterile purtate de părţi în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română, în condiţiile art. 15 alin. (2). Obiecţiile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă.
(7)Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
Art. 17
Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
Art. 18 
(3)Hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată sau cu semnătură electronică avansată bazată pe un certificat emis de o autoritate sau o instituţie publică din România.
(1)Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi duse la îndeplinire în condiţiile legii.
(2)Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
(3)Hotărârile judecătoreşti pot fi semnate şi cu semnătură electronică calificată sau cu semnătură electronică avansată bazată pe un certificat emis de o autoritate sau o instituţie publică din România.Art. 19
(1)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii. Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a judecătorului din planificarea de permanenţă.
(2)Judecătorul din planificarea de permanenţă asigură compunerea completului de judecată în caz de absenţă a titularului.
(3)În situaţia incidentelor procedurale care se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă.