Art. 269. - După dezbaterea raportului Inspecţiei Judiciare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunţă, în termen de cel mult 30 de zile de la data şedinţei în care s-a dezbătut raportul, una dintre următoarele soluţii: - Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

M.Of. 1102

În vigoare
Versiune de la: 31 Decembrie 2025
Art. 269
(1)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune în despăgubiri numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul. Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată, de către Ministerul Finanţelor, cererea de chemare în judecată. În cadrul procesului, judecătorul sau procurorul vizat poate formula cerere de intervenţie, în condiţiile Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maximum 6 luni de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.
(3)După comunicarea hotărârii definitive pronunţate în acţiunea prevăzută la alin. (1), Ministerul Finanţelor va sesiza secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a constata dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(4)La solicitarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(5)Verificările prevăzute la alin. (4) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.
(6)Verificările Inspecţiei Judiciare sunt efectuate de o comisie alcătuită, în funcţie de calitatea celui vizat, din 3 judecători, inspectori judiciari, sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situaţia în care în aceeaşi cauză sunt verificaţi judecători şi procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele, în funcţie de calitatea persoanelor verificate.
(7)În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului şi procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.
(8)Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probatoriu administrat, Inspecţia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârşită de judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Raportul este supus confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.
(9)Raportul se comunică secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii şi judecătorului sau procurorului vizat.
(10)După dezbaterea raportului Inspecţiei Judiciare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii pronunţă, în termen de cel mult 30 de zile de la data şedinţei în care s-a dezbătut raportul, una dintre următoarele soluţii:
a)restituie raportul la Inspecţia Judiciară în cazul în care consideră că verificările nu sunt complete; în acest caz, hotărârea trebuie să cuprindă faptele şi împrejurările cu privire la care se impune completarea verificărilor şi natura verificărilor care se efectuează în completare; completarea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost dispusă;
b)aprobă raportul şi constată că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă;
c)respinge motivat raportul şi constată că eroarea judiciară nu a fost comisă ca urmare a exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(11)Hotărârile adoptate potrivit alin. (10) lit. b) şi c) se motivează în termen de cel mult 30 de zile şi se comunică Ministerului Finanţelor în termen de cel mult 3 zile de la motivare.
(12)Statul, prin Ministerul Finanţelor, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, prin hotărârea adoptată de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alin. (10), s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmarea exercitării funcţiei de către judecător sau procuror cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(13)Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de un an de la data plăţii de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire.
(14)Competenţa de soluţionare a acţiunii în regres revine, în primă instanţă, secţiei civile a curţii de apel de la domiciliul pârâtului. În cazul în care judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea în regres îşi exercită atribuţiile în cadrul acestei curţi sau la parchetul de pe lângă aceasta, acţiunea în regres va fi soluţionată de o curte de apel învecinată, la alegerea reclamantului.
(15)Împotriva hotărârii pronunţate potrivit alin. (14) se poate exercita calea de atac a recursului la secţia corespunzătoare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(16)Judecătorii şi procurorii pot încheia o asigurare profesională pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, în condiţiile legii. Asigurarea va fi acoperită integral de către judecător sau procuror.

Documente corelate

Jurisprudenţă numărul de obiecte din listă: (3)
Hotarari judecătoresti numărul de obiecte din listă: (3)
Comentarii, monografii, reviste şi webinarii numărul de obiecte din listă: (3)
Articole numărul de obiecte din listă: (3)