Capitolul ii - Sistemul pensiilor militare de stat - Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat

M.Of. 556

În vigoare
Versiune de la: 17 Iunie 2025 până la: 31 Decembrie 2025
CAPITOLUL II:Sistemul pensiilor militare de stat
SECŢIUNEA 0:
Art. 14
În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a)pensia de serviciu;
b)pensia de invaliditate;
c)pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1:Pensia de serviciu
Art. 15
Pensia de serviciu poate fi:
a)pentru limită de vârstă;
b)anticipată;
c)anticipată parţială.
Art. 16
(1)Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
b)au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.
(2)Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la prezenta lege.

Art. 17
(1)Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a)sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;
b)sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2)La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.
Art. 18
(1)Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani vechime în serviciu, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a)sunt trecuţi în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale;
b)sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2)Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează pentru numărul anilor de vechime în serviciu stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
(3)La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de prezenta lege, pensia de serviciu anticipată parţială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.
Art. 19
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
Art. 20
La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de serviciu anticipată devine, din oficiu, pensie de serviciu pentru limită de vârstă.
Art. 21
(1)Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data trecerii în rezervă/retragere sau încetării raporturilor de serviciu, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), astfel:
a)pentru activitate realizată în condiţii de muncă deosebite:

Vechime realizată în condiţii deosebite şi/sau în grupa a II-a de muncă (ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):

Ani

Luni

6

1

-

8

1

6

10

2

-

12

2

6

14

3

-

16

3

6

18

4

-

20

4

6

22

5

-

24

5

6

26

6

-

28

6

6

30

7

-

32

7

6

35

8

-

b)pentru activitate realizată în condiţii de muncă speciale şi alte condiţii:

Vechime realizată în condiţii speciale şi alte condiţii şi/sau în grupa I de muncă (ani împliniţi)

Reducerea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2):

Ani

Luni

2

1

-

3

1

6

4

2

-

5

2

6

6

3

-

7

3

6

8

4

-

9

4

6

10

5

-

11

5

6

12

6

-

13

6

6

14

7

-

15

7

6

16

8

-

17

8

6

18

9

-

19

9

6

20

10

-

21

10

6

22

11

-

23

11

6

24

12

-

25

12

6

26 de ani şi peste

13

-

(2)Reducerea vârstei standard de pensionare, potrivit alin. (1) sau în alte condiţii stabilite prin acte normative, nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin reducere, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.
(3)De reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la alin. (1) beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data depunerii cererii de pensionare, îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) şi care se regăsesc în una dintre următoarele situaţii:
a)au fost trecuţi în rezervă în conformitate cu art. 45 alin. (1) lit. a), b), e), g) şi h) din Legea nr. 384/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b)au fost trecuţi în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile acestora, ca urmare a reorganizării unităţii militare sau a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive ori nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Art. 22
[textul din Art. 22 din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. 40, punctul 1. din capitolul II din Ordonanta urgenta 57/2015]
Art. 23
(1)Vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei de serviciu este perioada în care o persoană s-a aflat în una sau mai multe din situaţiile prevăzute la art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.
(2)Vechimea în serviciu pentru deschiderea dreptului la pensia de serviciu nu cuprinde şi sporul acordat pentru activitatea desfăşurată în condiţiile de muncă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare.
Art. 24
La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:
a)1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b)1 an şi 6 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c)2 ani, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în alte condiţii.
Art. 25
(1)Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18 şi 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2)Vechimea valorificată pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se poate valorifica şi în sistemul public de pensii sau în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.
(3)În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26
(1)Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.

(2)Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii, precum şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condiţiile alin. (1).
(3)În situaţia prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potenţial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată.
Art. 27
Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opţional, în unul dintre sisteme.
Art. 28
(1)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ:
a)diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b)compensaţiile lunare pentru chirie;
c)valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e)primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f)indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g)contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h)plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i)compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j)restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k)majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l)drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m)sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n)drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o)sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
o1)sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
o2)sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare;
o3)stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare;
o4)stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
o5)majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
o6)contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii;

p)alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
*) Potrivit Deciziei nr. 63/2020, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că:
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate, prin transpunerea fiecărui element component al soldei/salariului lunar brut realizat la funcţia de bază, stabilit potrivit legilor de salarizare în vigoare la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a se face distincţie după cum acest cuantum brut actualizat este mai mare sau mai mic faţă de cel al soldelor/salariilor lunare brute realizate în perioada aleasă de viitorul pensionar, ceea ce poate semnifica inclusiv diminuarea bazei de calcul alese în măsura în care, la data deschiderii drepturilor de pensie, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 18, 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), aferentă vechimii în serviciu, actualizată cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie.

(3)[textul din Art. 28, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. XIV, punctul 5. din Legea 282/2023]
(4)Pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate, pentru stabilirea bazei de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează soldele/salariile lunare brute corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care acesta este încadrat în ţară sau, la alegere, soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în aceeaşi perioadă de raportare în anii anteriori plecării în misiune, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului de pensie.

(5)[textul din Art. 28, alin. (5) din capitolul II, sectiunea 1 a fost abrogat la 01-ian-2024 de Art. XIV, punctul 7. din Legea 282/2023]
(6)La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează indemnizaţiile lunare/soldele/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază în perioada de raportare, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

(7)Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, se utilizează ca bază de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) veniturile determinate în vederea stabilirii şi plăţii contribuţiei de asigurări sociale, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

(8)Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în perioada de activitate, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

(9)Soldele/Salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1) nu se actualizează dacă indicele preţurilor de consum lunar prezintă valori negative.

(10)Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
(11)La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 281
Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c) dintr-un număr de luni consecutive, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 28 alin. (1).

Art. 29
(1)Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a)militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b)pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
(2)De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare ar care lipseşte din această vechime.
(3)Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).

Art. 30
Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Art. 31
(1)Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Termenele de declarare şi de plată a sumelor reprezentând contribuţiile individuale la bugetul de stat sunt cele prevăzute de legislaţia fiscală pentru declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale.

SECŢIUNEA 2:Pensia de invaliditate
Art. 32
Au dreptul la pensie de invaliditate militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza:
a)producerii unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
b)accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
Art. 33
(1)Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a), şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia celor din învăţământul liceal, care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii desfăşurate în aceste instituţii.
(2)În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), baza de calcul pentru stabilirea pensiei o reprezintă solda de funcţie minimă corespunzătoare primului grad militar/profesional din cadrul corpului pentru care se pregăteşte.

Art. 34
Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a)invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b)invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c)invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.
Art. 35
(1)Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor şi normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
(2)Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală.
Art. 36
(1)Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.
(2)Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1).
(3)În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară prevăzute la alin. (1) emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4)În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5)Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau a Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7)Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8)Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9)Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive şi executorii.
Art. 37
Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38
Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor accidente sau a unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului, beneficiază de pensia de invaliditate dacă au realizat, în condiţiile legii, vechime în serviciu.
Art. 39
(1)Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte conform prevederilor art. 29 şi 30.
(2)Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor art. 23-27.
(3)La suma procentelor cuvenite pentru vechimea cumulată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a)1% pentru invaliditate de gradul I;
b)0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c)0,6% pentru invaliditate de gradul III.

Art. 40
Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.

Art. 41
(1)Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie pentru însoţitor, în afara pensiei, în cuantumul stabilit pentru această categorie în sistemul public de pensii.
(2)Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
(3)În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.
Art. 42
(1)Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), la termenele stabilite de comisiile de expertiză medico-militară.
(2)După fiecare revizuire medicală, comisiile de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b)încadrarea în alt grad de invaliditate;
c)redobândirea capacităţii de muncă.
(3)Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.
(4)Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală, atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5)Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6)Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 36.
Art. 43
(1)Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a)prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b)au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 alin. (2);
c)au dreptul la pensia de serviciu în condiţiile art. 17 alin. (1) lit. b) şi ale art. 18 alin. (1) lit. b).
(2)Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiei centrale de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44
(1)Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca, pentru expertizare, pensionarul de invaliditate.
(2)Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive până la următoarea revizuire medicală.
(3)Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plăţii pensiei.
Art. 45
(1)Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au dreptul la pensie de invaliditate pot opta, la deschiderea dreptului de pensie, pentru pensia mai avantajoasă dintre pensia de invaliditate şi pensia de serviciu anticipată sau anticipată parţială, după caz, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea acestora.
(2)La împlinirea vârstei prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, beneficiarii pensiei de invaliditate pot opta pentru pensia care îi avantajează.
Art. 46
(1)Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
(2)Casa de pensii sectorială comunică lunar, comisiei centrale de expertiză medico-militară, pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care au împlinit vârsta standard de pensionare sau, după caz, condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă.
SECŢIUNEA 3:Pensia de urmaş
Art. 47
Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor dacă susţinătorul, la data decesului, era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 48
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a)până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b)dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c)pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 49
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei prevăzute la art. 16 alin. (2), dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani şi nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(2)În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenite soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50
(1)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2)Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale, şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 51
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului soţului susţinător, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 52
Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Art. 53
(1)Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a)pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b)pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2)Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a)50% - pentru un singur urmaş;
b)75% - pentru 2 urmaşi;
c)100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54
Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55
(1)Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu baza de calcul prevăzuta la art. 28.

(11)De o pensie de urmaş egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă optează pentru aceasta, pot beneficia şi urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), cărora li s-a deschis dreptul la pensie de urmaş în sistemul public de pensii.

(2)În cazul în care nu există urmaşi, dacă cel decedat era singurul susţinător al părinţilor săi, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş stabilită potrivit prevederilor alin. (1).
(3)Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în rezervă, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), pot opta între pensia stabilită potrivit prezentei legi şi pensia proprie din sistemul public de pensii.
Art. 56
În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art. 57
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 58
Opţiunea prevăzută la art. 57 poate fi făcută atât în cadrul sistemului pensiilor militare de stat, cât şi faţă de celelalte sisteme de pensii.
SECŢIUNEA 4:Indexarea şi actualizarea pensiilor
Art. 59
(1)Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
*) Potrivit art. VIII alin. (7) din O.U.G. nr. 226/2020, prin derogare de la art. 59 alin. (1), în anul 2021 pensiile militare de stat stabilite în condiţiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.

- Art. XLV din OUG 130/2021
(1)Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu 1 ianuarie 2022, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute aflate în plată la 31 decembrie 2021 sunt de până la 2.500 lei inclusiv se indexează cu 10%, din oficiu.
(2)Începând cu 1 ianuarie 2022, pensiile militare de stat ale căror cuantumuri brute aflate în plată la 31 decembrie 2021 sunt mai mari de 2.500 lei se indexează potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)În cazul indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat potrivit alin. (1) şi (2) pentru pensiile stabilite conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. 60 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

(2)Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflaţiei menţionată la alin. (1) înregistrează valori negative.

Art. 60
(1)La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.

(2)Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
(3)În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.
(4)Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

*) Potrivit Deciziei nr. 63/2020, în interpretarea dispoziţiilor art. 60, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că:
Pensia militară de stat netă, calculată conform dispoziţiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 223/2015, după deducerea impozitului pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare, este plafonată la cuantumul mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, deja actualizate, conform dispoziţiilor art. 28 alin. (1), la data deschiderii dreptului de pensie.

SECŢIUNEA 5:Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 61
(1)Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.
(2)Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(3)Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a)la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b)la centrul militar zonal/judeţean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura ori direcţia judeţeană de informaţii/instituţia sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situaţia celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu;
c)la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii/instituţia ori unitatea, după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi. Urmaşii pot depune cererea şi documentele necesare şi la casele de pensii sectoriale în a căror evidenţă s-au aflat susţinătorii.
(4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(5)Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(6)Casele de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informaţii stabilesc şi plătesc pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, potrivit protocoalelor încheiate.
Art. 62
(1)În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2)Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3)Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 63
(1)Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a)de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, după caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat dacă cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situaţii;
b)din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii sectorială peste termenul prevăzut la lit. a).
(2)Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor în activitate/încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului, pensia se stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii sectoriale.
(3)Plata drepturilor de pensie pentru care optează soţul supravieţuitor se efectuează începând cu data suspendării pensiei proprii.
Art. 64
(1)Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.

(2)Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3)Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 65
(1)În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu ori la cererea persoanelor îndreptăţite, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
Art. 66
(1)În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2)Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67
(1)Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. ori, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3)Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul sau, după caz, la solicitarea pensionarilor, la reşedinţa acestora din România, prin Compania Naţională «Poşta Română» - S.A., taloanele de plată a drepturilor, potrivit alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care aceştia au optat.

(4)Casele de pensii sectoriale transmit, la cerere, pe e-mail sau în contul online deschis în portalul fiecărei case sectoriale, talonul de plată în format electronic pensionarilor care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, situaţie în care transmiterea taloanelor de plată, potrivit alin. (3), se efectuează doar la solicitarea persoanelor îndreptăţite.
(5)Talonul de plată cu privire la sumele plătite se transmite începând cu luna următoare înregistrării cererii prevăzute la alin. (4), în maximum 48 de ore de la efectuarea plăţii drepturilor în cont curent sau cont de card.
(6)Talonul de plată transmis în format electronic produce efecte juridice identice cu talonul de plată transmis lunar la domiciliul sau, după caz, la reşedinţa pensionarului.
(7)Talonul de plată transmis în format electronic este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea talonului de plată în format fizic.
(8)Talonul de plată transmis în format electronic conţine toate elementele de identificare unică de pe talonul de plată emis pe suport hârtie.
(9)Casele de pensii sectoriale arhivează taloanele de plată transmise în format electronic în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.

Art. 68
(1)Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2)Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3)Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69
(1)Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2)Pensiile militare de stat sau alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective ori într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3)Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau altor drepturi de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele de pensii sectoriale.
Art. 70
[textul din Art. 70 din capitolul II, sectiunea 5 a fost abrogat la 01-ian-2016 de Art. 40, punctul 15. din capitolul II din Ordonanta urgenta 57/2015]
Art. 71
(1)În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul a decedat;
b)pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 50 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f)copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
g)pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2)Datele referitoare la decesul persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3)Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. g), casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 711
(1)Nu beneficiază de pensie de serviciu ori de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, pensionarii care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.
(2)În cazul condamnării definitive a unui pensionar militar pentru săvârşirea unei infracţiuni contra umanităţii, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, casei de pensii sectoriale în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat informaţii de natură să conducă la încetarea pensiei.
(3)Vechimea în serviciu recunoscută pentru stabilirea pensiilor, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.

Art. 72
(1)În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a)pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b)pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne ori Serviciului Român de Informaţii;
c)copilul beneficiar al unei pensii de urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
d)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
e)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
f)soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
g)pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se încadrează în muncă, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local ori judeţean;
h)pensionarul de invaliditate, gradul III, se încadrează în muncă depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv, cu excepţia situaţiei în care a fost ales consilier local sau judeţean.
(2)În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3)Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistenţă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4)Suspendarea plăţii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73
În sistemul pensiilor militare de stat, reluarea plăţii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a)începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b)începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c)de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plăţii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. c);
d)începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea de reluare a plăţii pensiei în cazul prevăzut la art. 72 alin. (4).
Art. 74
(1)Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
(2)Nu constituie modificare a drepturilor de pensie măsurile de indexare şi actualizare a pensiilor generate de evoluţia estimată a indicelui preţurilor de consum corelată cu creşterile medii salariale, acordate prin hotărâri ale Guvernului, cu excepţia primei actualizări reglementate de art. 60 alin. (1).
Art. 75
Prevederile prezentei legi referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76
(1)În sistemul pensiilor militare de stat pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a)pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b)nevăzătorii;
c)pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d)copiii beneficiari ai unei pensii de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2)Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea din urmă nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 77
Pensionarii militari care realizează stagii de cotizare în sistemul public de pensii sau care realizează vechime în muncă în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii şi care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei militare de stat pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, în condiţiile protocoalelor încheiate între entităţile implicate.
Art. 78
(1)Deciziile de pensii pentru limită de vârstă şi anticipate ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au redobândit calitatea de poliţişti ori funcţionari publici cu statut special în instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se revocă.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul, poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în activitate ori a redobândit calitatea de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(3)Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica caselor de pensii sectoriale, în termen de 15 zile, persoanele care beneficiază de pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea de poliţist ori funcţionar public cu statut special.
(4)La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea valorificată la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în activitate, respectiv timpul lucrat în calitate de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(5)În situaţia prevăzută la alin. (4), baza de calcul al pensiei este cea stabilită la art. 28.
Art. 79
Beneficiarii drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia.
Art. 80
(1)Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2)Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.