Capitolul v - Acordarea de către stat a compensaţiilor financiare victimelor unor infracţiuni - Legea 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor

M.Of. 505

În vigoare
Versiune de la: 30 Iulie 2025
CAPITOLUL V:Acordarea de către stat a compensaţiilor financiare victimelor unor infracţiuni
Art. 21
(1)Compensaţia financiară se acordă, la cerere, în condiţiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime:
a)persoanele asupra cărora a fost săvârşită o tentativă la infracţiunile de omor şi omor calificat, prevăzute la art. 188 şi 189 din Codul penal, o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal, o infracţiune intenţionată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracţiune de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal, o infracţiune de violenţă în familie, prevăzută la art. 199 din Codul penal, o infracţiune de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută la art. 205 din Codul penal, o infracţiune de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori şi supunere la muncă forţată sau obligatorie prevăzute la art. 209-212 din Codul penal, o infracţiune de viol, viol săvârşit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârşită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreţinerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori şi corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale şi hărţuire sexuală prevăzute la art. 218-223 din Codul penal, o infracţiune de tortură prevăzută la art. 282 din Codul penal, o infracţiune de pornografie infantilă prevăzută la art. 374 din Codul penal;
b)membrul de familie al persoanelor decedate prin săvârşirea infracţiunilor prevăzute la lit. a).

(2)Compensaţia financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României şi victima este:
a)cetăţean român;
b)cetăţean străin ori apatrid care locuieşte legal în România;
c)cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii; sau
d)cetăţean străin sau apatrid cu reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracţiunii.
(3)În cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) şi (2), compensaţia financiară se acordă în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 22
(1)Compensaţia financiară nu se acordă dacă:
a)se stabileşte că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori că fapta a fost săvârşită în stare de legitimă apărare împotriva atacului victimei în condiţiile art. 44 din Codul penal;
b)victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracţional organizat;
c)victima este condamnată definitiv pentru una dintre infracţiunile prevăzute la art. 21 alin. (1);
d)instanţa reţine în favoarea făptuitorului circumstanţa atenuantă a depăşirii limitelor legitimei apărări împotriva atacului victimei, prevăzută la art. 73 lit. a) din Codul penal, sau circumstanţa atenuantă a provocării prevăzută la art. 73 lit. b) din Codul penal.
(2)Victima care a beneficiat de compensaţie financiară sau de un avans din compensaţia financiară este obligată la restituirea sumelor dacă se stabileşte existenţa unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1).
Art. 23
[textul din Art. 23 din capitolul V a fost abrogat la 08-nov-2024 de Art. I, punctul 8. din Legea 272/2024]
Art. 24
(1)În cazul în care făptuitorul este cunoscut, compensaţia financiară poate fi acordată victimei dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a)victima a formulat cererea de compensaţie financiară în termen de 3 ani, după caz:
1.de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care instanţa penală a pronunţat condamnarea sau achitarea în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b)-d) din Codul de procedură penală şi a acordat despăgubiri civile ori încetarea procesului penal în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. f) şi h) din Codul de procedură penală;
2.de la data la care procurorul a dispus clasarea, în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), c), d), f) şi h) din Codul de procedură penală;
3.de la data la care renunţarea la urmărirea penală a fost confirmată de judecătorul de cameră preliminară.

b)victima s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, cu excepţia cazului în care s-a dispus clasarea potrivit dispoziţiilor art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală;
c)[textul din Art. 24, alin. (1), litera C. din capitolul V a fost abrogat la 08-nov-2024 de Art. I, punctul 11. din Legea 272/2024]
d)victima nu a obţinut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.

(2)Dacă victima s-a aflat în imposibilitate de a formula cererea de compensaţie financiară, termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate.

(3)În cazul în care instanţa a dispus disjungerea acţiunii civile de acţiunea penală, termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost admisă acţiunea civilă.

(4)Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani şi cele care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială nu au obligaţia prevăzută la alin. (1) lit. b).

Art. 25
În cazul în care făptuitorul este necunoscut, victima poate formula cererea de compensaţie financiară în termen de 3 ani de la data începerii urmăririi penale, dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. d).

Art. 26
Dacă victima este un minor şi reprezentantul legal al acestuia nu a formulat cererea de compensaţie financiară în termenele prevăzute, după caz, la art. 24 sau 25, aceste termene încep să curgă de la data la care victima a împlinit vârsta de 18 ani.
Art. 27
(1)Compensaţia financiară se acordă victimei pentru următoarele categorii de prejudicii suferite de aceasta prin săvârşirea infracţiunii:
a)în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. a):
1.cheltuielile de spitalizare şi alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă pentru restabilirea stării de sănătate fizică sau psihică, afectată ca urmare a faptei penale săvârşite asupra sa, inclusiv costul investigaţiilor, analizelor şi consultaţiilor medicale;
2.prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârşirea infracţiunii;
3.câştigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârşirii infracţiunii;
4.daunele morale;
b)în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b):
1.cheltuielile de înmormântare;
2.întreţinerea de care victima este lipsită din cauza săvârşirii infracţiunii;
3.cheltuielile prevăzute la lit. a) pct. 1 suportate de persoana decedată sau de către membrii de familie ai acesteia, înainte de decesul persoanei, ca urmare a săvârşirii infracţiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1);
4.daunele morale.
(2)Sumele de bani plătite de făptuitor cu titlu de despăgubiri civile şi indemnizaţia obţinută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii se scad din cuantumul compensaţiei financiare acordate de stat victimei.

Art. 28
(1)Cererea de compensaţie financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază victima şi se soluţionează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituite în fiecare tribunal.
(2)Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor este alcătuită din cel puţin 2 judecători specializaţi în materie penală, desemnaţi pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului.

(3)Adunarea generală a judecătorilor tribunalului desemnează, pentru o perioadă de 3 ani, şi un număr egal de judecători supleanţi ai judecătorilor care alcătuiesc Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor.
(4)Judecătorii supleanţi prevăzuţi la alin. (3) participă la soluţionarea cererilor de compensaţii financiare în cazul imposibilităţii de participare a unuia sau a ambilor judecători care alcătuiesc Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor.
(5)Secretariatul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor este asigurat de unul sau mai mulţi grefieri, desemnaţi de preşedintele tribunalului.
Art. 29
(1)Cererea de compensaţie financiară trebuie să cuprindă:
a)numele, prenumele, cetăţenia, data şi locul naşterii, domiciliul sau reşedinţa victimei;
b)data, locul şi împrejurările săvârşirii infracţiunii care a cauzat prejudiciul;
c)categoriile de prejudicii suferite prin săvârşirea infracţiunii, care se încadrează în dispoziţiile art. 27 alin. (1);
d)dacă este cazul, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată şi data sesizării acestora;
e)dacă este cazul, numărul şi data hotărârii judecătoreşti sau a actului organului de urmărire penală, prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a);
f)calitatea de membru de familie al persoanei decedate, în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b);

g)antecedentele penale;
h)sumele plătite cu titlu de despăgubiri de către făptuitor sau indemnizaţia obţinută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârşirea infracţiunii;
i)cuantumul compensaţiei financiare solicitate.
(2)La cererea de compensaţie financiară se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere şi orice alte documente deţinute de victimă, utile pentru soluţionarea cererii.
Art. 30
(1)Victima poate solicita Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor un avans din compensaţia financiară, în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe ţară stabilite pentru anul în care victima a solicitat avansul.
(2)Avansul se poate solicita prin cererea de compensaţie financiară sau printr-o cerere separată, care poate fi formulată oricând după sesizarea organelor de urmărire penală şi cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensaţie. Dispoziţiile art. 29 se aplică în mod corespunzător în cazul în care avansul este solicitat printr-o cerere separată, în care se menţionează şi stadiul procedurii judiciare.

(3)Avansul din compensaţia financiară se acordă victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) dacă infracţiunea a fost săvârşită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracţiunea a fost săvârşită în afara teritoriului României, dacă victima este cetăţean român sau străin care locuieşte legal în România şi procesul penal se desfăşoară în România.

(4)Cererea victimei privind acordarea unui avans din compensaţia financiară se soluţionează în termen de 30 de zile de la data solicitării, de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor.
(5)În cazul respingerii acţiunii civile, victima este obligată la restituirea avansului din compensaţia financiară.

(6)Victima care a beneficiat de un avans din compensaţia financiară este obligată la restituirea acestuia dacă nu a depus cererea pentru compensaţie financiară în termenele prevăzute, după caz, la art. 24, 25 sau 26.
(7)Dacă făptuitorul nu a fost trimis în judecată într-un termen de 2 ani de la data înregistrării cauzei ori, după trimiterea în judecată, cauza nu a fost soluţionată în termen de un an, victima poate solicita un nou avans din compensaţia financiară. Suma totală acordată nu poate depăşi echivalentul a 20 de salarii de bază minime brute pe ţară stabilite pentru anul în care victima a formulat ultima cerere de avans din compensaţia financiară.

Art. 31
(1)Cererea de compensaţie financiară şi cererea privind acordarea unui avans din compensaţia financiară se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea victimei.
(2)Participarea procurorului este obligatorie.
(3)În vederea soluţionării cererii, Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor în complet format din doi judecători poate să audieze persoane, să solicite documente şi să administreze orice alte probe pe care le consideră utile pentru soluţionarea cererii.
(4)Soluţionând cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor în complet format din doi judecători poate pronunţa, prin hotărâre, una dintre următoarele soluţii:
a)admite cererea şi stabileşte cuantumul compensaţiei financiare sau, după caz, al avansului din aceasta;
b)respinge cererea dacă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea compensaţiei financiare sau, după caz, a avansului din aceasta.
(5)Hotărârea prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta se comunică victimei.
(6)Hotărârea poate fi atacată cu contestaţie la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

*) Prin Decizia nr. 6/2025 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi stabileşte că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (6) din Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, cu modificările şi completările anterioare Legii nr. 272/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii şi protecţiei victimelor infracţiunilor, contestaţia formulată împotriva hotărârii Comisiei pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor, constituită în cadrul tribunalelor, prin care s-a soluţionat cererea de compensaţie financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, se judecă în complet format din doi judecători, după regulile specifice judecării căii de atac a apelului din procedurile necontencioase.

Art. 32
Comisia pentru acordarea de compensaţii financiare victimelor infracţiunilor are obligaţia de a informa organul de urmărire penală sau instanţa învestită cu judecarea infracţiunii ori, după caz, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii civile, cu privire la cererea de compensaţie financiară ori cu privire la cererea prin care victima a solicitat un avans din compensaţia financiară.
Art. 33
(1)Fondurile necesare pentru acordarea compensaţiei financiare sau a avansului din aceasta pentru victimele infracţiunilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.
(2)Plata compensaţiei financiare sau a avansului din aceasta pentru victimele infracţiunilor se asigură de compartimentele financiare ale tribunalelor, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost acordată compensaţia financiară sau un avans din aceasta.
(3)Statul, prin Ministerul Justiţiei, se subrogă în drepturile victimei care a beneficiat de compensaţie financiară sau de un avans din aceasta pentru recuperarea sumelor plătite victimei.
(4)În cauzele în care victimei infracţiunii i s-a acordat avans din compensaţia financiară sau asistenţă juridică gratuită, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie. Dacă s-a admis cererea de asistenţă juridică gratuită în procedura de executare sau cererea privind acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătoreşti prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracţiunii ori cererea de compensaţii financiare, statul, prin Ministerul Justiţiei, ia măsuri imediate pentru recuperarea acestor sume de la autorul faptei.
(5)Modelul cererilor pentru acordarea compensaţiei financiare şi a avansului din aceasta victimelor infracţiunilor se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 34
(1)Cererea de compensaţie financiară şi cererea privind acordarea unui avans din aceasta pot fi formulate de către reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicţie.
(2)Cererea de compensaţie financiară şi cererea privind acordarea unui avans din aceasta pot fi formulate şi de către organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei victimelor, dacă sunt semnate de victimă, cuprind datele prevăzute la art. 29 alin. (1) şi sunt anexate documentele prevăzute la art. 29 alin. (2). În cazul în care avansul este solicitat printr-o cerere separată, în cerere se menţionează şi stadiul procedurii judiciare.
(3)Cererea de compensaţie financiară şi cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru.