Capitolul v - Organizarea studiilor universitare - Legea 199/2023 a învăţământului superior

M.Of. 614

În vigoare
Versiune de la: 1 August 2025
CAPITOLUL V:Organizarea studiilor universitare
SECŢIUNEA 1:Structura învăţământului superior
Art. 26
(1)Formarea iniţială, în învăţământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri, după cum urmează:
a)ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată;
b)ciclul I - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licenţă;
c)ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat;
d)ciclul III - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.
(2)Formarea continuă, în învăţământul superior, ulterioară formării iniţiale, se realizează prin programe de studii postuniversitare, după cum urmează:
a)programe de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor;
b)programe de studii postdoctorale;
c)programe de studii postuniversitare de rezidenţiat;
d)programe de formare profesională a adulţilor.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot desfăşura programe de formare profesională a adulţilor, diferite de cele prevăzute la alin. (2), pentru cursanţi care nu au absolvit studii universitare de scurtă durată, licenţă, master sau doctorat, însă doar pentru nivelul 5, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 375/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Programele de formare profesională a adulţilor prevăzute la alin. (3) se organizează în domeniile din aria competenţelor transversale şi se finalizează cu atestarea de competenţe transversale. Actul de studii eliberat se numeşte certificat de atestare competenţe transversale.
Art. 27
(1)De regulă, anul universitar începe în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două semestre şi se finalizează, de regulă, la 30 septembrie în anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activităţi didactice, urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.
(2)Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar, calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu. Pentru realizarea activităţilor educaţionale specifice, senatul universitar aprobă Regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, care poate fi modificat cu cel puţin 3 luni înainte de începerea anului universitar.
SECŢIUNEA 2:Programele de studii universitare
Art. 28
(1)Programul de studii universitare cuprinde totalitatea activităţilor de proiectare, organizare, predare, conducere şi realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare care conduc la o calificare universitară.
(2)Activităţile de predare, aplicare practică, cercetare şi evaluare sunt descrise în curriculumul programului de studii în concordanţă cu Sistemul european al creditelor transferabile, denumit în continuare ECTS, exprimându-se în credite ECTS.
(3)Curriculumul programului de studii universitare cuprinde ansamblul de discipline ce conduce la o calificare universitară, are ca scop rezultate aşteptate ale învăţării şi este concordant cu nivelul calificării definit în Cadrul naţional al calificărilor, denumit în continuare CNC.
(4)Pentru fiecare disciplină se întocmeşte fişa disciplinei, în care sunt formulate cel puţin: rezultatele învăţării, conţinutul predării şi învăţării şi practicile asociate învăţării, predării şi evaluării, precum şi numărul de credite de studii alocate pentru fiecare activitate.
(5)Rezultatele aşteptate ale învăţării sunt corelate cu competenţele solicitate de ocupaţiile corespunzătoare, conform standardelor ocupaţionale şi/sau Clasificării Europene a Ocupaţiilor, denumită în continuare ESCO.
(6)Curriculumul fiecărui program de studii universitare şi postuniversitare intră în competenţa şi responsabilitatea instituţiei de învăţământ superior, respectiv a instituţiilor de învăţământ superior care organizează programul de studii integrat. Acesta se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele obţinerii calificării identificate şi se aprobă de senatul universitar.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (6), curriculumul pentru departamentele de pregătire a personalului didactic se stabileşte de Ministerul Educaţiei.
(8)Concordanţa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării calităţii.
(9)Programele de studii universitare oferă acces la ocupaţii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit, cuprinse sau care se includ în Clasificarea Ocupaţiilor din România, denumită în continuare COR sau ESCO.
(10)Planurile de învăţământ pentru programele de studii de scurtă durată, licenţă şi masterat, şi pentru programele de pregătire individuală din ciclul III de studii universitare de doctorat conţin discipline de etică şi integritate academică, inclusiv etică a cercetării.
(11)Titlurile şi calificările universitare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(12)Programul de studii integrat se defineşte ca totalitatea activităţilor de proiectare, învăţare, predare, cercetare, aplicaţii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment la diplomă. Curriculumul acestui tip de program este elaborat şi organizat în comun de mai multe instituţii de învăţământ superior din Spaţiul european al învăţământului superior şi conduce la o diplomă comună sau la diplome duble/multiple.
Art. 29
(1)Programele de studii sunt definite prin:
a)ciclul de studii în cadrul căruia este organizat: de scurtă durată, licenţă, masterat, doctorat, respectiv tipul de program de studii postuniversitare;
b)domeniul de specializare a cunoaşterii - ISCED, conform cu diviziunea academică a cunoaşterii şi cu diviziunea profesională a muncii;
c)modul de organizare;
d)forma de învăţământ;
e)limba sau limbile de predare;
f)unitatea administrativ-teritorială unde se organizează;
g)calificarea oferită.
(2)Programele de studii universitare se pot organiza în unul dintre următoarele moduri:
a)de o singură instituţie de învăţământ superior;
b)în comun, de mai multe instituţii de învăţământ superior-integrat;
c)în consorţiu, pentru învăţământ dual.
(3)Pentru fiecare program de studii se stabileşte un sistem de asigurare internă a calităţii activităţilor de proiectare, organizare, predare şi conducere şi realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare.
(4)Pentru fiecare program de studii universitare se stabileşte un sistem de asigurare internă a calităţii activităţilor de proiectare, organizare, predare, conducere şi realizare efectivă a învăţării, aplicare practică, cercetare şi evaluare.
Art. 30
(1)Organizarea programelor de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare şi funcţionare, în acord cu standardele prevăzute la art. 225 alin. (2) lit. b) şi cu standardele de calitate prevăzute la art. 33 alin. (3).
(2)Instituţiile de învăţământ superior româneşti care organizează programe de studii integrate, finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă, în condiţiile art. 8 alin. (5), stabilesc un regulament propriu de organizare şi funcţionare a acestora, aprobat de senatul universitar. Prin regulament se stabilesc inclusiv modalitatea de admitere şi finalizare a acestor studii, formatul actelor de studii, precum şi modalitatea de eliberare a acestora.
(3)Un program de studii universitare funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi funcţionează în condiţiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv de acreditare. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu funcţionează legal se sancţionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari şi cu retragerea imediată de către Ministerul Educaţiei a autorizaţiei de funcţionare provizorie sau a acreditării pentru instituţia în cauză.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, pentru fiecare limbă de predare/asociere a două sau mai multe limbi de predare în cadrul aceluiaşi program de studii şi pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în care se desfăşoară.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru învăţământul în limba minorităţilor naţionale prevăzute la art. 24, autorizarea/acreditarea se realizează distinct pentru fiecare formă de învăţământ, pentru fiecare limbă a minorităţii naţionale şi pentru fiecare spaţiu geografic în care se desfăşoară.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), în cazul programelor de studii integrate finalizate cu diplomă comună sau cu diploma dublă sau multiplă, acreditarea se realizează fără parcurgerea procedurii de autorizare de funcţionare provizorie şi fără a se face distincţie în ceea ce priveşte limba de predare şi spaţiul geografic în care se desfăşoară.
(7)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în cazul programelor de studii din cadrul învăţământului dual, acreditarea se realizează fără a se face distincţie în ceea ce priveşte unitatea administrativ-teritorială în care se desfăşoară.
(8)Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, unitatea administrativ-teritorială de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învăţământ şi limba sau limbile de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, propus de agenţiile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare program/domeniu, se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru programele de studii universitare de scurtă durată, studii universitare de licenţă şi pentru domeniile de studii universitare de masterat/doctorat, iniţiată de Ministerul Educaţiei înaintea datei de 31 martie a fiecărui an, cu consultarea CNR şi cu avizul ARACIS şi al Autorităţii Naţionale pentru Calificări, denumită în continuare ANC. Domeniile de studii din nomenclator sunt corelate cu domeniile din Clasificarea internaţională standard a educaţiei ISCED-F 2013.
(9)Până la data de 31 august a fiecărui an calendaristic, Ministerul Educaţiei poate iniţia hotărârea pentru modificarea şi/sau completarea hotărârii Guvernului prevăzută la alin. (8), cu aplicabilitate pentru anul universitar următor.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (8), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei poate aproba instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri, în limita a 10% din numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, stabilit de ARACIS sau de către altă agenţie de asigurare a calităţii, pentru programul de studii solicitat, destinat şcolarizării cetăţenilor europeni şi din state terţe, sau pentru mobilităţi academice ale studenţilor în baza acordurilor guvernamentale, universitare sau a programelor speciale aprobate, în condiţiile legii. Instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a informa ARACIS despre suplimentarea de locuri aprobată.
(11)Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (10) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul semestrului întâi al anului universitar în curs la data aprobării.
Art. 31
(1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei organizarea unui învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în instituţiile de învăţământ superior de stat existente, ca facultăţi cu dublă coordonare, adică relaţionare stat şi cult, destinat pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii şi prevederilor specifice fiecărui cult.
(2)Cultele recunoscute oficial de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi administrarea propriilor instituţii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.
SECŢIUNEA 3:Forme de organizare a programelor de studii şi contracte de studii universitare
Art. 32
(1)Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare programate pe întreaga durată a unei zile, specifice fiecărui program de studii universitare, respectiv ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi care presupune întâlnirea studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare în spaţiul universitar. Unele activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare din cadrul programelor de studii organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot desfăşura în mod sincron, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, prevăzute în standardele de calitate elaborate şi aprobate de ARACIS în mod diferenţiat pentru fiecare domeniu de studii;
b)cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative, programate în mod compact şi periodic, presupunând prezenţa fizică în spaţiul universitar a studenţilor şi cadrelor didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învăţământului la distanţă, precum cele realizate prin intermediul unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice;
c)la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii specifice, activităţi de autoînvăţare şi autoevaluare, completate de activităţi specifice de tutorat, presupunând o combinaţie de activităţi educaţionale şi de cercetare la distanţă şi faţă în faţă.
(2)Activităţile de evaluare continuă şi evaluare sumativă de tip examen se pot realiza în condiţiile întâlnirii nemijlocite în spaţiul universitar a studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare şi pot implica utilizarea resurselor electronice, informatice şi de comunicaţii specifice sau în regim online, cu respectarea standardelor minime privind organizarea aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Examenele de finalizare a studiilor, pentru toate formele de organizare a programelor de studii, se realizează în condiţiile întâlnirii nemijlocite în spaţiul universitar a studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare.
(3)ARACIS elaborează standarde de calitate specifice, centrate pe rezultatele învăţării, privind modul de desfăşurare a activităţilor de predare, învăţare, cercetare, instruire practică şi evaluare, diferenţiate pentru formele de organizare a programelor de studii prevăzute la alin. (1) şi în raport cu domeniile de studii, precum şi cu ciclurile de studii prevăzute la art. 26.
Art. 33
(1)Programele de studii universitare de scurtă durată se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(2)Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(3)Programele de studii universitare de masterat se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.
(4)Fac excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3) programele de studii de licenţă şi masterat din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (10), programele de studii universitare de masterat se pot organiza şi la forma de învăţământ la distanţă, în domeniile şi conform condiţiilor stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în urma consultării ARACIS.
(6)Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.

(7)Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă sunt cu bursă. Programele de studii universitare de doctorat organizate la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă sunt fără bursă.

(8)Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă redusă sunt stabilite de către senatul instituţiei de învăţământ superior, la propunerea Consiliului pentru Studiile Universitare Doctorale, denumit în continuare CSUD.
(9)Actele de studii eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile legii, pentru aceleaşi programe de studii, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, rezultatele învăţării, corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi notele, competenţele, actele de studii acordate, calificarea trebuie să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei instituţii de învăţământ superior.
(10)Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la distanţă numai instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de studii respectiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(11)În situaţia în care se instituie starea de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu şi până la eliminarea restricţiilor de către autorităţile de resort, activităţile organizate în învăţământul universitar se pot desfăşura şi online, pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la învăţătură prevăzut la art. 32 din Constituţia României, republicată, şi sunt recunoscute pentru formele de învăţământ prevăzute la art. 32 alin. (1).
(12)Instituţiile de învăţământ superior elaborează, în baza autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice, propria metodologie privind derularea activităţilor desfăşurate în instituţia de învăţământ superior în sistem online, aprobată de senatul universitar, care să asigure buna desfăşurare a activităţilor.
Art. 34
(1)Instituţia de învăţământ superior semnează cu fiecare student, student-doctorand, cursant, respectiv cercetător postdoctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare, în concordanţă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului universitar.
(2)În instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, contractul de studii universitare semnat cu fiecare student militar sau student de poliţie se stabileşte prin ordin al conducătorului instituţiei şi cuprinde drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, inclusiv obligaţia de restituire a cheltuielilor de întreţinere şi de instruire militară din timpul şcolarizării.
SECŢIUNEA 4:Admiterea la programe de studii universitare
Art. 35
(1)Admiterea la programe de studii universitare se realizează cu respectarea principiilor echităţii şi egalităţii de şanse, accesul la oportunităţile de învăţare realizându-se fără niciun fel de discriminare, precum şi cu instituirea unor măsuri de sprijin pentru asigurarea accesului grupurilor aflate în situaţii de risc.
(2)Admiterea în învăţământul superior de stat, particular şi confesional pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare este de competenţa fiecărei instituţii de învăţământ superior şi se organizează pe baza regulamentelor specifice privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere stabilite de fiecare instituţie de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Ministerul Educaţiei elaborează metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere în învăţământul superior.
(3)Condiţiile de admitere trebuie făcute publice în fiecare an de către instituţia de învăţământ superior, cu cel puţin 6 luni înainte de susţinerea examenului de admitere.
(4)La admiterea în învăţământul superior de stat şi particular, pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi cetăţenii britanici şi membrii familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01, pot candida în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. Admiterea în învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se desfăşoară şi cu respectarea condiţiilor de cetăţenie română şi domiciliu în ţară, stabilite conform legii.
(5)Absolvenţii învăţământului liceal din sisteme internaţionale acreditate şi recunoscute de Ministerul Educaţiei au dreptul de a participa la procesul de admitere în învăţământul superior românesc, inclusiv din anul absolvirii studiilor liceale, prin procedură de acceptare condiţionată, candidatul admis urmând a aduce în maximum 6 luni de la admitere diploma echivalentă de bacalaureat internaţional. Mecanismul face parte integrantă din metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere în învăţământul superior.
(6)Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin regulamentele proprii privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, scutirea de la plata acestor taxe sau reducerea lor pentru anumite categorii de candidaţi.
(7)O persoană poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program de studii universitare de scurtă durată, pentru un singur program de studii universitare de licenţă, pentru un singur program de studii universitare de master şi pentru un singur program de studii doctorale. Prin excepţie, absolvenţii unui program de studii universitare de masterat care au beneficiat de finanţare de la bugetul de stat pot urma un program de studii universitare de masterat didactic cu finanţare de la bugetul de stat.
(8)Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare pe loc finanţat de la bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare:
a)în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest mod;
b)în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau parţial, în cazurile în care programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanţare integrală de la buget. Studenţii pot achita contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care au beneficiat anterior Ministerului Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
c)în regim gratuit, doar în cazul programelor universitare de masterat profesional de conducere interarme, care sunt obligatorii pentru evoluţia ofiţerilor în cariera militară, precum şi în cazul programelor universitare de masterat profesional pentru formarea ofiţerilor de informaţii şi pentru formarea iniţială a ofiţerilor/ofiţerilor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne.
(9)La înmatriculare, persoana prevăzută la alin. (8) prezintă declaraţia pe propria răspundere cu privire la studiile universitare de acelaşi nivel parcurse anterior. Răspunderea înmatriculării în aceste situaţii revine exclusiv instituţiei de învăţământ superior care înmatriculează studentul.
(10)Persoana admisă la un program de studii universitare de scurtă durată, program de studii universitare de licenţă, de masterat sau de doctorat are calitatea de student, pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la absolvirea programului de studii, prin obţinerea tuturor creditelor aferente programului de studii urmat sau exmatriculare, mai puţin în perioadele de întrerupere a studiilor.
(11)Persoana admisă la un program de studii universitare de doctorat are calitatea de student-doctorand pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la absolvirea programului de studii sau până la exmatriculare, mai puţin în perioadele de întrerupere a studiilor, dar incluzând eventualele prelungiri acordate de către senatul universitar.
(12)Calitatea de student, precum şi de student-doctorand se menţine inclusiv în perioada mobilităţilor interne şi internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să studieze pe cont propriu valutar, recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de învăţământ superior, în temeiul autonomiei universitare.
(13)Recunoaşterea creditelor transferabile, în cazul mobilităţilor academice internaţionale, se poate realiza de către instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de student cu acte de studii sau documente de şcolarizare emise de instituţia de învăţământ superior pe care a frecventat-o.
(14)Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(15)Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă în cadrul instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională sau care a fost admisă în cadrul unor instituţii civile de învăţământ superior în vederea şcolarizării pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii sau ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale are calitatea de student militar sau student de poliţie, după caz, pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la susţinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puţin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(16)Regulile privind exercitarea calităţii de student militar în instituţiile de învăţământ superior ale Ministerului Apărării Naţionale, respectiv de student militar şi student de poliţie, cu drepturile, libertăţile, obligaţiile, interdicţiile şi sancţiunile care decurg din aceasta, se prevăd în statutul studentului militar, care se aprobă prin ordin al ministrului apărării naţionale şi, după caz, prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(17)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor declaraţi respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.
SECŢIUNEA 5:Examene de finalizare a studiilor
Art. 36
(1)Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt:
a)examen de absolvire, pentru ciclul de studii universitare de scurtă durată;
b)examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;
c)examen de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de masterat/pentru studii universitare oferite comasat de licenţă şi master - în cazul profesiilor reglementate;
d)examen de susţinere publică a tezei de doctorat;
e)examen de certificare a competenţelor profesionale pentru programele de studii postuniversitare de formare profesională a adulţilor;
f)examen de selecţie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenţilor/absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior şi/sau de la programe de studii autorizate provizoriu sau acreditate care au intrat în lichidare;
g)examen de certificare a competenţelor necesare unei calificări/ocupaţii - pentru programe de formare profesională a adulţilor prevăzute la art. 185;
h)examen de certificare a unor competenţe profesionale sau de calificare parţială prin microcertificare în cazul programelor de formare profesională a adulţilor, prevăzute la art. 185.
(2)Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de instituţiile de învăţământ superior acreditate, pentru programele de studii acreditate, pe baza unui regulament propriu, aprobat de senatul universitar şi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Absolvenţii programelor de studii universitare autorizate să funcţioneze provizoriu, din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, finalizează studiile în cadrul propriei instituţii de învăţământ superior, dacă în cadrul instituţiei există o altă specializare acreditată într-un profil similar cu programul de studii autorizat, sau în altă instituţie de învăţământ superior acreditată care are respectivul program de studii universitare acreditat sau care are un program de studii cu profil similar într-un domeniu înrudit.
(4)Absolvenţii programelor de studii universitare din instituţii de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu finalizează studiile, prin examen, numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate care au programe de studii cu profil similar.
(5)Nomenclatorul programelor de studii cu profil similar este adoptat prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIS.
SECŢIUNEA 6:Examenele de evaluare pe parcurs a studenţilor
Art. 37
(1)Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin verificarea dobândirii rezultatelor aşteptate ale învăţării prin evaluări de tip examen şi prin evaluarea pe parcurs.
(2)Instituţiile de învăţământ superior elaborează metodologii de evaluare a studenţilor, aprobate de senatul universitar şi avizate de consiliul de administraţie, care au în vedere asigurarea calităţii şi respectarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară.
(3)Rezultatele învăţării sunt apreciate la examene:
a)cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea rezultatelor învăţării minimale aferente unei discipline şi acordarea creditelor de studii aferente acesteia;
b)cu calificative, după caz.
(4)Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii, în conformitate cu prevederile Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.
Art. 38
Analiza contestaţiilor depuse de către candidaţii la admitere, de studenţii examinaţi, precum şi de către absolvenţi în cadrul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform propriilor regulamente instituţionale şi prevederilor cartei universitare.
SECŢIUNEA 7:Diplome
Art. 39
(1)În România sunt valabile numai diplomele şi certificatele de studii eliberate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituţii de învăţământ superior acreditate.
(2)Regulamentul-cadru privind actele de studii şi documentele universitare emise de instituţiile de învăţământ superior se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (2) se stabilesc:
a)documentele universitare care se întocmesc numai în limba română;
b)documente universitare care pot fi redactate şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
(4)Tipurile de conţinut şi formatul actelor de studii, precum şi al suplimentului la diplomă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu excepţia actelor de studii emise în cazul programelor de studii integrate finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă.
(5)Actele de studii emise la finalizarea programelor de studii integrate, respectiv diploma comună sau diploma dublă sau multiplă sunt recunoscute de drept de către statul român şi sunt evidenţiate în RUNIDAS.
(6)Conţinutul şi formatul actelor de studii prevăzute la alin. (5), precum şi limba de redactare a acestora se aprobă de către senatele instituţiilor de învăţământ superior din România.
Art. 40
(1)Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii din învăţământul superior sunt atestate prin acte de studii eliberate numai de instituţiile de învăţământ superior acreditate.
(2)Actele de studii corespunzătoare programelor de studii universitare/postuniversitare sunt înscrisuri oficiale, cu regim special şi nu pot fi emise decât de instituţiile de învăţământ superior acreditate, pentru programele şi formele de studii universitare/postuniversitare acreditate.
(3)Actele de studii din sistemul naţional de învăţământ superior confirmă finalizarea unor programe de studii universitare/postuniversitare, dobândirea titlurilor şi/sau calificărilor potrivit obiectivelor respectivelor programe de studii şi conferă titularilor acestora drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare.
(4)Actele de studii se eliberează gratuit, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, în original sau duplicat, după caz, şi sunt de mai multe categorii:
a)diplomă;
b)certificat;
c)atestat.
(5)Actele de studii universitare şi postuniversitare, documentele universitare, precum şi cele care atestă statutul de student pot fi emise şi în format digital.
(6)Suplimentul la diplomă este document universitar anexă la diplomă, se eliberează gratuit, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională, şi însoţeşte diploma de studii.
Art. 41
Instituţiile de învăţământ superior pot efectua şi emite, la cerere, gratuit sau contra cost, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 42
Instituţiile de învăţământ superior acreditate, precum şi Academia Română gestionează numai acele acte de studii şi documente universitare la care au dreptul, în condiţiile legii. Rectorul instituţiei de învăţământ superior acreditate/Preşedintele Academiei Române este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de gestionare a actelor de studii şi a documentelor universitare de către instituţie.
Art. 43
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii de scurtă durată se numeşte diplomă de absolvire.
(2)Pe diploma de absolvire se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut.
Art. 44
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se numeşte diplomă de licenţă, diplomă de inginer, diplomă de arhitect sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2)Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer, diploma de arhitect sau, după caz, pe diploma de urbanist se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut.
Art. 45
Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de masterat şi a examenului de disertaţie aferent se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ.

Art. 46
(1)Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I şi ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat într-un program de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, se acordă diploma de licenţă şi master.

(2)Pe diplomele de studii obţinute se menţionează toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ urmată şi titlul obţinut.
Art. 47
(1)Diploma de studii conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte diplomă de doctor, în conţinutul căreia se menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului.
(2)Prin diploma de doctor se conferă titlul de doctor în ştiinţe, corespunzându-i acronimul Dr. sau într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
(3)Finalizarea programului de pregătire bazat pe studii universitare avansate şi a programului individual de cercetare ştiinţifică sau de creaţie artistică din cadrul ciclului de studii universitare de doctorat este atestată prin eliberarea unui certificat.
Art. 48
În situaţia în care există dovezi că actul de studii a fost obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară al instituţiei de învăţământ superior, în termen de 30 de zile de la data notificării instituţiei de învăţământ superior cu privire la acest fapt sau, după caz, de la data adoptării unei hotărâri la nivelul comisiei de etică universitară, rectorul are obligaţia de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea actului de studii, conform prevederilor legale.
Art. 49
(1)Recunoaşterea şi echivalarea, precum şi recunoaşterea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate se realizează potrivit prevederilor unei metodologii-cadru, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi ale unor metodologii specifice, care se aprobă de senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza normelor europene ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii, cu respectarea acesteia.
(11)Pentru profesiile reglementate, unde ciclul I şi ciclul II de studii universitare sunt oferite comasat, studenţii care au finalizat primul ciclu de studii din programe comasate organizate în alte sisteme de învăţământ pot continua studiile în domeniul de specializare dobândit, prin echivalarea creditelor obţinute în ţara de origine în credite ECTS. Continuarea studiilor trebuie să respecte condiţiile generale de înmatriculare în învăţământul superior din România şi condiţiile specifice aplicabile programului de studii. Recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în străinătate se realizează potrivit prevederilor alin. (1). La finalizarea studiilor absolventul trebuie să îndeplinească cumulativ, în întreaga perioadă de studii, condiţiile prevăzute la art. 75 alin. (1) lit. a)-c) şi în celelalte dispoziţii legale specifice.

(2)În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, actele de studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(3)La finalizarea unui program de studii integrate, finalizate cu diplomă comună sau cu diplomă dublă sau multiplă, organizat de două sau mai multe instituţii de învăţământ superior, actele de studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor interinstituţionale.
(4)Instituţiile de învăţământ superior acreditate din România şi din alte state, care organizează un program acreditat de studii integrate, emit o diplomă comună, dublă sau multiplă, însoţită de un supliment comun, conform formatului stabilit în acordul de parteneriat încheiat între instituţiile de învăţământ superior partenere. Suplimentul la diplomă se eliberează gratuit, în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională utilizată în cadrul parteneriatului.
SECŢIUNEA 8:Credite de studii transferabile
Art. 50
(1)Creditele de studii transferabile reprezintă volumul de muncă necesar pentru acumularea unui set coerent de rezultate ale învăţării. Creditele de studii se cuantifică în valori numerice întregi. Un credit de studii transferabil este echivalent cu numărul de ore prevăzut în Ghidul utilizatorului sistemului european de transfer şi acumulare a creditelor (ECTS).
(2)Volumul de muncă este o estimare a timpului de care are nevoie un student sau cursant, în mod tipic, pentru a finaliza activităţile de învăţare, aplicare practică, cercetare şi evaluare cuprinse în curriculum, precum şi cele de studiu individual. Volumul de muncă al unui student nu poate fi mai mic decât cel corespunzător unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3)Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte printr-o metodologie aprobată de către senatul universitar.
(4)Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă şi de masterat corespunde obţinerii a cel puţin 300 de credite de studii transferabile.
(5)Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare instituţie de învăţământ superior în funcţie de domeniul ştiinţific sau artistic.
Art. 51
(1)Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care instituţiile de învăţământ superior îl utilizează în recunoaşterea şi echivalarea, respectiv recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior, în scopul continuării studiilor dintr-un program de studii şi transferării creditelor de studii transferabile.
(2)Persoanele care au parcurs perioade de studii universitare au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea, respectiv recunoaşterea acestora, în conformitate cu metodologiile prevăzute la alin. (3). Creditele obţinute prin absolvirea programului de învăţământ de scurtă durată, a ciclului de licenţă, de masterat şi doctorat pot fi recunoscute între cicluri de învăţământ, între domenii, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Ministerul Educaţiei elaborează o metodologie-cadru cu privire la recunoaşterea şi echivalarea, respectiv recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare efectuate anterior, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. În baza acesteia, instituţiile de învăţământ superior elaborează metodologiile proprii, aprobate de senatul universitar.
(4)Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaţiilor existente în registrul matricol propriu, instituţiile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor urmate de absolvent. Pentru această operaţiune, instituţiile de învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar.
SECŢIUNEA 9:Studii universitare de scurtă durată
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea studiilor universitare de scurtă durată
Art. 52
(1)Studiile universitare de scurtă durată corespund, de regulă, unui număr de 120 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, şi se finalizează prin nivelul 5 din CNC.
(2)Programele de studii universitare de scurtă durată se organizează în domeniile de studii universitare de licenţă cuprinse în Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, prevăzut la art. 30 alin. (8).
(3)Acreditarea unui program de studii universitare de scurtă durată şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior, denumit în continuare EQAR, potrivit prevederilor art. 248 alin. (3).
(4)Durata specifică a studiilor universitare de scurtă durată este de 2 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(5)În cadrul studiilor universitare de scurtă durată este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara instituţiilor de învăţământ superior.
(6)Studiile universitare de scurtă durată la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim cu finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă pentru studiile de scurtă durată, la forma de învăţământ cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.
(7)Un program de studii universitare de scurtă durată poate viza obţinerea unor calificări existente în Registrul Naţional al Calificărilor, denumit în continuare RNC, sau calificări noi, care se înscriu şi se înregistrează în RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 53
(1)Pot participa la admiterea la studii universitare de scurtă durată absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2)Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare de scurtă durată, care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.
(3)Absolvenţii cu diplomă de absolvire a ciclului de studii de scurtă durată pot continua studiile în cadrul ciclului I - studii universitare de licenţă, prin participarea la examenul de admitere.
(4)Instituţiile de învăţământ superior echivalează disciplinele parcurse în cadrul ciclului de studii universitare de scurtă durată cu disciplinele din cadrul programului de studii universitare de licenţă la care studentul a fost admis, în baza unei metodologii proprii. În urma echivalării, studentul poate fi transferat într-un alt an de studii din cadrul ciclului de licenţă.
SECŢIUNEA 10:Studii universitare de licenţă
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 54
(1)Programele de studii universitare de licenţă reprezintă ciclul I de studii universitare şi corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, sau între minimum 240 şi maximum 300 de credite, în cazul dublei specializări, şi se finalizează prin nivelul 6 din CNC.
(2)Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda diplomă se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(3)La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este de 3-4 ani, după caz, şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
(4)Durata programelor de studii universitare de licenţă în domeniile artele spectacolului, ştiinţe inginereşti, ştiinţe juridice şi teologie pastorală este de 4 ani, pentru cele din domeniul muzică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de specializare, iar pentru cele din domeniile ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică este de 3 sau 4 ani, în funcţie de arma sau serviciul şi specialitatea militară.
(5)Studenţii înmatriculaţi la programe de studii universitare de licenţă organizate la forma cu frecvenţă pot parcurge‚ cu aprobarea consiliului facultăţii‚ 2 ani de studii într-un singur an‚ cu excepţia programelor de studii din domeniile medico-farmaceutice‚ militar‚ de informaţii‚ de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi a ultimului an de studii‚ în condiţiile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare.
(6)În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a asigura un minimum de 50% din locurile de practică necesare, dintre care cel puţin 75% în afara acestora.
(7)Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă, un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat şi pentru instituţiile de învăţământ superior confesional particulare pentru care se aplică prevederile art. 9 alin. (4).
(8)Un program de studiu universitar de licenţă poate viza obţinerea unor calificări existente în RNC sau calificări noi, care se înregistrează în RNC potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(9)Studiile universitare de licenţă oferă cunoştinţe şi competenţe largi, pe domenii de studii.
Art. 55
(1)În cadrul programelor de studii universitare de licenţă cu dublă specializare se defineşte o specializare principală şi una secundară, specializarea secundară fiind aleasă, de regulă, din acelaşi domeniu fundamental de ştiinţă. Lista dublelor specializări permise se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIS, cu consultarea ANC şi CNR.
(2)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, pentru specializări acreditate, senatul universitar poate decide înfiinţarea şi organizarea programelor de studii universitare cu duble specializări fără parcurgerea procedurilor de acreditare, cu încadrare în numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi aprobat pentru cele două specializări acreditate. În cazul în care se solicită creşterea numărului maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, programul de studii cu dublă specializare va fi supus procedurii de acreditare, conform legii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior care înfiinţează programe de studii universitare de licenţă cu dublă specializare au obligaţia de a transmite aceste programe la Ministerul Educaţiei şi ARACIS, pentru informare, şi la ANC, pentru a fi înscrise în Registrul Naţional al Calificărilor, anterior începerii şcolarizării.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 56
(1)Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2)Prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea la programe de studii universitare de licenţă a candidaţilor care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiade şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau internaţionale.
(3)Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada studiilor liceale, premiile I, II sau III la olimpiade şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi premiul I la olimpiade naţionale finanţate de Ministerul Educaţiei beneficiază de dreptul de a se înscrie fără susţinerea concursului de admitere pe locuri finanţate de la bugetul de stat pentru un program de studii universitare de licenţă, conform alin. (4).
(4)Instituţiile de învăţământ superior pot corela, prin regulamentul propriu privind organizarea şi desfăşurarea procesului de admitere, disciplinele şcolare la care au fost obţinute premiile prevăzute la alin. (3) cu domeniile de studii pentru care se organizează admiterea la studii.
SECŢIUNEA 11:Studii universitare de masterat
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 57
(1)Programele de studii universitare de masterat reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se finalizează prin nivelul 7 din Cadrul european al calificărilor, denumit în continuare EQF/CEC, şi din CNC. Acestea au, de regulă, durata de 1-2 ani şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi 120.
(2)Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.

(3)Un program de studiu universitar de masterat poate viza obţinerea unei calificări existente în RNC sau a unei calificări noi, care se înscrie şi se înregistrează în RNC, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
Art. 58
(1)Programele de studii universitare de masterat pot fi:
a)masterat profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale;
b)masterat de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică. Programele de studii universitare de masterat de cercetare se organizează exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă, reglementată conform art. 32 alin. (1) lit. a);
c)masterat didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(2)În categoria programelor de studii universitare de masterat profesional se încadrează şi:
a)masteratul profesional de conducere interarme, orientat exclusiv pe evoluţia ofiţerilor în cariera militară, organizat de către instituţiile de învăţământ superior militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
b)masterat MBA/Executive MBA, ce oferă educaţie managerială, în concordanţă cu tendinţele şi practicile pieţei;
c)masteratul profesional pentru formarea iniţială a ofiţerilor/ofiţerilor de poliţie din Ministerul Afacerilor Interne.
Art. 59
(1)Acreditarea pentru o instituţie de învăţământ superior a unui domeniu de studii universitare de masterat, împreună cu stabilirea numărului maxim al studenţilor care pot fi şcolarizaţi şi cărora li se poate acorda diplomă, se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în EQAR, conform art. 248 alin. (2) şi (3).
(2)În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de masterat, programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate Ministerului Educaţiei până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatorii economici, asociaţii profesionale şi/sau instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de masterat care să răspundă cerinţelor pieţei muncii.
(4)Ministerul Educaţiei alocă, pentru studiile universitare de masterat la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru instituţiile de învăţământ superior de stat.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 60
(1)Pot candida la programe de studii universitare de masterat absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă.
(2)Instituţiile de învăţământ superior elaborează regulamente specifice prin care se reglementează modalitatea de admitere la programele de studii universitare de masterat, precum şi desfăşurarea acestora, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Programele de masterat MBA/Executive MBA se organizează în regim dual sau cu taxă. Finanţarea studiilor de masterat MBA/Executive MBA poate fi realizată şi de către angajator.
SECŢIUNEA 12:Studii universitare de doctorat
SUBSECŢIUNEA 1:A. Organizarea
Art. 61
(1)Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din CNC. Acestea se desfăşoară în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Instituţiile de învăţământ superior adoptă prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea CSUD, regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat.
(2)Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale. Şcolile doctorale se pot organiza de o instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educaţiei, pe baza acreditării.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot dobândi recunoaşterea calităţii de IOSUD în urma procesului de evaluare externă a calităţii, în condiţiile prevăzute în cadrul titlului IV privind asigurarea calităţii în învăţământul superior.
(4)Un IOSUD poate încheia parteneriate pentru desfăşurarea de programe de studii universitare de doctorat cu alte instituţii de învăţământ superior şi/sau cu unităţi de cercetare-dezvoltare.
(5)Academia Română are calitatea de IOSUD şi se supune prevederilor legale privind evaluarea periodică în vederea menţinerii acreditării şi pentru acreditarea de domenii de studii universitare de doctorat. Studenţii-doctoranzi înmatriculaţi în cadrul Academiei Române au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca studenţii-doctoranzi din instituţiile de învăţământ superior.
(6)Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a)doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice, şi poate fi organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă. Doctoratul ştiinţific constituie bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b)doctorat profesional, în toate domeniile, inclusiv în învăţământul universitar dual, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice, a reflecţiei sistematice sau a cercetării aplicative asupra unor creaţii artistice, asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional sau asupra unor teme de importanţă practică şi care constituie o bază pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare, în domeniile vizate. Doctoratul profesional poate fi organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă sau cu frecvenţă redusă.

(7)Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituţional al IOSUD, de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. La nivelul IOSUD funcţionează CSUD. La nivelul fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul şcolii doctorale. Aceste structuri funcţionează conform prevederilor prezentei legi şi ale Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).
Art. 62
(1)Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:
a)un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b)un program individual de cercetare ştiinţifică sau de cercetare aplicativă, după caz, pentru domeniile în care se organizează doctorat profesional.
(2)În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările aplicabile acestora.
(3)Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 4 ani. În situaţii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile, sau redusă cu un an, la solicitarea doctorandului, cu avizul conducătorului de doctorat şi cu aprobarea senatului universitar.
(4)O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu privind studiile universitare de doctorat şi în condiţiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în instituţii de învăţământ superior sau în centre de cercetare recunoscute, precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de masterat de cercetare.
(5)Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeşte corespunzător cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6)Modul de desfăşurare a programului de studii universitare de doctorat, conform alin. (1), este stabilit de conducătorul de doctorat, cu consultarea studentului-doctorand, şi avizat de consiliul şcolii doctorale.
Art. 63
(1)Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite.
(2)Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract cu instituţia de învăţământ superior.
(3)Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei se alocă anual, pentru studiile universitare de doctorat, un număr de locuri egal cu numărul de granturi. În metodologia de calcul al finanţării instituţiilor de învăţământ superior se vor avea în vedere costurile, pe domenii şi tipuri ale doctoratului, pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare.
(4)Alocarea locurilor şi a granturilor către IOSUD se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(5)Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul ştiinţific/profesional organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă şi nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul ştiinţific/profesional organizat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Bursele individuale acordate studenţilor- doctoranzi înmatriculaţi la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanţare de la bugetul de stat la forma de învăţământ cu frecvenţă, se acordă pe toată durata anului calendaristic.

Art. 64
Doctoratul se poate desfăşura în limba română, într-o limbă a minorităţilor naţionale sau într-o limbă de circulaţie internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand.
Art. 65
(1)Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD.
(2)IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialişti din străinătate care deţin dreptul legal de a conduce doctorat.
SUBSECŢIUNEA 2:B. Admiterea
Art. 66
Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolvenţii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia, iar numărul cumulat de credite de studii transferabile dobândite, pentru ciclul de studii universitare de licenţă şi de masterat, să fie de cel puţin 300.

SUBSECŢIUNEA 3:C. Studentul-doctorand
Art. 67
(1)Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, respectiv pe durata cuprinsă între înmatriculare şi până la finalizarea programului de studii universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studenţii-doctoranzi pot fi încadraţi de către instituţia de învăţământ superior ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(2)Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate, precum şi de asistenţă medicală şi stomatologică gratuită în condiţiile prevăzute de Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de contractul-cadru, fără plata contribuţiilor sociale obligatorii reglementate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice remunerate, în limita normei de asistent universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 68
(1)Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaţiei domeniului pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare.
(2)După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECŢIUNEA 4:D. Conducătorul de doctorat
Art. 69
(1)Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat anterior datei intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care obţin atestatul de abilitare şi devin membre ale unei şcolii doctorale din cadrul unei IOSUD, pe bază de contract individual de muncă.
(2)Se pot înscrie în vederea obţinerii atestatului de abilitare numai persoanele care au diplomă de doctor şi care îndeplinesc standardele minimale naţionale elaborate de Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumită în continuare CNATDCU, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3)Persoanele interesate în dobândirea calităţii de conducător de doctorat se adresează unei instituţii de învăţământ superior acreditate, recunoscute ca IOSUD, cu o cerere în acest scop.
(4)Pentru realizarea etapelor prevăzute la alin. (5), CSUD din cadrul IOSUD numeşte o comisie de specialitate, denumită în continuare comisia de abilitare, formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate. Cel puţin două dintre persoane îşi desfăşoară activitatea în alte IOSUD decât aceea organizatoare, respectiv aceea din care provine candidatul.
(5)Procesul de abilitare, la nivelul unei IOSUD, cuprinde următoarele etape:
a)redactarea unei teze de abilitare care prezintă, în mod documentat, realizările profesionale obţinute ulterior obţinerii diplomei de doctor, prin care probează originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale;
b)constatarea de către comisia de abilitare a îndeplinirii de către candidat a standardelor stabilite de IOSUD, care nu pot fi sub nivelul standardelor minimale naţionale elaborate de CNATDCU. După constatare, comisia de abilitare stabileşte data susţinerii publice a tezei de abilitare;
c)susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de abilitare care adoptă o rezoluţie de admitere sau de respingere a tezei de abilitare;
d)rezoluţia de admitere sau de respingere a tezei de abilitare pronunţată de comisia de abilitare, împreună cu dosarul depus de către candidat, se transmite de CSUD senatului universitar, în vederea validării;
e)în situaţia în care rezoluţia comisiei de specialitate este de admitere a tezei de abilitare şi aceasta este validată de către senatul universitar, instituţia de învăţământ superior transmite CNATDCU dosarul tezei de abilitare, în vederea verificării.
(6)Procesul de abilitare, la nivelul Ministerului Educaţiei, cuprinde următoarele etape:
a)analizarea dosarului tezei de abilitare, pentru a verifica respectarea standardelor minimale prevăzute la alin. (2) de către CNATDCU;
b)adoptarea avizului de către CNATDCU în vederea emiterii ordinului ministrului;
c)emiterea ordinului ministrului educaţiei pentru acordarea atestatului de abilitare, pe baza avizului CNATDCU;
d)comunicarea către IOSUD implicată în procesul de abilitare a ordinului ministrului privind atestatul de abilitare.
(7)Verificarea dosarului prevăzut la alin. (5) lit. b) presupune analiza procedurii administrative desfăşurate la nivelul instituţiei de învăţământ superior. Metodologia de obţinere a atestatului de abilitare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8)Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate pot obţine atestatul de abilitare după cum urmează:
a)specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat;
b)specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una dintre instituţiile de învăţământ superior din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii, dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat. Ministerul Educaţiei stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ superior, din afara ţărilor prevăzute la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior ale lumii, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c)specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România prin recunoaşterea şi emiterea atestatului de recunoaştere a abilitării de către instituţiile organizatoare de studii universitare de doctorat în baza unei convenţii internaţionale de recunoaştere reciprocă;
d)specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a)-c), dobândesc calitatea de conducător de doctorat în România conform prevederilor alin. (5) şi (6).

(9)Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a obţinut acest drept.
(10)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), la înfiinţare, un nou domeniu de studii universitare de doctorat poate funcţiona cu conducători de doctorat din aceeaşi ramură de ştiinţă.
(11)Abilitarea se poate desfăşura în limba română sau într-o limbă oficială a Uniunii Europene.
Art. 70
(1)Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi decât într-o singură IOSUD, excepţie făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2)Un conducător de doctorat poate îndruma simultan 8 studenţi-doctoranzi. Prin excepţie, pot fi îndrumaţi până la maximum 12 studenţi-doctoranzi/conducător numai cu aprobarea senatului universitar, dar nu pentru mai mult de 20% din conducătorii de doctorat dintr-o şcoală doctorală.
(3)Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
SUBSECŢIUNEA 5:E. Teza de doctorat
Art. 71
(1)Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de IOSUD prin Regulamentul propriu privind studiile universitare de doctorat şi în concordanţă cu reglementările prevăzute în Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat.
(2)Comisia de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din minimum 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel puţin 3 referenţi din ţară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel puţin 2 îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au diplomă de doctor şi au cel puţin funcţia didactică de conferenţiar universitar sau de cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.
(3)IOSUD are obligaţia ca înaintea susţinerii publice a tezei de doctorat să verifice teza de doctorat prin intermediul unui program informatic de depistare a similitudinilor, în conformitate cu Regulamentul-cadru privind studiile universitare de doctorat. Verificarea se realizează pe baza standardelor cuprinse în Ghidul naţional privind redactarea tezelor de doctorat, elaborat de către CNATDCU. Rezultatele analizei vor fi puse la dispoziţia studentului-doctorand şi comisiei de doctorat.
(4)Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de doctorat, după evaluarea de către toţi referenţii şi depunerea referatelor acestora cu cel puţin 15 zile înainte de susţinerea tezei. Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea fizică obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat, ceilalţi membri ai comisiei putând participa şi în sistem sincron online. Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului.
(5)Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat, a rapoartelor referenţilor, a declaraţiei privind originalitatea lucrării şi a analizei privind gradul de similitudine, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra acordării diplomei de doctor, cu respectarea standardelor minimale elaborate de CNATDCU pentru acordarea diplomei de doctor.
(6)Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică, precum şi standardele minimale aferente domeniului, comisia de doctorat propune acordarea diplomei de doctor, propunere care se înaintează împreună cu dosarul de doctorat, în maximum 30 de zile calendaristice, către CNATDCU.
(7)În termen de 90 de zile calendaristice de la primirea dosarului de doctorat, CNATDCU emite un aviz conform, cu privire la respectarea procedurii administrative desfăşurate la nivelul IOSUD şi respectarea criteriilor minimale pentru acordarea diplomei de doctor. Procedura administrativă include ca pas distinct verificarea declaraţiei privind originalitatea lucrării şi a analizei privind gradul de similitudine.
(8)În termen de 30 de zile calendaristice de la primirea avizului conform, instituţia de învăţământ superior emite decizia de acordare a diplomei de doctor, semnată de rector, întocmeşte şi eliberează diploma de doctor.
(9)În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat procesul de validare a tezei de doctorat, IOSUD primeşte din partea CNATDCU o motivare scrisă de invalidare, iar dosarul poate fi retransmis CNATDCU pentru reevaluare după remedierea motivelor care au stat la baza invalidării, potrivit procedurii prevăzute la alin. (7).
(10)În cazul neîndeplinirii standardelor minimale necesare acordării diplomei de doctor, comisia de doctorat va preciza elementele care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca în cazul primei susţineri. În cazul în care nici la a doua susţinere publică nu sunt îndeplinite standardele minimale, diploma de doctor nu va fi acordată, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(11)În cazul în care CNATDCU decide că procedura administrativă desfăşurată la nivelul IOSUD nu a respectat prevederile Regulamentului-cadru privind studiile universitare de doctorat, dosarul de doctorat va fi transmis înapoi către IOSUD pentru a fi reanalizat şi completat. Acesta poate fi retransmis CNATDCU pentru o nouă analiză, conform prevederilor alin. (7).
(12)Numele şi prenumele titularului tezei de doctorat, numele şi prenumele conducătorului de doctorat, respectiv numele şi prenumele membrilor comisiei de doctorat sunt date publice. Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi însoţită de înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale vor fi disponibile pentru consultare 90 de zile calendaristice, înainte de susţinerea publică, pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în domeniul drepturilor de autor. După emiterea diplomei de doctor, teza de doctorat, în format tipărit, se arhivează la biblioteca instituţiei de învăţământ superior, cu termen permanent.
(13)În perioada în care teza de doctorat se află în transparenţă, înaintea susţinerii publice, orice persoană fizică sau juridică poate formula observaţii cu privire la existenţa unor abateri de la standardele de etică şi deontologie profesională, inclusiv din perspectiva existenţei plagiatului. Observaţiile pot fi depuse online sau la registratura instituţiei de învăţământ superior unde are loc susţinerea. Observaţiile se consemnează într-un raport care va fi transmis IOSUD pentru analiză şi decizie în vederea validării susţinerii publice a tezei de doctorat şi face parte din dosarul de doctorat.
(14)Dacă studentul-doctorand nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei rămâne publică şi va putea fi accesată liber pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI, inclusiv după emiterea deciziei de acordare a diplomei de doctor. Tezei i se va atribui o licenţă de protecţie a dreptului de autor.
(15)Dacă studentul-doctorand optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el primeşte un termen de graţie de maximum 24 de luni pentru realizarea acestei publicări, timp în care teza de doctorat, în format digital, devine inaccesibilă publicului. După expirarea termenului de graţie, în cazul în care în platforma gestionată de UEFISCDI nu a fost încărcată nicio notificare cu privire la publicarea distinctă a tezei, documentul în format digital devine automat liber accesibil, cu atribuirea unei licenţe de protecţie a dreptului de autor.
(16)După publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligaţia de a notifica IOSUD asupra acestui fapt şi de a transmite indicaţia bibliografică şi un link către publicaţie, care vor fi făcute apoi publice pe platforma naţională gestionată de UEFISCDI.
(17)După decizia de acordare a diplomei de doctor, în termen de maximum 180 de zile, IOSUD are obligaţia transmiterii către Biblioteca Naţională a României a unui exemplar tipărit al tezei de doctorat şi al anexelor acesteia, conform Legii nr. 111/1995 privind Depozitul legal de documente, republicată, exemplar destinat Fondului intangibil, precum şi a unui exemplar digital al acestora, pe suport electronic, destinat consultării la cerere, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, de către orice persoană interesată, în condiţiile respectării reglementărilor legale în vigoare.
(18)IOSUD are obligaţia de a elabora şi adopta regulamente privind standardele de calitate care trebuie respectate în elaborarea tezei de doctorat.
(19)Nerespectarea regulilor de deontologie profesională sau pentru existenţa plagiatului poate atrage răspunderea publică a IOSUD.

Documente corelate

Acte numărul de obiecte din listă: (1)
Influenţat de numărul de obiecte din listă: (1)